4,763 matches
-
alcătuiți din roci: a) sedimentare; b) vulcanice; c) metamorfice. 3. Obcinele bucovinene sunt alcătuite din roci: a) vulcanice; b) sedimentare; c) șisturi cristaline. 4. Lacul Sf. Ana se află în munții: a) Călimani; b) Ciomatu; c) Bodoc. AUTOEVALUARE Munții Ceahlău creasta principală Piatra Singuratică din Munții Hășmaș Munții Ciucaș Postăvaru și orașul Predeal CARPAȚII MERIDIONALI a. Limite și vecini se desfășoară între Valea Prahovei (E) și culoarul Timiș - Cerna (V). Pretutindeni, munții domină regiunile vecine mai joase, prin versanți cu pantă
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
altitudini ce depășesc 2 500 m (vf. Moldoveanu, cu 2 544 m, este cel mai important); alcătuiesc grupări de munți formați predominant din roci cristaline și din culmi calcaroase; înfățișarea generală reflectă fie un aspect greoi, masiv, fie unul de creste abrupte; doar Oltul îi străbate în întregime; în rest, râurile mari au creat văi parțial transversale; culmile prezintă platouri netede întinse, cu pajiști folosite vara ca pășuni; la peste 1 800 m altitudine, au existat ghețari lungi care au creat
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de aceste locuri pline de slăvite amintiri.“ Simion Mehedinți, România Grupa Munților Bucegi. Se află la contactul cu Carpații Curburii. În est sunt Munții Bucegi, formați din conglomerate și calcare, cu vârfuri de peste 2 000 m dispuse în lungul unei creste cu desfășurare în formă de potcoavă. La exterior ea este mărginită de abrupturi de peste 1 000 m. În interior se află platouri netede la altitudini de 1 800 - 2 000 m. În centru se află valea Ialomiței, care în cursul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
După cum în Alpi, munții cei mai plini de prăpăstii sunt în «Alpii calcaroși», tot așa avem în marginea dinspre țara Bârsei niște «Carpați Calcaroși», semeți ca și Alpii Bavariei sau ai Tirolului. Ciucaș, Tătarul, Baiu, Bucegii și Piatra Craiului ridică crestele lor întocmai ca niște palate cu multe turnuri.“ Simion Mehedinți, România „În lumea întreagă sunt rare priveliști, care să minuneze atâta pe drumeț, ca valea adâncă de la Cheile Dâmbovicioarei. După ce pârâul coboară cale de ceasuri prin păduri pustii și după ce
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
din culmi calcaroase în care râurile au tăiat chei. Din Leaota (2 133 m) se desprind radial mai multe culmi cu pajiști alpine și versanți bine împăduriți. Munții Piatra Craiului se desfășoară în nord-vestul grupei, fiind alcătuiți dintr-o uriașă creastă calcaroasă cu versanți abrupți și mase de grohotiș; în est, râul Dâmbovicioara a săpat chei în versanții cu relief carstic, unde se află peștera Dâmbovicioara. Între aceste masive se află culoarul Rucăr-Bran, o regiune mai joasă la 800 - 1 300
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sunt creșterea vitelor și exploatările forestiere, la care s-a adăugat, în ultimii ani, agroturismul. Grupa Munților Făgăraș se desfășoară între văile Dâmboviței, la est, și Oltului, la vest, fiind alcătuită din: Munții Făgăraș, în nord, formând cea mai lungă creastă montană carpatică (cca 60 km), ce domină prin versanți povârniți (peste 1 000 m) Depresiunea Făgăraș și valea Oltului, au șase vârfuri cu înălțimi ce depășesc 2 500 m, între care se remarcă Moldoveanu (2 544 m) și Negoiu (2
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
al XIV-lea. DE REȚINUT grupa Munților Bucegi este alcătuită din trei masive: Bucegi, Leaota și Piatra Craiului; pe platoul Munților Bucegi există două vârfuri (Babele și Sfinxul) care sunt rezultatul acțiunii agenților externi; Munții Făgăraș au cea mai lungă creastă montană carpatică (cca 60 km) și șase vârfuri peste 2 500 m; Valea Oltului a format între Turnu Roșu și Cozia un defileu de 50 km; țara Loviștei este depresiune tectonică. RELIEFUL 15 • Precizați după analiza hărții și a informațiilor
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
chei și vârfuri calcaroase. În sud-vest sunt Munții Cernei și Munții Mehedinți, formați din calcare și șisturi cristaline, care au altitudini reduse și sunt bine împăduriți. Între ei se află Valea Cernei. În nord-vest se află Munții țarcu, cu o creastă principală, cuprinzând vârfuri la peste 2 100 m, și numeroase culmi netede, împădurite și mai joase. Pe una dintre acestea — Muntele Mic — se află o stațiune climaterică. Această grupă cuprinde și câteva depresiuni. În Depresiunea Petroșani, de origine tectonică, străbătută
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
complexă din roci cristaline, magmatice și sedimentare dispuse neuniform, ceea ce creează impresia de mozaic petrografic; dețin resurse de subsol complexe reprezentate de minereuri feroase și neferoase, cărbuni, materiale de construcție, izvoare minerale etc.; constituie un castel de ape, deoarece în crestele înalte își au izvoarele numeroase pâraie care devin râuri mari ce se varsă în Tisa sau direct în Dunăre; sunt acoperiți predominant de păduri de foioase; doar pe culmile ce depășesc 1 300 m se dezvoltă și conifere; în Banat
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sud, la suprafață, există loess care acoperă calcare de vârstă recentă. cea mai mare parte a regiunii este un podiș neted cu altitudini de 50 - 300 m. Doar în nord, unde și înălțimile sunt mai mari, există dealuri și chiar creste cu versanți abrupți. climatul este secetos, cu veri fierbinți, dar pe litoral prezența aerului umed și răcoros venit dinspre mare atenuează temperaturile ridicate din lunile de vară; râurile sunt scurte, se varsă în Dunăre sau în diferite lacuri și cele mai multe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
clima au caracter general sau regional: Radiația solară pe care o primește suprafața terestră, mai mare în regiunile sudice (peste 130 kcal/cm2/an) și mai redusă în cele nordice (sub 115 kcal/cm2/an) scade o dată cu înălțimea, ajungând pe crestele Carpaților la mai puțin de 110 kcal/cm2/an. Ca urmare, clima este mai caldă în sud și devine mai rece în nordul țării și în munți. Circulația maselor de aer care vin din diverse părți ale continentului. Masele de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
aerului. ELEMENTELE CLIMATICE Interferența factorilor genetici se reflectă în repartiția diferită pe teritoriul țării noastre a valorilor de temperatură și precipitații. Temperatura medie anuală scade de la 11° C în sudul și sud-estul țării la mai puțin de 0° C pe crestele Carpaților. Valorile cele mai mari (peste 11° C) apar în regiunile extrem sudice (Câmpia Română) și sud-estice (Dobrogea de Sud, litoralul și Delta Dunării), unde se resimt influențele maselor de aer cald tropicale și mediteraneene. Temperaturile medii de 10° - 11
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
regiunilor de dealuri și podișuri cu înălțimi de 300 - 800 m. Izoterma de 6° C înconjoară Carpații, desfășurându-se la altitudinea de cca 1 000 m. Pe măsura creșterii altitudinii, în Carpați, valorile medii de temperatură scad treptat, ajungând pe crestele cele mai înalte, la peste 2 000 m, la -1°, -2° C. Există diferențe de temperatură între regiunile din sud (10° - 11° C) și cele din nord (8,5° C) (Câmpia de Vest, Câmpia Română față de nordul Câmpiei Moldovei etc.
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sud (10° - 11° C) și cele din nord (8,5° C) (Câmpia de Vest, Câmpia Română față de nordul Câmpiei Moldovei etc.). Temperatura medie a lunii ianuarie oscilează între 0,5° C (în sudul litoralului, la Mangalia) și - 11° C (pe crestele cele mai înalte ale Carpaților). În câmpie aceasta este de -2° C (Câmpia de Vest) și -3° C (Câmpia Română, Dobrogea). În zona de dealuri oscilează de la -3° la -5° C. În munți, la 1 000 m este de -6
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
aer reci, geroase, venite din estul Europei. De asemenea, în depresiunile intramontane și pe culoarele de văi se produc inversiuni de temperatură. Temperatura medie a lunii iulie oscilează între 23° C în sudul Câmpiei Române și sub 6° C pe crestele înalte ale Carpaților. În câmpie aceasta prezintă valori de 21° - 23° C (mai ridicate în Câmpia Română, 22° - 23° C, și mai scăzute în Câmpia de Vest, 21 - 22° C). În regiunea de dealuri oscilează între 18° C (la 600
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și mai scăzute în Câmpia de Vest, 21 - 22° C). În regiunea de dealuri oscilează între 18° C (la 600 - 800 m) și 20° C (la 300 m). La baza munților (1 000 m) este de 16° C, iar pe crestele acestora de 6°. Valorile mai ridicate din sud, sud-est și est se datorează frecvenței maselor de aer cald din sud și est. De altfel, vara, în acesAMINTIȚI-Vă definiția izotermei; definiția temperaturii medii. 44 GEOGRAFIE FIZICĂ CLIMA 45 te regiuni
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
vara), cât și a celor din estul continentului, care iarna provoacă geruri intense. În regiunile de deal valorile oscilează între 20 și 23° C (mai moderate în vest și în Podișul Transilvaniei), iar la munte ajung la 17° C pe crestele aflate la 2 500 m. În țara noastră temperaturile absolute au fost înregistrate la Bod (- 38,5° C, la 25 ianuarie 1942) și la Ion Sion, lângă Brăila (44,5° C, la 10 august 1951). Precipitațiile. În distribuția acestora se
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mm în câmpii și dealuri joase; 600 - 800 mm în dealurile înalte; 700 - 1 000 mm în munții joși; 1 000 - 1 200 mm în munți cu altitudini de 1 200 - 2 000 m și peste 1 200 mm pe crestele cele mai înalte). Căderea precipitațiilor este foarte neregulată atât în timpul anului (cad mai ales primăvara), cât și de la un an la altul (sunt ani ploioși și ani secetoși). Cele mai multe se înregistrează în lunile martie și iunie, iar cele mai puține
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
etaje, în cuprinsul cărora se deosebesc mai multe nuanțe climatice. Climatul de munte este specific regiunilor cu înălțimi ce depă șesc 800 m. Se caracterizează prin temperaturi medii anuale care scad de la 7° la mai puțin de 0° C pe crestele cele mai înalte, temperaturi medii în ianuarie de la -6° la -11° C și în iulie de la 16° la 6° C. Precipitațiile sunt abundente, sporind o dată cu creșterea altitudinii (800 mm la baza muntelui; peste 1 200 mm pe crestele înalte). Aici
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
C pe crestele cele mai înalte, temperaturi medii în ianuarie de la -6° la -11° C și în iulie de la 16° la 6° C. Precipitațiile sunt abundente, sporind o dată cu creșterea altitudinii (800 mm la baza muntelui; peste 1 200 mm pe crestele înalte). Aici se înregistrează vânturi puternice care iarna provoacă viscole. În cadrul acestui etaj se separă net un climat alpin, pe culmile montane ce depășesc 2 000 m (munții Rodnei, Călimani, Bucegi, Iezer, Făgăraș, Parâng, Retezat-Godeanu, țarcu), mai rece, mai umed
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
1946. Combaterea efectelor secetelor se realizează prin irigații. Înghețul este posibil în regiunile de câmpie și de dealuri între lunile noiembrie și aprilie, iar în cele de dealuri înalte și munți (până la 1 800 m) din octombrie până în mai. Pe crestele Carpaților se poate produce în orice lună. Viscolul durează de la câteva ore la câteva zile și produce daune însemnate. Se manifestă frecvent în estul și sud-estul României, iar în Carpați la altitudini mai mari de 1 600 m. Viscolele cele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Munții Harghita; AMINTIȚI-Vă definiția defileului. 52 GEOGRAFIE FIZICĂ „Dacă privești Dunărea cu afluenții de la Tisa până la Prut, nu e greu de observat că toate râurile se înfig cu izvoarele în acest oval de munți, multe din ele trecând dincolo de crestele principale — așa că, dacă ar fi să continuăm o imagine începută, am putea spune că Dunărea românească pare un copac cu rădăcina deltei înfiptă în Marea Neagră, un copac rotund ținând între ramurile sale un cuib de munți, destul de vast ca să ocrotească
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
câmpii, cu o dezvoltare în altitudine până la 2 544 m, a impus condiții de viață variate (mai ales climatice), care au determinat o grupare a speciilor vegetale în mai multe zone și etaje ce se succed din câmpie și până pe crestele munților. Activitățile desfășurate de om. Creșterea suprafeței agricole, a zonelor de locuit și industriale etc. a fost însoțită de înlăturarea ve getației naturale de pe spații întinse din câmpie și dealuri, de introducerea unor specii cu valoare economică mai mare (plantații
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de câmpii, unde au căpătat treptat alte caracteristici, reflectate în peisaje. Societatea omenească s-a implicat diferit, de la foarte puțin, acolo unde condițiile naturale n-au permis activități antropice permanente, zonele fiind nefavorabile locuirii sau prezenței omului — de exemplu, pe crestele alpine ale munților, cheile sălbatice etc., — la foarte mult, producând schimbări profunde în alcătuirea inițială a locului (prin amplasarea orașelor, centrelor miniere și petroliere, câmpurilor agricole etc.). Ca urmare, în prezent, nu se mai poate vorbi de medii naturale în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
schimbări profunde în alcătuirea inițială a locului (prin amplasarea orașelor, centrelor miniere și petroliere, câmpurilor agricole etc.). Ca urmare, în prezent, nu se mai poate vorbi de medii naturale în sens strict decât dacă ne referim la spații extrem de mici (crestele alpine, unele peșteri, versanți abrupți etc.). În rest sunt medii cu grad diferit de modificare prin activitățile umane. De aici rezultă posibilitatea separării mai multor tipuri de mediu, care se grupează într-o ordine ierarhică, fiecare având probleme specifice. Mediul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]