2,866 matches
-
îi conduce în mod drept, astfel încât nu este nevoie decât un minimum de stat. Filosofia politică a subiectivității pleacă de la premisa determinării omului, de la o antropologie politică. Aceasta motivează necesitatea existenței statului ca garant al siguranței auto-prezervării, ca garant al conviețuirii pașnice, gradul de înzestrare a statului cu putere depinzând direct de principiile antropologice. Dacă Aristotel definise scopul statului ca fiind o viață bună pentru oameni, modernitatea vede ca țel al conviețuirii în forma organizată statală garantarea auto-prezervării individuale, garantarea păcii
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
statului ca garant al siguranței auto-prezervării, ca garant al conviețuirii pașnice, gradul de înzestrare a statului cu putere depinzând direct de principiile antropologice. Dacă Aristotel definise scopul statului ca fiind o viață bună pentru oameni, modernitatea vede ca țel al conviețuirii în forma organizată statală garantarea auto-prezervării individuale, garantarea păcii. Această garantare a păcii constituie elementul de bază care oferă legitimitate statului în epoca modernă: mai întâi garantarea păcii în interior, în timp ce garantarea păcii în exterior cade în competența statelor. II
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
nelimitată de auto-prezervare a individului este limitată astfel încât să poată exista libertatea individuală a tuturor oamenilor care conviețuiesc în pace. Toți trebuie să renunțe la dreptul său neîngrădit, să accepte aceste limitări, primind în schimb garanția securității și a unei conviețuiri pașnice. Toți oamenii au dreptul natural la auto prezervare. Acest drept nu le poate fi negat, pentru că acest lucru ar însemna însăși negarea existenței. Acest drept poate fi însă limitat, pentru ca drepturile inalienabile ale tuturor oamenilor să poată exista. Aceste
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
asupra unei instanțe neutre, care poate da un verdict neutru, care are în vedere părțile conflictuale În epoca modernă, originile statului au fost explicate cu ajutorul modelului juridic: Statul este înființat ca o putere neutră care soluționează conflicte, garantând astfel o conviețuire pașnică. Sunt necesare astfel două condiții: pe de o parte, supremațiape de altă parte, supremația legii trebuie să fie ancorată prin înființarea unei instituții care monopolizează justiția cu dreptul rezervat de a apela la mijloace de violență fizică. Acestei instituții
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
crimele, sunt provocate de caracteristici ale creierului făptașilor. Aceste caracteristici sunt determinate în parte WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 367 de gene, în parte de influențe care s-au exercitat înainte de naștere sau în copilăria timpurie. De aceea respectarea sau încălcarea normelor conviețuirii sociale nu ar mai trebui să fie privite drept un merit sau o vină a indivizilor. Noile cercetări ar fi probat că în multe situații ei nu pot alege să facă ceva, și nu altceva. În acest sens, liberularbitru este
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pretind că-i ajută. Așa cum orice observator atent își dă seama, aceasta nu e decît o formă modernizată de colonialism". Atît la globalism, cît și la multiculturalism le sînt reliefate părțile întunecate, cu adevărat periculoase pentru buna și normala noastră conviețuire. Cum era de așteptat, sînt semne și reacții prin care umanitatea noastră încearcă să se autoedifice pe actuala structură planetară, recunoscînd și, implicit, încercînd să impună necesitatea stabilirii universalității de jos în sus, și nu de sus în jos, în
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
agraveze problema spațiilor insuficiente. Apoi, înțelegerii amiabile dintre vecini din trecut i-a luat locul obraznicia valahilor sau nesimțiților locali care, proaspăt oploșiți în zonă, cu sau fără acte trecute în cartea de imobil, calcă în picioare orice convenție de conviețuire pașnică stabilită mutual. Am vrut, ca un cetățean model, să fac contract cu primăria. Nu se poate decât pentru agenți economici și oricum nu mi-aș putea exercita dreptul de a ocupa locul plătit decât între orele 20 și 8
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
grup de presiune.239 Deși în societatea arabo-islamică religia devine un mijloc de solidaritate între oameni, dacă privim retrospectiv istoria Orientului Mijlociu reiese faptul că aceasta a fost marcată de controversate probleme confesionale; deoarece societatea musulmană a fost diversificata prin conviețuirea în același spațiu a mai multor etnii, confesiuni și religii, aceasta situatie a influențat în mod semnificativ natură evenimentelor politice, sociale și ideologice ceea ce a făcut să lipsească din regiune unul dintre cele mai importante elemente ale vieții sociale, anume
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
oameni frumoși, despre care știam că aveau să moară. Nu, iubitule. Știi vechea reclamă Kodak? Tu apasă pe buton, noi facem restul. În lumea unde oroarea se vinde drept artă, unde arta se naște cu pretenția să fie fotografiată, unde conviețuirea cu imaginile suferinței n-are legătură nici cu conștiința, nici cu compasiunea, fotografiile de război nu-s bune de nimic. Lumea face restul: și le Însușește de cum se aude obturatorul. Clic, alei-hop, mulțumesc, ciao. Cel puțin, fotografia e mai efectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și structurilor psihice și de personalitate depind de o multitudine de factori: momentul apariției, gradul, tipul, educarea, recuperarea și compensarea deficitului de auz, prezența afecțiunilor asociate, mediul socio-cultural în care trăiesc etc. Într-o comunitate, condiția esențială de integrare și conviețuire a membrilor săi este comunicarea. Deficienții de auz trebuie să se adapteze, să se facă înțeleși și să-i înțeleagă pe ceilalți. Întrucât incluziunea socială se referă la ansamblul relaților sociale stabilite între persoanele cu deficiențe și ceilalți membri ai
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
Olt. Se poate aminti astfel sistemul de castre Drobeta- Putinei-Cătunele-Pinoasa(VÎrț) Bumbești-VÎrtop-Porceni care asigura printr-un drum strategic legătura cu capitala Daciei romane prin pasul VÎlcanului din județul Gorj. Reîntoarcerea luptătorilor, Învingători și Învinși, la viața pașnică , purtînd acum amprenta conviețuirii ce avea să se imprime definitiv, organizarea provinciei după modelele romane vor determina un puternic progres al vieții economice, sociale și culturale În Dacia. Pe fondul unor puternice influențe de limbă, viață materială și spirituală, exercitate prin diferiți factori inclusiv
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
un veritabil muzeu În aer liber. În acest sens și castrele romane de la Cătunele, Pinoasa, Bumbești-Jiu, VÎrtop și ridicate În timpul sau după cucerirea Daciei de către romani, Împreună cu Întregul inventar arheologic descoperit, ne permit să subliniem ideea de continuitate dacică, conviețuire și simbioză daco- romană În nordul Olteniei. Cercetările arheologice din castrul de la Cătunele au fost executate În 1973 de Muzeul „Porțile de Fier ” - Drobeta Turnu Severin și İnstitutul de Arheologie București, continuate În 1981-1984 de Muzeul Județean Gorj În colaborare
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fizic. Bineînțeles, riscul întâlnirii unor astfel de persoane există și în alte părți ale unei localități, unde de regulă este liniște. Aceleași articole au scos în evidență existența, în anumite state ale lumii sau localități, a unor aspecte negative de conviețuire urbană (probabil că și experiența trăită de cititorii acestei lucrări o confirmă), unde cartiere întregi sau localități au un indice ridicat de infracționalitate. În acest caz, o parte a populației din aceste zone sau din zonele învecinate nu pot practica
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de învățare. 50 2.3. Climaterizarea Astăzi se recunoaște din ce în ce mai mult că școala trebuie să se schimbe radical, astfel încât să ofere elevilor posibilitatea dobândirii unei experiențe sociale constructive bazate pe cooperare și colaborare în rezolvarea problemelor vieții, și care asigură conviețuirea într-o lume pașnică. Elevii trebuie educați să-și dezvolte abilitatea de a soluționa eventualele conflicte în mod constructiv, și nu distructiv. Acest obiectiv se poate realiza prin promovarea, în școală, a învățării prin cooperare. Medierea este „un proces de
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
față conflictelor; 4. dezvoltarea și manifestarea unor atitudini favorabile evitării și rezolvării/ medierii conflictelor; 5. dezvoltarea unor capacități interpretative. * desprinderea semnificației globale dintr-un mesaj oral/ scris; * prezentarea în cuvinte proprii/ desene, imagini, a unor situații conflictuale; * respectarea normelor de conviețuire în societate, de prevenire/ mediere a acestora; * exprimarea unor judecăți de valoare în concordanță cu valorile moral-etice; * interpretarea corectă a unor situații conflictuale. 68 V. MODALITĂȚI DE EVALUARE Modalitățile de evaluare au în vedere specificul opționalulul „MEDIEREA CONFLICTELOR”. Fără a
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
apare în 1979. I se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Ana (2001). Cele dintâi cărți, Drumul și nuvelele din Movila albă (1981), îl situează pe S. în tradiția prozei ardelenești, cu interes pentru social, el imaginând un sistem de conviețuire în colectivitate prin autoreglare, unde cei care tulbură echilibrul sunt pedepsiți sau excluși după legi nescrise. Portrete coerente, scris alert, fără complicații stilistice, dar și fără simplificări reportericești, limbaj frust - acestea ar fi câteva caracteristici. Spațiul urban e prezent în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290009_a_291338]
-
ajută să înțelegem în ce constă «diferența evanghelică» când se pune problema găsirii modalității prin care cineva dorește să-și închine și să-și dăruiască propria viață. Diferența stă tocmai în decizia, liberă și trează, de a trece dincolo de orizontul «conviețuirii». Textul evanghelic continuă astfel: «Nu toți înțeleg cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le-a fost dat. Există eunuci care s-au născut astfel din sânul mamei lor, există eunuci care au fost făcuți [astfel] de oameni și există eunuci
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
păstrau bine portul. Să adunăm din documentele vremurilor ceva date despre Ardeal și părțile lui apusene pe unde neamul nostru era trăitor. În Gesta Hungaroum Simon de Keza, pe la sfîrșitul secolului Xlll spune despre secui că trăiau în munți în conviețuire cu românii de la care au deprins folosirea scrisului. Dacă acești români foloseau scrisul la acea vreme înseamnă că aveau ce scrie iar deprinderea nu a fost luată de la prădătorii migratori care s-au abătut în roiuri asupra acestui pământ. Tăblițele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
identice sau asemănătoare cu unele semne de pe tăblița 9 care este scrisă în parte(chenarul) cu alfabetul galilor. Acest neam s-a aciuat printre geți pe la începutul sau mijlocul secolului Vl î.e.n. și s-a ajuns nu numai la o conviețuire pașnică dar galii au trecut la religia geților așa cum este dovedit pe plăcuță și cum voi arăta la capitolul despre religie, formînd împreună cu aceștia o confederație cum ne arată tăblița 9 pe care se vede atît alfabetul get cît și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
modernă sau postmodernă. Capitolul patru se focalizează asupra acelui cadru, în același timp spațial, temporal, social și cultural, care este comunitatea. Într-o lume în care se vorbește tot mai mult despre declinul comunității, analizele legate de acest cadru de conviețuire socială, mai ales în contextul unei teme despre rural, nu pot fi eludate. Am analizat din acest motiv istoricul conceptului și ideii de comunitate, oprindu-mă inclusiv la contribuțiile românești, pentru ca ulterior imaginea acesteia să fie întregită de date empirice
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau de existența minorităților etnice în zonele respective. Astfel, pentru Transilvania, Banat sau Crișana-Maramureș explicația vieții comunitare mai intense stă parțial în apartenența de-a lungul timpului a acestor zone la imperii care au impus un anumit model occidental de conviețuire comunitară, și o anumită mentalitate a locuitorilor în legătură cu necesitatea participării pentru buna funcționare a comunității. De asemenea, aceste zone se caracterizează prin numărul mare de etnici germani și maghiari, care au impus în rural un anumit model comunitar. Faptul că
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Corneliu Bucur cu redefinirea identității etnoculturale a românilor, într-un proces științific modern, printr-o cercetare comparatist-europeană, de o manieră interdisciplinară și printr-o reevaluare obiectivă a componentelor multiculturale, din perspectivă endogenă (pe structura sa internă, săvârșită în procesul de conviețuire multiculturală și interferare efervescentă și creatoare, a valorilor interetnice) și exogenă (decelând valorile receptate din afara cuprinsului spațiului românesc, prin dialogul cultural al popoarelor și etniilor care s-au întâlnit vremelnic sau durabil, timp de secole, influențându-se reciproc sau exercitarea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comunități, predominarea reprezentărilor pozitive asupra propriei colectivități și nu a celor negative, și credința în caracterul special al satului. 4.3.1. Criterii obiective Limbă, istorie locală, teritoriu Cele trei elemente menționate mai sus reprezintă repere obiective esențiale ale identității. Conviețuirea într-un anumit grup etnic și socializarea oferită de acesta, determină individul să achiziționeze întâi de toate limba acelei comunități, să cunoască reperele geografice ale teritoriului ocupat de acea comunitate și să internalizeze informații mai mult sau mai puțin complete
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
intră în categoria satelor "adunate de-a lungul văii"43 (Vuia, 1975: 194) Ludoșul, a cărui apariție este documentată istoric încă din secolul al XIII-lea, își întemeiază identitatea pe fapte istorice ce au rămas în legendă: colonizarea sașilor și conviețuirea cu aceștia ale cărei efecte sunt vizibile și astăzi în sat, deși în prezent populația de etnie germană este foarte redusă; arderea și prădarea satului de către banul Udrea în 1599, ca pedeapsă pentru refuzul sașilor de a oferi animale și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate printr-un organ de conducere numit obște. (Stahl, 1959) Sau, o altă definiție O formă de conviețuire socială, pe un trup de moșie, a unui grup biologic închis, deseori legat prin rudenie de ceată, trăind în gospodării familiale, asociate într-o obște, care are dreptul de a se amesteca în viața fiecărei gospodării, potrivit regulilor devălmășiei și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]