11,061 matches
-
care nu iese nimic. Forța, pregnanța și energia ba-ului permit cunoașterii tacite să se elibereze de apăsarea, de greutatea ce o Închide În indivizi și care o Împiedică să-și descopere căile de formulare și comunicare În cadrul unor interacțiuni creative. În perspectiva unei aprofundări a relației cu partenerii, care sunt și clienții săi, Eisai organizează sesiuni de formare pentru a-i ajuta pe medici să-și Îmbunătățească munca. În acest scop, grupul administrează un centru de apel gratuit deschis 365
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
informații depășește perimetrul grupului propriu-zis, și e În interesul său să se Întâmple astfel. Gestionarea cunoașterii ține de managementul global al companiei Asahi, fără se se restrângă la propriile limite, Întrucât Își angajează clienții Într-o optică a colaborării. Familia creativă Mika-san Relația umană este primordială; dacă nu iei În considerare decât cifrele, te plictisești foarte repede, implicarea și angajamentul personal fiind esențiale. Mika-san este o tânără Întreprinzătoare de nici 30 de ani din Mito, la nord de Tokyo. Ea conduce
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Astăzi, cunoașterea nu există În afara suportului rețelelor tehnologice, care favorizează În egală măsură practicile relaționale. Pentru a stimula și a Îmbogăți cunoașterea În mod constant, o cultură Împărtășită trebuie să fie strategică În sine, astfel Încât și pentru ca rețelele să fie creative. Nu există opoziție Între un demers privind resursele umane, pe de o parte, și tehnologiile informației, pe de altă parte. Din perspectiva gestionării cunoașterii, cele două sunt complementare. Eliminarea În proporție de 80% la utilizarea hârtiei În birouri stimulează pe
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
provocarea creării de cunoaștere, ce determină redefinirea organizațiilor, a structurilor, a filozofiei și a valorilor acestora. O problemă centrală animă compania: cum să producă organizația cea mai adaptată și mai justă În relația sa cu mediul și În slujba soluțiilor creative? Lumea e ca un rezervor ale cărui cunoștințe trebuie captate. Cunoașterea nu se administrează, ci se creează! Knowledge Dynamics Initiative studiază și etalonează nivelurile de utilizare și integrare a tehnologiilor informației din Întreprinderile japoneze. Publicarea acestor rezultate este prin ea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
cele mai mici detalii ale organizării sale și ale relațiilor cu clienții și partenerii. Din abundența cunoștințelor ce se creează În interacțiunile sale interne și externe, decurge și eficacitatea Întreprinderii. Cheia de boltă strategică rezidă, așadar, În stabilirea acestei legături creative, constituită din implicare și dialog pe baza unui proiect comun, ce trimite la principiul de coerență introdus de Manuel Castells pentru măsurarea performanțelor rețelelor. Economia de forțe constituie o măsură a optimizării resurselor disponibile și mobilizabile, indiferent de proprietarul lor
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Kazue Katori, președintele-director general al NTT Mediascope, au fost mereu pline de culoare, amuzante și extraordinar de instructive. Simțul umorului nu este egalat, În cazul său, decât de capacitatea de a dezminți ideile primite și de a imagina Întrebuințări inovatoare, creative și, uneori, comice ale tehnologiilor informației, fără a neglija niciodată dimensiunea umană. Mulțumim companiei NTT DoCoMo și În special domnului Ushioda, pentru deschiderea show room-urilor. În Franța, Catherine Contant ne-a dat lămuri În privința ideogramelor, a semnificațiilor, a obiceiurilor și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
tr.) cu François Jullien despre Confucius, Sciences Humaines, nr. 125, martie 2002. 3 Conversație cu autorul. 4 Idem. M. Castells, La Société en réseau, Fayard, Paris, 1998. Prin definiție, agilitatea operațională și strategică se opune paraliziei, improprie adaptării rapide și creative atît În situație de pericol, cît și În fața unor oportunități neașteptate. Agilitatea rezultă din aplicarea economiei de mijloace, pentru a le optimiza utilizarea În slujba creării de cunoaștere. J. Boyd, În David Fadok, La Paralysie stratégique par la puissance aérienne
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Problema și situația-problemă - clasificări conceptuale 155 b) Cum se construiește și cum se rezolvă o situație-problemă? 160 7. Sinectica 163 8. Metoda focus-grup 165 9. Metoda acvariului sau a interacțiunii observate (fishbowl) 167 10. Metoda mozaicului (jigsaw) 169 11. Controversa creativă sau controversa academică 171 12. Metoda cubului 172 Capitolul II Metode de comunicare scrisă (Învățarea prin lectură) 174 1. Lectura activă - o metodă fundamentală de muncă intelectuală 174 a) Practica lecturii - cale esențială de acces la valorile culturii 174 b
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
metodelor mai noi centrate pe tehnologiile electronice. În cuprinsul lucrării au fost incluse o serie de metode care pot spori calitatea proceselor de predare/Învățare. De exemplu, din categoria metodelor interactive au fost introduse: sinectica, focus-grup, metoda acvariului, mozaicul, controversa creativă, metoda cubului. Din seria metodelor bazate pe acțiunea practică a fost inclusă metoda Învățării prin observarea și imitarea modelelor (modellingul); iar din seria metodelor puternic structurate a fost integrată Învățarea electronică (e-learning). Și altele precum: demonstrația teoretică, studiul individual, prelegerea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a se dovedi un specialist În metode de instruire și educație. Ar mai fi de subliniat și faptul că, În materie de metodologie, libertatea profesorului este nelimitată. Aici este un teren pe care se poate afirma cel mai mult spiritul creativ didactic al acestuia. Chiar și actul de a opta Între alternativele propuse Înseamnă creație. C. Metodologia instruirii - parte integrantă a curriculumului școlartc "C. Metodologia instruirii - parte integrantă a curriculumului școlar" Una dintre cele mai promițătoare abordări ale metodologiei de instruire
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
același conținut poate fi transmis și Însușit În moduri diferite, Într-o formă de-a gata, descriptivistă, pasibilă de pasivism sau, dimpotrivă, prin redescoperire, reflecție, acțiune practică, trăire etc., deci Într-o manieră de activizare a funcțiilor mintale constructive și creative ale elevilor etc. 3. Metoda În relația sa cu „subiecții” acțiunii pedagogicetc "3. Metoda În relația sa cu „subiecții” acțiunii pedagogice" Metoda are o deschidere bidirecțională, spre ceea ce face și cum face profesorul, În raport cu „obiectul” instrucției, dar și spre ceea ce
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acesteia. Distincția realizată În alegerea metodei se face, apoi, și În funcție de una și aceeași formă de organizare. De exemplu, colectivele omogene fac ca activitatea de instruire să fie mai ușoară și, uneori, mai rodnică, În timp ce colectivele neomogene o fac mai creativă, dar, În același timp, mai dificilă, deoarece, În locul unei proceduri metodice unitare, profesorul este nevoit să facă uz de numeroase proceduri particulare, corespunzătoare diverselor subdiviziuni ce cuprind elevi „foarte buni”, „buni”, „mediocri”, „slabi” etc. Înseși dimensiunile clasei (efectivul mediu) influențează
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
metodice. De exemplu, cercetării Îi datorează apariția instruirea programată; cercetării și experienței practice; numeroasele metode interactive, de Învățare prin cooperare sau colaborare, cunoscute sub denumiri de tipul: tehnica focus-grup, metoda acvariului, turul galeriilor, metoda mozaicului, metoda piramidei, metoda Phillips-66, conversația creativă, portofoliul de grup, conversația academică și Încă multe altele. (Unele dintre acestea sunt prezentate În partea a doua a lucrării.) În concluzie, se poate spune că În Învățământ, ca și În alte domenii de activitate, variația și combinația izvorăsc din
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
noutate, originalitate, combinații inedite, restructurări ale elementelor existente. Or, ca să poți alege, ca să poți combina este nevoie să stăpânești un evantai foarte larg de tehnici de lucru foarte diferite. Un repertoriu metodic (procedural) bogat mărește capacitatea de acționare În mod creativ; după cum un bagaj tehnic deficitar nu poate decât să frâneze creativitatea (Glasser, 1975). Preocupările În aceastădirecție nu pot decât să sporească În mod semnificativ posibilitățile de acțiune, În sensul că elevii/studenții vor putea avea la Îndemână mai multe instrumente
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Învățare activă”, o Învățare care lasă loc liber activității proprii și spontaneității. Sunt metodele care conduc spre formele active ale Învățării, adică spre Învățarea euristică (explorativă), Învățarea prin rezolvare de probleme (rezolvarea alternativelor), Învățarea prin acțiune (learning by doing), Învățarea creativă ș.a.; sunt metode care antrenează elevii În efectuarea unor activități de studiu independent pe bază de text scris, de muncă cu cartea, cu manualul și de explorare a mediului Înconjurător, de Învățare prin cercetare și redescoperire, de realizare a unor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
uneori și metode receptive (dogmatice); - Învățarea prin descoperire - cu trimitere la metode euristice și metode de cercetare (Shulman, Keisler, 1973); - Învățarea prin acțiune practică (muncă) - realizabilă printr-un complex de activități practice și productive; - Învățarea prin creație - activități cu caracter creativ. Luând drept criteriu de bază modul de administrare a experienței umane ce urmează să fie Însușită În procesul de Învățământ se pot distinge ca forme: Învățarea algoritmică pe secvențe operaționale, Învățarea euristică, realizată prin rezolvări de probleme, Învățarea programată, a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Metode de acțiune efectivă, reală sau autentică, de o gamă foarte largă și ele, Începând cu cele de exersare (tehnica exercițiului, group-training-ului etc.) și continuând cu diferitele tipuri de lucrări practice (inclusiv experimentele), lucrări de atelier, activități de fabricație, activități creative, studiu de caz, elaborare de proiecte ș.a., până ajung la instruirea prin muncă, la metode de participare personală, la diferitele forme ale muncii productive și activității socioculturale, adică la metode participative care vor situa elevii/studenții În mod nemijlocit În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
propriile impresii, povestirea va avea o rezonanță și mai puternică În mintea și inima copiilor. Importantă este și activitatea de repovestire. Aceasta Întreține dorința copilului de a se afirma, de a fi În centrul atenției, de a-și manifesta capacitatea creativă. Motiv pentru care este bine ca el să fie Încurajat și antrenat să povestească independent. „Foarte Îndrăgită de copii, narațiunea Îndeplinește și rolul de integrare socială, de reglementare morală a comportamentului, de călăuză pe calea descoperirii relațiilor interumane” (Voiculescu, 2001
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu un progres al gândirii (Aebli, 1973, p. 84). Și pe parcurs se pot formula unele Întrebări similare ca de exemplu: „Comparați aceste două...”, „Ce concluzii puteți trage...”, „După părerea voastră, de ce...?” etc. Se estimează că Întrebările mai cuprinzătoare, „deschise”, creative, fac apel la procese intelectuale mai complicate decât memorarea și amintirea. Solicitând inteligența productivă, ele lasă elevilor mai multă libertate de căutare, de cercetare, de formulare a mai multor răspunsuri sau soluții posibile decât Întrebările directe și tranșante. O Întrebare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sens, Întreaga discuție se desfășoară În condițiile respectării anumitor reguli esențiale și anume: a) În prima fază, odată problema lansată În discuția unui grup nu prea mare, de cca 20-30 de participanți, se lasă frâu liber dezlănțuirii gândirii și imaginației creative ale acestora, cerându-li-se să exprime spontan și deschis ideile și ipotezele care le vin pentru prima oară În minte. Accentul se pune acum pe cantitate, pe enunțarea a cât mai multor și mai diverse idei și soluții posibile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a se pune astfel Într-o lumină defavorabilă față de ceilalți participanți, este inadmisibil ca judecarea ideilor enunțate să aibă loc imediat. Prin aceasta se Încearcă evitarea oricărui blocaj intelectual, prevenirea inhibării spontaneității de gândire În favoarea unei maxime mobilizări a resurselor creative ale tuturor membrilor grupului; c) trebuie ascultate cu atenție toate ideile participanților, fiecare dintre ei fiind Încurajat să construiască, dacă este posibil, pe ideile precedente emise de antevorbitori, să Încerce noi asociații, să le combine și să ajungă, pe această
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la o soluție adecvată noilor situații problematice care s-au ivit. „Tipul de comportament, descris aici, relevă R.M. Gagné, este denumit uneori rezolvarea productivă de probleme.” (1975, p.189) Aici, rezolvarea de probleme este o căutare activă, o abordare critică, creativă, o incitație la investigație, „este un proces care generează o nouă Învățare”(Gagné, 1975, p. 188). Atunci când este vie În gândirea elevilor, „o Întrebare-problemă constituie un agent director al cercetării, devine motorul Însuși al achiziționării unor noi cunoștințe și practici
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ea scontând pe interdependența dintre membrii și individualizarea contribuției pe care fiecare o poate aduce (Neculau, Bancu, 1998, p. 244). Metoda mozaicului are un pronunțat caracter formativ. Astfel, ea Își concentrează atenția asupra dezvoltării capacităților de ascultare, vorbire, reflectare, gândire creativă, rezolvare de probleme și cooperare. În cazul de față, elevii sunt puși În situația să asculte activ comunicările colegilor, să se deprindă să expună ceea ce au Învățat, să coopereze la realizarea sarcinilor, să găsească modalitatea cea mai potrivită pentru a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
răspunderea individuală și de grup, duce la Întărirea coeziunii grupurilor. Întrucât fiecare are ceva de transmis și la rândul lui este interesat de ceea ce au ceilalți colegi de spus, tendințele de ierarhizare se diminuează sau pot să dispară. 11. Controversa creativă sau controversa academicătc "11. Controversa creativă sau controversa academică" Spre deosebire de dezbaterea tradițională „unde se pare că cei care sunt implicați În dispute sunt interesați să câștige argumente decât să ajungă la evidențierea adevărului, controversa creativă este mai apropiată de situațiile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la Întărirea coeziunii grupurilor. Întrucât fiecare are ceva de transmis și la rândul lui este interesat de ceea ce au ceilalți colegi de spus, tendințele de ierarhizare se diminuează sau pot să dispară. 11. Controversa creativă sau controversa academicătc "11. Controversa creativă sau controversa academică" Spre deosebire de dezbaterea tradițională „unde se pare că cei care sunt implicați În dispute sunt interesați să câștige argumente decât să ajungă la evidențierea adevărului, controversa creativă este mai apropiată de situațiile obișnuite de viață,unde adevărul nu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]