3,194 matches
-
roșu a rămas în uz în secolul al XVII-lea, când el a fost adoptat de pirații (boucanier) francezi din Indiile de Vest. Acești pirați obișnuiau să înalțe pentru început pavilionul Jolly Roger (Roger cel Vesel - steagul negru cu un craniu alb) pentru a-și intimida victimele. Dacă acestea alegeau să lupte în loc să acepte să fie abordați fără incidente, pirații arborau steagul roșu, ca semn că odată cucerită, corabia vizată și ocupanții ei nu aveau să se bucure de nicio îndurare
Steagul roșu () [Corola-website/Science/307856_a_309185]
-
să câștige în lupta cu Dr. Connors ce devine Șopârlă. Pe parcursul aventurilor sale din seria animată, Omul Păianjen întâlnește mulți inamici. Cei mai periculoși sunt considerați: Dr Octopus, Venom și Spiridușul Verde. Printre ceilalți se numără: Spiridușul, Masacru, Electro, Sandman, Craniul Roșu, Scorpionul, Cameleonul, Rino, Misterio, Shocker, Vânătorul Kraven și Regele Pin. El are însă și aliați: Pisicuța Neagră, Cei patru fantastici, Căpitanul America, X-Men, Doamna Rețea, etc. Aceștia sunt prezenți doar în reviste, benzi desenate sau în desene animate. În
Omul Păianjen () [Corola-website/Science/307957_a_309286]
-
douăzeci de ani mai tarziu, dar până la urmă s-au pierdut. Nu există nici o informație concretă cu privire la ce s-a întâmplat cu acestea, în ciuda afirmațiilor unor oameni care au susținut că posedă părți din trupul lui Pâine, cum ar fi craniul sau mâna dreaptă. La moartea sa, majoritatea ziarelor americane au reiterat necrologul publicat de New York Evening Post, unde se menționat că: „A avut o viață lungă, a făcut puțin bine și mult rău”. Doar 6 îndoliați au fost prezenți la
Thomas Paine () [Corola-website/Science/308310_a_309639]
-
osos) sau al vertebratelor terestre. Rechinii, ca și pisicile-de-mare, au un schelet cartilaginos și elastic, un țesut mult mai ușor și mai flexibil decât cel al oaselor. Ca și la ruda sa apropiată, pisica-de-mare, mandibula rechinului nu este unită de craniu. Mandibula este, ca și vertebrele și arcurile branhiale, un element scheletic care are această structură datorită expunerii la intense tensiuni fizice și este acoperită de un strat de plăci subțiri de formă hexagonală numite "tesserae", compuse din cristale de săruri
Rechin () [Corola-website/Science/308342_a_309671]
-
mamiferelor. l uman este compus din opt oase care împreună formează o cavitate ovoidă cu duritate variabilă și cu o capacitate de circa 1.450 ml (la adulți). Scheletul capului sau masivul scheletic cranio-facial este un ansamblu de oase ale craniului (în latină "ossa cranii") și ale feței (în latină "ossa faciei") cunoscut și sub numele de "țeastă", "scăfârlie", "hârcă" sau "cap". Cel din urmă termen este impropriu din punct de vedere anatomic deoarece craniul este de fapt o parte care
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
compus din opt oase care împreună formează o cavitate ovoidă cu duritate variabilă și cu o capacitate de circa 1.450 ml (la adulți). Scheletul capului sau masivul scheletic cranio-facial este un ansamblu de oase ale craniului (în latină "ossa cranii") și ale feței (în latină "ossa faciei") cunoscut și sub numele de "țeastă", "scăfârlie", "hârcă" sau "cap". Cel din urmă termen este impropriu din punct de vedere anatomic deoarece craniul este de fapt o parte care constituie capul. Cu toate
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
este un ansamblu de oase ale craniului (în latină "ossa cranii") și ale feței (în latină "ossa faciei") cunoscut și sub numele de "țeastă", "scăfârlie", "hârcă" sau "cap". Cel din urmă termen este impropriu din punct de vedere anatomic deoarece craniul este de fapt o parte care constituie capul. Cu toate acestea, în alte domenii cum ar fi embriologia sau biologia, craniul este considerat ca fiind sinonim al capului. Distincția dintre craniu și față este foarte clară: în esență craniul conține
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
numele de "țeastă", "scăfârlie", "hârcă" sau "cap". Cel din urmă termen este impropriu din punct de vedere anatomic deoarece craniul este de fapt o parte care constituie capul. Cu toate acestea, în alte domenii cum ar fi embriologia sau biologia, craniul este considerat ca fiind sinonim al capului. Distincția dintre craniu și față este foarte clară: în esență craniul conține encefalul în timp ce fața este zona în care se află mușchii mimicii, mușchii cu care se realizează mestecatul și cateva dintre organele
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
termen este impropriu din punct de vedere anatomic deoarece craniul este de fapt o parte care constituie capul. Cu toate acestea, în alte domenii cum ar fi embriologia sau biologia, craniul este considerat ca fiind sinonim al capului. Distincția dintre craniu și față este foarte clară: în esență craniul conține encefalul în timp ce fața este zona în care se află mușchii mimicii, mușchii cu care se realizează mestecatul și cateva dintre organele de simț. este de obicei alcătuit dintr-un: Osul sfenoid
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
deoarece craniul este de fapt o parte care constituie capul. Cu toate acestea, în alte domenii cum ar fi embriologia sau biologia, craniul este considerat ca fiind sinonim al capului. Distincția dintre craniu și față este foarte clară: în esență craniul conține encefalul în timp ce fața este zona în care se află mușchii mimicii, mușchii cu care se realizează mestecatul și cateva dintre organele de simț. este de obicei alcătuit dintr-un: Osul sfenoid ("Os sphenoidale") sau sfenoidul este un os median
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
se află mușchii mimicii, mușchii cu care se realizează mestecatul și cateva dintre organele de simț. este de obicei alcătuit dintr-un: Osul sfenoid ("Os sphenoidale") sau sfenoidul este un os median și nepereche ce ia parte la formarea bazei craniului (cea mai mare parte a fosei craniene mijlocii), plafonului foselor nazale, plafonului și peretelui lateral ai orbitei, fisurilor orbitare superioară și inferioară, parțial fosele temporală și pterigopalatină. Are forma unui fluture cu aripile întinse sau unei viespi în zbor. Prezintă
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
apofize sunt orientate în jos, apofizele pterigoide, conține sinusul sfenoidal. Se articulează cu osul frontal, occipital, etmoid, temporal, parietal, vomer, palatin, zigomatic. Osul occipital sau occipitalul ("Os occipitale") este un os nepereche, situat median în partea posterioară și inferioară a craniului, participă la formarea bazei craniului și a bolții (calvariei) acestuia și a plafonului rinofaringelui. Este un os plat și recurbat cu formă romboidală neregulată. El este străbătut de o gaură largă - gaura occipitală mare (Foramen occipitale magnum) în jurul căreia se
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
apofizele pterigoide, conține sinusul sfenoidal. Se articulează cu osul frontal, occipital, etmoid, temporal, parietal, vomer, palatin, zigomatic. Osul occipital sau occipitalul ("Os occipitale") este un os nepereche, situat median în partea posterioară și inferioară a craniului, participă la formarea bazei craniului și a bolții (calvariei) acestuia și a plafonului rinofaringelui. Este un os plat și recurbat cu formă romboidală neregulată. El este străbătut de o gaură largă - gaura occipitală mare (Foramen occipitale magnum) în jurul căreia se dispun cele patru porțiuni ale
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
4 margini (două superioare și două inferioare) și 4 unghiuri (superior, anterior și 2 unghiuri laterale). Se articulează cu oasele sfenoid, temporale și parietale, atlas. Osul parietal sau parietalul ("os parietale") este un os pereche și aparține exclusiv calvariei (bolții craniului), este așezat între osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. Osul parietal are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
inferiore. Se articulează cu osul etmoid, sfenoid, vomer, maxila, cornetul inferior, palatinul de partea opusă. Osul zigomatic ("Os zygomaticum") numit încă și osul malar sau jugal, este un os pereche, de formă patrulateră, situat pe partea laterală și superioară a craniului facial, ca o punte între față și craniu. Formează proeminența pometului obrazului, peretele lateral și planșeul orbitei și ia parte la formarea pereților fosei temporale și infratemporale și arcadei zigomatice. Are 3 fețe (laterală - facială, temporală, orbitară), 5 margini (antero-inferioară
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
maxila, cornetul inferior, palatinul de partea opusă. Osul zigomatic ("Os zygomaticum") numit încă și osul malar sau jugal, este un os pereche, de formă patrulateră, situat pe partea laterală și superioară a craniului facial, ca o punte între față și craniu. Formează proeminența pometului obrazului, peretele lateral și planșeul orbitei și ia parte la formarea pereților fosei temporale și infratemporale și arcadei zigomatice. Are 3 fețe (laterală - facială, temporală, orbitară), 5 margini (antero-inferioară - maxilară, antero-superioară - orbitară, postero-superioară - temporală, postero-inferioară, postero-medială), 2
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
și infratemporale și arcadei zigomatice. Are 3 fețe (laterală - facială, temporală, orbitară), 5 margini (antero-inferioară - maxilară, antero-superioară - orbitară, postero-superioară - temporală, postero-inferioară, postero-medială), 2 procese sau apofize (frontal, temporal). Se articulează cu osul frontal, sfenoid, temporal și maxilă Partea interioară a craniului se numește endocraniu iar parte exterioară exocraniu. Pe de altă parte, craniul poate fi segmetat pe verticală și în acest caz se vorbește despre craniul superior sau bolta craniană (în latină: calvaria) și craniul inferior sau baza craniului (lat: basis
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
5 margini (antero-inferioară - maxilară, antero-superioară - orbitară, postero-superioară - temporală, postero-inferioară, postero-medială), 2 procese sau apofize (frontal, temporal). Se articulează cu osul frontal, sfenoid, temporal și maxilă Partea interioară a craniului se numește endocraniu iar parte exterioară exocraniu. Pe de altă parte, craniul poate fi segmetat pe verticală și în acest caz se vorbește despre craniul superior sau bolta craniană (în latină: calvaria) și craniul inferior sau baza craniului (lat: basis cranii). Această diviziune nu este arbitrară ci se fundamentează pe originea embriologică
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
apofize (frontal, temporal). Se articulează cu osul frontal, sfenoid, temporal și maxilă Partea interioară a craniului se numește endocraniu iar parte exterioară exocraniu. Pe de altă parte, craniul poate fi segmetat pe verticală și în acest caz se vorbește despre craniul superior sau bolta craniană (în latină: calvaria) și craniul inferior sau baza craniului (lat: basis cranii). Această diviziune nu este arbitrară ci se fundamentează pe originea embriologică diferită a structurii oaselor craniene: osificare endocondrală pentru oasele de la baza craniului și
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
temporal și maxilă Partea interioară a craniului se numește endocraniu iar parte exterioară exocraniu. Pe de altă parte, craniul poate fi segmetat pe verticală și în acest caz se vorbește despre craniul superior sau bolta craniană (în latină: calvaria) și craniul inferior sau baza craniului (lat: basis cranii). Această diviziune nu este arbitrară ci se fundamentează pe originea embriologică diferită a structurii oaselor craniene: osificare endocondrală pentru oasele de la baza craniului și osificare intramembranoasă pentru oasele boltei. Bolta este formată din
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
interioară a craniului se numește endocraniu iar parte exterioară exocraniu. Pe de altă parte, craniul poate fi segmetat pe verticală și în acest caz se vorbește despre craniul superior sau bolta craniană (în latină: calvaria) și craniul inferior sau baza craniului (lat: basis cranii). Această diviziune nu este arbitrară ci se fundamentează pe originea embriologică diferită a structurii oaselor craniene: osificare endocondrală pentru oasele de la baza craniului și osificare intramembranoasă pentru oasele boltei. Bolta este formată din oasele: frontal (partea verticală
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
se numește endocraniu iar parte exterioară exocraniu. Pe de altă parte, craniul poate fi segmetat pe verticală și în acest caz se vorbește despre craniul superior sau bolta craniană (în latină: calvaria) și craniul inferior sau baza craniului (lat: basis cranii). Această diviziune nu este arbitrară ci se fundamentează pe originea embriologică diferită a structurii oaselor craniene: osificare endocondrală pentru oasele de la baza craniului și osificare intramembranoasă pentru oasele boltei. Bolta este formată din oasele: frontal (partea verticală), parietali, scuamele temporalilor
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
despre craniul superior sau bolta craniană (în latină: calvaria) și craniul inferior sau baza craniului (lat: basis cranii). Această diviziune nu este arbitrară ci se fundamentează pe originea embriologică diferită a structurii oaselor craniene: osificare endocondrală pentru oasele de la baza craniului și osificare intramembranoasă pentru oasele boltei. Bolta este formată din oasele: frontal (partea verticală), parietali, scuamele temporalilor și occipital (partea superioară). Baza cuprinde restul părților scheletului cranian. Limita între bază și boltă este reprezentată printr-o linie care formează o
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
reprezentată printr-o linie care formează o circumferință sinuoasă și care pleacă de la depresiunea naso-frontală până la protuberanța occipitală externă. Structurile cefalice craniene încep să se dezvolte în mezenchim provenind din celulele crestei neurale și ale mezodermului paraxial. Oasele care formează craniul nu au aceeași origine, din această cauză se face distincție între regiunile boltei și ale bazei craniului. Neurocraniul membranos - bolta craniană Oasele boltei craniene sunt oase plate cu rol de protecție. Aceastea iau naștere în timpul procesului de osificare intramembranoasă din
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
occipitală externă. Structurile cefalice craniene încep să se dezvolte în mezenchim provenind din celulele crestei neurale și ale mezodermului paraxial. Oasele care formează craniul nu au aceeași origine, din această cauză se face distincție între regiunile boltei și ale bazei craniului. Neurocraniul membranos - bolta craniană Oasele boltei craniene sunt oase plate cu rol de protecție. Aceastea iau naștere în timpul procesului de osificare intramembranoasă din plăcile țesutului conjunctiv fibros (mezenchim) care înconjoară encefalul. Astfel, în mod centrifug se dezvoltă (osifică) oasele membranoase
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]