3,537 matches
-
ordine alegorică, ci în fervoarea trăirii plurale a semnelor lumii, mobilizate într-un perpetuum mobile al fanteziei, ce le descompune și recompune în structuri insolite în virtutea voinței de eliberare din orice tipar, de deschidere spre o totalitate a cosmosului, - nu contemplată de la distanță, ci implicând subiectul producător, devenit agent dinamic. „Revelația” vizată (despre care vorbesc de atâtea ori textele programatice ale militantului avangardist) ar fi atunci aproximată nu ca sens preexistent sau ca țintă definitiv precizată, ci ca traseu, ca itinerariu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
deget copita mică atinge pleoapa potecilor coapsele au o legănare în mers ca apele asinul cunoaște pleoapa potecilor... În același registru al senzației fruste, tratată însă în alambicurile „alchimiei imaginii”, plantele și animalele poetului alcătuiesc o lume de paradis recuperat, contemplată cu uimire de un spectator ingenuu, într-o atmosferă limpidă, sărbătorească: „ce frumoase instrumente de muzică sunt peștii / în acest glas străveziu ca un acvarium”, „câmpurile poartă funde de fum și pădurea e o fereastră de răcoare”, „o pasăre îți
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lumea ca necontenită deschidere, desfacere, despletire, revărsare etc. a formelor, într-o succesiune infinită pe o retină-ecran, ci și provoacă deschiderea, situându-se într-o arie a agenților dinamizatori, alături de tot ceea ce aparține subiectului liric care înțelege nu atât să contemple universul, înregistrându-i înfățișările fascinante, cât să-l trezească din inerție, să-l cheme la o ieșire din captivitatea tiparelor stagnante, să-i insufle forța transfiguratoare. Așa încât programul poetului poate viza în egală măsură cuprinderea a cât mai mult din
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
bunăoară, autori pe care postmoderniștii au jurat. Doar că maniera nu e niciodată stil, iar simulacrul deleuzian nu e niciodată copie a identicului 6. Pastișa, oricât de strălucită ar fi, ascunde întotdeauna, dincolo de cuvinte, nimicul. Wittgenstein spunea că pentru a contempla catedrala trebuie să dai jos schelele. Or, în poezie, schelele sunt chiar cuvintele. Dacă dai jos schelăria baroc-grandioasă a cuvintelor din Levantul rămâi în fața Nimicului, a cadavrului trist și gol, cum ar spune Eminescu. Poate că Mircea Cărtărescu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cuvinte: Pentru a găsi adevărata anghinare, am dezbrăcat-o de frunzele sale". Altfel spus, am dezbrăcat-o de "poezia" naturii (frunzele), așa cum, la rându-i, "poezia" omului poate fi dezbrăcată de cuvinte, iar catedrala de "schele" spre a putea fi contemplată chiar în inima tăcerii. Surpriza e că, deodată, Wittgenstein devine "eminescian". În cartea mea din 1984, Eminescu Dialectica stilului, am vorbit pe larg despre gestul dezbrăcării de formă la poetul nostru. Acest frapant fenomen fusese sesizat încă de Mircea Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și pe cea clasică, iar blugii lăudați cândva de Adrian Păunescu nu pot fi purtați, de aceeași persoană, chiar în orice împrejurare. Cultura "populară" de tip coca-cola, iar mai nou de tip manele, nu poate să suprime dorința de a contempla un Brâncuși sau de a-l asculta pe George Enescu. Dacă pentru Cărtărescu modelul de respins e cel al culturii clasice de proveniență franceză, celălalt fruntaș al generației, H.-R. Patapievici, atrăgea atenția că nici modelul german nu ne mai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
două mari personalități ale secolului al XX-lea care au schimbat paradigma poeticii. E vorba de Umberto Eco și de Mihail Bahtin. În Numele trandafirului, Eco pune problema receptării poeziei invocând un celebru exemplu din Wittgenstein, care spunea că, spre a contempla catedrala, trebuie date jos schelele. Nichita Stănescu privește cuvintele ca pe schelele lui Wittgenstein, numindu-le "rotițe", "curele de transmisie": cititorul trebuie să le dea jos spre a întrezări poezia. Și Bahtin considera poezia ca venind de dincolo de cuvinte, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și de pornografie în literatura ultimelor generații. Am arătat cum pe Mircea Cărtărescu îl interesa un Eminescu concret, cu pieptul plin de păr și cu platfus. Naratorul cărtărescian însuși (din seria Orbitor, care cuvânt orbitor este un sinonim pentru opac), contemplându-se în oglindă, vedea doar opacitatea biologică: "M-am dezbrăcat de tot în fața toaletei cu oglindă. Ce animal eram! Ce cap triunghiular ca de șarpe (...) Ce torace îngust (...) Părul mi se îndesa pe pulpe )...) Fesele îmi erau rotunde și grele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
frumos și cu o inteligență superioară... Gravida trebuie să evite participarea la funeralii, să nu se uite la infirmi și nici chiar la săraci. Ea trebuie ajutată să vadă oameni buni și sănătoși, să participe la evenimente fericite și să contemple priveliști frumoase... Ca regulă, gravida nu trebuie să mănânce carne de iepure, altfel pruncul va fi tont. Nu trebuie să mănânce carne de capră, altfel pruncul va veni pe lume cu boli ciudate. Dacă o gravidă mănâncă pui mici sau
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
unii dintre ei poate istorici) va Împărtăși ideile de mai sus, atunci se pune Întrebarea leninistă: ce-i de făcut? După părerea mea, sunt două variante de răspuns. Una ar fi să ne vedem liniștiți de treabă În continuare, să contemplăm dezastrul, să ne lamentăm, eventual să așteptăm să treacă timpul, cu gândul la soluțiile finale de natură biologică. S-ar putea Însă să avem surprize. Ronald Reagan XE "Reagan" a trăit 93 de ani, cu maladia Alzheimer, iar domnișoara academician
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Aș fi lipsit de gratitudine dacă nu aș exprima durerea ce mă cuprinde. Circumstanțele frumoase și minunate care au însoțit boala regelui au întărit acest sentiment, deși, din unele puncte de vedere l-au diminuat; și nu pot să le contemplu fără un soi de plăcere, văzând câte atribute adaugă gloriei sale. Nici nu le pot reprima fără să conștientizez dimensiunea pierderii suferite. De fapt, este imposibil să ne imaginăm o tărie sufletească mai mare într-o fragilitate trupească, decât cea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
deasupra inscripția arcuită SOCIETATEA NUMISMATICA ROMÂNĂ, continuată sub registrul de jos cu SECȚIA IAȘI. Registrul de jos este alcătuit din inscripția pe șase rânduri CENTENARUL / PRIMELOR CERCETĂRI DIN / STAȚIUNEA NEOLITICĂ EPONIMĂ / CUCUTENI / ROMÂNIA / 18841984. Suntem convinși că cei care vor contempla această parte a medaliei vor observa că, văzută în ansamblu, ea are forma unei cruci nimbate. Precizăm că inscripția arcuită de sus arată că medalia este realizată de Secțiunea ieșeană a Societății Numismatice Române, în colaborare cu Primăria comunei Cucuteni
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
alte resturi de zidiri din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, stă cu demnitate vechiul local al Universității care avea cândva pe fronton inscripția ACADEMIA, îmbrățișat de clădirea Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”. Îl putem contempla, împreună cu portalul, pe aversul unei bijuterii medalistice inițiată în anul 2004 de rectorul de atunci, prof. univ. dr. Vasile Burlui, la împlinirea a 125 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT MEDICAL IEȘEAN / 1879-2004, după cum se poate citi pe avers (figura 37av). La
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
abuzează de prezența lui Cuza pe unele medalii care fie nu aduc noutăți ale portretului medalistic, fie sunt copii palide ale celor de pe vechi medalii, fie prezintă imagini cu expresii ale feței domnitorului care nu încântă privirea celui care le contemplă. Prezentăm, în final, câteva considerații cu privire la imaginea medalistică a lui Al.I.Cuza în ansamblu. Prima reprezentare medalistică a chipului domnitorului Unirii - cea cu favoriți bogați și mustață, cu privirea jumătate dreapta, în care Cuza apare în mantie îmblănită peste
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
spicului de grâu multiplicat. O altă medalie (tombac, 60 mm) este realizată după macheta lui C. Dumitrescu în 1991. Pe aversul acesteia (fig. 103av), acentrat, este plasat chipul savantului văzut din față, cu privirea orientată jumătate spre dreapta celui ce contemplă medalia. Receptăm imaginea medalistică ca pe aceea a unui om în vârstă, cu părul cărunt, cu expresie meditativă a feței. În partea dreaptă-sus este inscripția arcuită pe două rânduri ION IONESCU DE LA BRAD / 1891-1991. Ținuta vestimentară a savantului este alcătuită
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
activează ca profesor consultant. Jovial și în bună dispoziție să acorde ajutor oricui are nevoie, am primit câteva lămuriri legate de medalia Centenarului Universității din 2012, cât și de prezența Domniei Sale pe o medalie românească a cărei imagine poate fi contemplată mai jos. Primul dintre cei 11 copii ai familiei de țărani Sofica și Dumitru Vasilică a văzut lumina zilei în Tudora Botoșanilor în a cincea zi a lunii februarie 1926. După studiile primare din satul natal, le-a urmat, între
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
al vieții și activității personalităților ieșene, Ionel Maftei. Așa se face că atunci când, cu totul întâmplător, am aflat că primul automobil care a circulat pe străzile Iașului la 1900 era al doctorului Juvara, și cum chiar în perioada respectivă îi contemplam într-o imagine medalistică de excepție efigia de împărat roman, informațiile din lucrarea mai sus citată, coroborate cu cele din alte surse, s-au materializat în acest medalion biografico-medalistic. După studii strălucite la Facultatea de Medicină din Paris, bârlădeanul Ernest
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
patru rânduri COLEGII / ELEVII / ADMIRATORII / 1934. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare cum rar se poate întâlni în medalistica românească, cu o individualitate aparte, dată de simplitatea conceperii acesteia, dar și de valoarea gravurii medalistice a chipului. Contemplând o asemenea realizare, în mod paradoxal, te simți complice la o mare nedreptate. Cauza acestei trăiri stranii o constituie faptul că personalități stabile ale școlii medicale ieșene de talia lui Emanoil Riegler, Constantin Thiron, Aristide Peride, Gh. Rojniță, Nicolae Leon
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
o mișcare din ochi care să nuanțeze sau să contrazică ceea ce spune, transmițând alt „mesaj” decât cel dorit de autorități. O altă regulă preventivă nescrisă este mișcarea neîntreruptă, dotată cu sens. Nici un personaj nu are voie să se oprească, să contemple ceva, să tacă pur și simplu, să nu facă nimic. Toți, buni și răi, se agită, vorbesc, se află continuu într- o treabă, nu dorm, nu mănâncă, nu se îmbolnăvesc, n-au astenie. Comunismul există doar cinetic, lumea vine de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu se îmbolnăvesc, n-au astenie. Comunismul există doar cinetic, lumea vine de undeva și se duce undeva - nimeni nu stă. (La sfârșitul anilor ’80, această regulă se transfera în stradă : dacă un cetățean staționa, de pildă, în Piața Scânteii, contemplând clădirea fără vreo intenție, după câteva minute, un ins în costum gri de gata venea să-l întrebe cu ce se ocupă. Cetățeanul contemplativ nu încălca nici o lege, cu excepția celei descrise mai sus.) Stopul acțional al personajului poate fi interpretat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
este posibilă existența gheții și în interiorul planetei. * Sondele Viking - lansate pa data de 26 iulie 1976, sonde ce au fost proiectate și construite în decurs de opt ani. Prima vedere panoramică trimisă de Viking 1 de pe Marte, oamenii au putut contempla un peisaj străin, însă nu straniu, suprafața ușor ondulată a unui deșert vulcanic, claritatea imaginii permițând observarea și pulberii fine depuse pe suporturile metalice ale sondei după impactul cu solul. Culorile predominante erau galbenul, cafeniul și roșul, cerul având o
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
dus la templu să se roage. Dar cine s-a rugat cu adevărat? Exegeții afirmă că rugăciunea fariseului n-a fost, de fapt, o...rugăciune. El nu-i cere nimic lui Dumnezeu. Se adresează doar în aparență Lui, în timp ce se contemplă cu admirație pe sine. Mântuitorul ne arată în acestă parabolă că deosebirea dintre cei doi se vădește chiar și înaintea lui Dumnezeu la rugăciune, când omul trebuie să fie smerit și apăsat sub greutatea păcatelor făcute. Smerenia vameșului și mândria
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
mare grijă Vă dăm câteva sugestii pentru îngrijirea ochilor, aceste atât de prețioase organe: Plasați palmele în căuș pe ochii deschiși (fără a turti nasul) astfel încât nici o rază de lumină să nu pătrundă.. Respirați profund, reținându-vă suflul înainte de a expira. Contemplați negrul, sau vizualizați o imagine, un peisaj, ori un chip drag, de exemplu. Câteva minute de obscuritate de 3-4 ori pe zi, permit o excelentă regenerare a ochiului și ameliorează acuitatea vizuală (mai ales pentru cei ce stau ore întregi
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
putea fi găsit într-o extremitate a imperiului roman, el trebuia adus din alte regiuni unde tehnica mozaicului se bucura de o mare experiență de execuție, cel mai probabil din Grecia, dar de unde ? Într-ana din vizitele făcute la Constanța, contemplând atent această operă artistică și fiecare din motivele ornamentale utilizate, am surprins între porțiunilor de mozaic ce au rezistat veacurilor, un detaliu care s-a dovedit revelator. Într-unul din colțurile mozaicului, este reprezentat un simbol bine cunoscut, acel al
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
mare grijă Vă dăm câteva sugestii pentru îngrijirea ochilor, aceste atât de prețioase organe: Plasați palmele în căuș pe ochii deschiși (fără a turti nasul) astfel încât nici o rază de lumină să nu pătrundă.. Respirați profund, reținându-vă suflul înainte de a expira. Contemplați negrul, sau vizualizați o imagine, un peisaj, ori un chip drag, de exemplu. Câteva minute de obscuritate de 3-4 ori pe zi, permit o excelentă regenerare a ochiului și ameliorează acuitatea vizuală (mai ales pentru cei ce stau ore întregi
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]