2,862 matches
-
acuzele emise de Nichifor Crainic în Cuvântul, conform cărora intelectualul din provincii întreține nemulțumirile față de Vechiul Regat și că după război, beneficiile acordate acestora, precum accesul în universități sau Academie, au dezavantajat pe regățeni 45. Într-o notă de dispreț, Crainic reclama câțiva ani mai târziu lipsa activității culturale în Bucovina, dar și a unei literaturi a provinciei, în ciuda grupărilor culturale destul de prolifice, precum Iconarul. Replica bucovinenilor a survenit în același cotidian, înfierând literatura decadentă a capitalei și accentuând asupra sobrietății
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pe teme literare din autori precum: Mihail Sorbul, D. Bolintineanu, Liviu Rebreanu, Calistrat Hogaș, Cezar Petrescu. Profesorul Gheorghe Maxim prezintă la Societatea franco-română un studiu intitulat "Catedralele din Franța", însoțit de proiecții luminoase. Alte studii au fost publicate în revista Crainicul cetății editată de acest corp didactic valoros. Atmosfera intelectuală din școală se reflectă și în preocuparea deosebită a profesorilor pentru înzestrarea bibliotecii. Înainte de Primul Război Mondial aceasta însuma 7000 de volume, din care au supraviețuit mai puțin de 5000. Până la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ideea emancipării țărănimii și a creării unui stat țărănesc 17. Nici acesta și nici neosămănătorismul nu s-au aflat totuși în prim-planul viziunii tradiționaliste interbelice. Impactul cel mai puternic asupra vieții intelectuale a provenit dinspre gruparea condusă de Nechifor Crainic în jurul revistei Gândirea ce explora spiritul românesc sub flamura trăirilor mistice și religioase și a folclorului primitiv, debutând în stil eclectic, chiar filomodernist, cotind spre tradiționalism abia din 1924. Noua generație resimțea imperios nevoia detașării față de înaintași, dar și față de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
accentul trebuia deplasat de la descrierile de cadru românesc la impunerea omului cu profundă conștiință religioasă. Gândirismul tradiționalist a virat la finalul anilor '30 spre extremismul de dreapta, chiar dacă apropierea de fascism anula misiunea înscrierii în universalitate a poporului român. N. Crainic respingea democrația pe care o asocia civilizației burgheze occidentale. De la un punct, acest curent disjunge în două direcții: una de dreapta, cu conotații politice, reprezentată de Crainic, și o aripă de stânga, asociată filozofului Lucian Blaga, cu propensiuni spre teoretizare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
chiar dacă apropierea de fascism anula misiunea înscrierii în universalitate a poporului român. N. Crainic respingea democrația pe care o asocia civilizației burgheze occidentale. De la un punct, acest curent disjunge în două direcții: una de dreapta, cu conotații politice, reprezentată de Crainic, și o aripă de stânga, asociată filozofului Lucian Blaga, cu propensiuni spre teoretizare și creație ce depășea sursele ortodoxiei, investigând psihologia populară desprinsă din folclor și mitologie sau religiile orientale și curentele filozofice occidentale 19. Ramurii de stânga i s-
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
populară desprinsă din folclor și mitologie sau religiile orientale și curentele filozofice occidentale 19. Ramurii de stânga i s-a datorat de fapt prestigiul literar de care s-a bucurat revista Gândirea în interbelic, deși Blaga a fost receptat de Crainic ca un intrus ce nu integra artei conceptul de etnos în sens ortodoxist 20. Ruralul ca leagăn al spiritualității românești a fascinat și noua generație - membrii grupării Criterion - ce nu s-a plasat însă sub ramura ortodoxiei, considerând că sensibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de fapt, valabile (X, nr. 1-2, 1935). La zece ani de la apariție, publicația trecea în revistă realizările înfăptuite într-un deceniu anevoios, în care "mezina Bucovinei" a fost "ultragiată de către speța detractorilor simili-profesionali, matadori ai acelui mai frivol cinism" - Nichifor Crainic, Dragoș Protopopescu, Pamfil Șeicaru, N. Crevedia. (X, nr. 1-2, p. 1). Redacția se mândrea cu lista lungă de colaboratori din toate colțurile țării, dar și cu câteva nume din afara granițelor: Emil Briedzycki din Polonia, Virgina Zoe Giorgi Alberti din Italia
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Tinerimea" (1927-1932) apare la Dorohoi, cu profil de istorie literară; Muguri (1924-1926, 1934-1940), Îndrumarea, Orion (1933-1935) și Pană literară (1933) la Rădăuți, ultimele două ca scenă de lansare pentru numele intrate ulterior în gruparea icona-ristă; În prejma gândului la Siret; Crainicul cetății (1933-1934) la Suceava. Cum a fost receptat de către centru acest fenomen al localismului creator? Cu suficientă ostilitate, am putea spune, mai ales atunci când atacurile s-au îndreptat împotriva revistelor regionale. De exemplu, în timp ce Al. Phillipide arunca anatema asupra tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și Glasul Bucovinei. 8. Ilarion Bereznițchi (1889-1989), profesor, publicist, traducător, licențiat în Litere la Cernăuți, predă la Liceul Ștefan cel Mare din Suceava, activând la Reuniunea muzical-dramatică Ciprian Porumbescu. Colaborează cu studii la Anuarul liceului sucevean, dar și la revistele Crainicul cetății, Viața Bucovinei. Este autor al unor traduceri din greacă și latină, publică corespondența lui Mathias Friedwagner către Alexandru Voevidca și lucrarea istoricului german Wilhelm Schmidt, Suczawa's historische Denkwurdigkeiten. 9. Emil Biedrzycki (1890-1975), jurist, istoric, filolog, licențiat în drept
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
3-4-5, 1924, p. 49. 44 Mihail Manoilescu, Tragica predestinare a geniului moldovenesc, Editura Moldova, Iași, 1993, p. 136. 45 Verax, "Intelectualul regățean și intelectualul noilor provincii", în Glasul Bucovinei, XI, nr. 2693, 1928. 46 "Politică culturală. Bucureștii - Ierusalimul culturii. Nichifor Crainic - Hristos", în Glasul Bucovinei, XV, nr. 3908, 1932. 47 "Ce a fost și ce a ajuns Bucovina", în Glasul Bucovinei, XIII, nr. 3312, 1930. 48 "Memoriul Bucovinei", în Glasul Bucovinei, XIV, nr. 3651, 1931. 49 "Celălalt regionalism", în Junimea literară
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și cu un variat și bogat material informativ asupra întregii mișcări artistice din țară și din străinătate”. Poezie semnează Gerry Spina și I. Fr. Botez. Cele mai semnificative articole sunt Analiza emoțiilor de E. Lovinescu, Literatura și politică de Nichifor Crainic, Adevărul în teatru de Adrian Maniu, Din trecutul teatrului moldovenesc de Iorgu Iordan, în acești ani director al Naționalului ieșean. Se mai publică un necrolog consacrat lui Al. Davila, interviuri, programele premierelor. Alți colaboratori: Ion Marin Sadoveanu, Adrian Păscu, Vladimir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289007_a_290336]
-
Sfatul țării” (Chișinău), „Țara noastră”, „Universul”, „Viața românească” ș.a. Spre sfârșitul anului 1924 pleacă la Paris, unde scrie în ziarele emigrației ruse și conduce un ziar propriu. Moare la doar 39 de ani, în spitalul St. Louis din Paris. Nichifor Crainic, sprijinit de Octavian Goga, întreprinde demersurile necesare pentru ca trupul lui D. să fie adus și reînhumat la Chișinău, potrivit dorinței scriitorului. Debutează cu o povestire, În căutarea veșnicului adevăr (1909, în limba rusă), publicată în revista „Svetoci” din Sankt Petersburg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
București, 1997; Gabriele D’Annunzio, Poeme, București, 1997. Repere bibliografice: Mihail Sebastian, Traducerile, UVR, 1928, 47; Lovinescu, Critice, VII, 154-155; Perpessicius, Opere, III, 230-232; G. Călinescu, Cronica literară, ALA, 1938, 903; Al. Dima, Leopardi în românește, RFR, 1939, 3; Nichifor Crainic, Pascoli în românește, G, 1943, 5; Ion Pătrașcu, Traducerea poeziilor lui Pascoli, RFR, 1943, 6; Lovinescu, Sburătorul, I, 147, 152-153, 157, 164, 179, 251, II, 10, 66, III, 49, 140, 144. N.Fl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286226_a_287555]
-
A. Savelea, F. Brunea-Fox, articole și eseuri - N. Davidescu, Ion Tatu, I. Vinea, critică literară - Sergiu Milorian, critică de artă - M.H. Maxy și Cicerone Theodorescu. În mod neașteptat, în numărul 5-6 din 1926 se publică un elogiu adus lui Nichifor Crainic. În 1929, revista devine total neinteresantă sub raport literar. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285992_a_287321]
-
presă, va semna articole, note și însemnări, recenzii și versuri, traduceri din Jean Richepin și Charles Baudelaire. În 1934 îi apare volumul de poezii În sus. Lirica lui F., cu reminiscențe bine filtrate din Tudor Arghezi, V. Voiculescu și Nichifor Crainic, are ca motiv central eterna sete de ideal, transpusă într-un bogat registru imagistic. Poetul se răsfață într-un univers mirific, sideral, în care stelele, soarele, tăcerile, visurile și amintirile comunică obsesiv aspirația vibrantă spre înălțimi, frântă dramatic de limita
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287060_a_288389]
-
Călinescu referitoare la relația modernism - tradiționalism, analizată pe trei paliere, și anume modernism - tradiționalism (faza literară), estetism - ortodoxism (faza estetică) și intelectualism - misticism (faza ideologică); reacțiile lui Pompiliu Constantinescu (Creștinismul folcloric, Reflexii polemice) la articolul Sensul tradiției, publicat de Nichifor Crainic în „Gândirea” sau la manifestul „Crinului Alb”, unele intervenții din rubrica „Revista faptelor literare” ș.a. K. promovează studii de critică și teorie literară de indiscutabilă valoare: Criza lirică de Tudor Vianu, Considerații asupra romanului românesc de Pompiliu Constantinescu (în serial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
cu macii și strugurii pe câmp. Da: mai păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape rouă. Da: m-am scăldat în râul cu cânepi la topit. Da: mi-am julit genunchii în vișini și-n cireși. Capitolul XXVII ORTODOXIȘTII NICHIFOR CRAINIC Deși nuanțări mistice ale tradiționalismului se văd la mulți contemporani, Nichifor Crainic e acela care s-a străduit să dea o doctrină organizată. Cultura e, după el, un amestec de imponderabile și factori vizibili: sânge, limbă, pământ românesc, folclor, ortodoxie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acum, sub pleoape rouă. Da: m-am scăldat în râul cu cânepi la topit. Da: mi-am julit genunchii în vișini și-n cireși. Capitolul XXVII ORTODOXIȘTII NICHIFOR CRAINIC Deși nuanțări mistice ale tradiționalismului se văd la mulți contemporani, Nichifor Crainic e acela care s-a străduit să dea o doctrină organizată. Cultura e, după el, un amestec de imponderabile și factori vizibili: sânge, limbă, pământ românesc, folclor, ortodoxie. În special se apasă însă asupra bisericii orientale. Noi vedem substanța acestei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
reeditează teoria "ralierii" a lui Ibrăileanu, cu acest paradoxal rezultat că un alogen ortodox "cu preocupări de Biserică" ajunge a fi mai specific decât un național fără asemenea preocupări. Gândirea a primit de altfel destui evrei raliați, adică ortodoxizanți. Nichifor Crainic și-a constituit și o estetică, curat platonică (Nostalgia paradisului). Omul e făptura lui Dumnezeu, arta e făptura omului, arta e deci făptura făpturii lui Dumnezeu, nepoata lui Dumnezeu. Artistul aduce aparențele naturii, străbătând la prototip prin copie, dar scopul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
copie, dar scopul lui e eternul. "Arta în sensul ei înalt nu este o imitație a naturii, fiindcă nu urmărește să ne reamintească natura așa cum este. Scopul ei e revelația în forme sensibile a tainelor de sus." Ca poet, Nichifor Crainic continuă cu știință spiritul lui Vlahuță, sacrificând invenția lirică lapidarității gnomice: Trecutul adormit și viitorul În clipa care bate le-mpreuni: Când fericiți lipim la piept feciorul, Îmbrățișăm într-însul pe străbuni. De profundis tratează sobru, nu fără gravități, sentimentul eredității
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scrie poezie religioasă (Denii). Câteva "mistere" dramatice sunt în spiritul sacrelor reprezentațiuni ale lui Feo Belcari. Modestul poet religios Const. Goran continuă pe Anton Pann în linia muzicească. "GÎNDIREA" Organul ortodoxismului literar este Gândirea în noua serie redactată de Nichifor Crainic și ilustrată de pictorul Demian. Toți colaboratorii (Zaharia Stancu, Ion Marin Sadoveanu, D. Ciurezu, V. Ciocîlteu etc.) vin cu câte o notă mistică de obicei iconografică. Însă vom constata și alt fenomen. Ortodoxiștii cred în miracole și caută să le
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
CRAINICUL MARAMUREȘULUI, gazetă apărută la Sighet, lunar, de la 19 iunie 1932 până la 15 august 1935, redactor responsabil fiind Gh. Nișoreanu. Poezia lui Aron Cotruș Către plugari ține loc de articol-program, el semnând și în al doilea număr poezia Maramureșul și apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286472_a_287801]
-
oculari, încă în viață în momentul în care cronicarul își nota însemnările sale. Sunt de remarcat informațiile referitoare la următoarele întâmplări: ospitalitatea «binevoitoare» a călugărilor, prin care se pare că se încearcă repararea unui tratament străvechi nu prea rafinat oferit «crainicului marelui Rege»; capitulul de la Acre la care au participat trei sute de frați; apariția stigmatelor; relatarea cu privire la lup, care probabil stă la baza renumitului episod al lupului din Gubbio. Mănăstirea Sfântului Verecundo din Vallingegno se află întocmai pe drumul ce leagă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fiind de Iosif Nădejde și a fost angajat ca desenator și redactor (publică versuri și proză, pe lângă numeroasele sale ilustrații). La revistă colaborau nume ilustre de scriitori: Petre Dulfu, G. Bacovia, E. Lovinescu, Octavian Goga, G. Coșbuc, I. Simionescu, Nichifor Crainic, Șt. O. Iosif, B. P. Hașdeu, I. C. Visarion și bineînțeles tînărul publicist Victor Ion Popa. Ilustrațiile revistei erau semnate de V. I. Popa și de Iordache. Victor Ion Popa va desena cu pasiune și excepțional talent toată viața, arătând aceleași
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
Hristos are poziția mijlocitorului. El mediază între neștiutele ,,intenții ale lui Dumnezeu" și capricioșii muritori. Or, această figură a mijlocirii este una prin excelență teologico - metafizică. Hermes la vechii greci și Iisus în hermeneutica creștină o ilustrează convingător. Primul era crainicul zeilor, iar celălalt Logosul întrerupt. Prin mijlocirea lor, Zeus și Dumnezeu - Tatăl se exprimau direct, nemijlocit. Mai mult, exprimarea era desăvârșită, perfectă, din moment ce Hermes era natură divină, iar Iisus natură divino - umană. Paul Diel era la rându-i preluat, ,,posedat
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]