3,573 matches
-
salutată cu entuziasm de toți românii, printre care se aflau numeroși originari din Bucovina și Transilvania. În cuvîntul său de întîmpinare, Goga exprima imensa bucurie, nu numai a lui, pentru venirea lor la „ideea-mamă din care s-a născut însuși crezul sufletesc al neamului [...], pentru care conștiința unității e suprema dogmă [...] Cu voi trec batalioanele morților, nesfîrșitele batalioane îndurerate ale istoriei noastre. Vin popii și ciobanii din bătrîni orișiunde zboară/ Miroase-a moarte și-a păcat/.../ Sînt oare ciori în lege
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
deținut o felie de salam, două bucăți de pemet și zahăr cubic. Spre finalul nuvelei se încheagă în baracă o discuție despre Dumnezeu și mântuirea prin suferință. Indirect, Soljenițân îl refuză pe Dostoievski. Șuhov nu a fost închis din pricina unui crez la care nu ar fi putut să renunțe, ci dintr-o simplă întâmplare absurdă. Luat prizonier de război de nemți în '41, în loc să fie eliberat de ruși, a fost condamnat ca spion și trimis în lagăr. În fața unui destin irațional
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
scrie și să trăiască în propria sa realitate vizionară. "Eu nu fac suprarealism. Eu sînt suprarealist". îi mărturisea poetul Simonei Popescu, într-una dintre cele mai frumoase și mai vii cărți despre Gellu Naum, Salvarea speciei. În acord cu acest crez poetic, Naum a rămas până la capăt alchimist al limbajului și medium, locuind un prezent revărsat perpetuu în irealitate și vis. Cartea cu Apolodor a apărut într-o primă ediție în 1959, cu ilustrațiile lui Jules Perahim, fiind urmată, în 1964
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
om-mașină, sau a unei noi mașini-om, poziție destul de confuză, plină de regret și în același timp de îndrăznețe profeții. Astfel, "înainte de a deveni Proust, calculatorul ar trebui să posede o vastă cunoaștere a limbii franceze"33; și încă despre "crezul" pe care Simon ni-l transmite în Noul Management 34: mașina care citește, gîndește, învață și creează (p. 4). Limitele sale nu sînt cele ale omului (p. 6)? Calculatorul este flexibil. Mai mult, sentimentul ar putea să fie luat în
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de date menite să aducă o mai bună înțelegere a politicului contrastează cu o perspectivă mai degrabă pesimistă în definirea limitelor cunoașterii. Conștient de efectul cumulativ al teoriilor, dar și de caracterul efemer al câmpului științelor sociale, Dogan îmbrățișează un crez științific care îl face un cas à part în ceea ce privește definirea științei politice. Domeniu al hibridizării, supusă unui schimb continuu de concepte, teorii sau metode realizat între mai multe discipline și subdomenii, dar supusă și la numeroase segmentări 3 și recombinări
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în timpul crizei care produce acea ordine. Există două configurații diferite ale elitelor politice unite. Conform uneia dintre ele, toate grupurile sau aproape toate grupurile aparțin unui partid sau unei mișcări dominante și împărtășesc aceeași ideologie, aceeași credință religioasă sau același crez etno-naționalist o configurație "ideocratică" care stă înainte de orice sub semnul coerciției 30. O astfel de elită politică "unită ideocratic" apare de obicei în urma unei crize revoluționare în timpul căreia un grup extremist câștigă, își distruge majoritatea rivalilor și ordonă că de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
să șteargă memoria colectivă, nu poate fi calificată decât snobism. Nu căutați valori spirituale la scriitorii basarabeni, apreciați curajul acestei literaturi-tampon între cultura română și expansiunea rusească. În sărăcie și opresiune nu pot apărea idei revoluționare, doar conservatoare. Spre deosebire de puternicul crez românesc în salvgardarea statului în obediență: Grigore Vieru, Anatol Codru, Ion Vatamanu, Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu, Andrei Țurcanu, Leo Butnaru, Nicolae Rusu ș.a. Vieru "contrazice falsa incompatibilitate dintre românism și europenism. Prin Grigore Vieru Basarabia nu mai este "o închidere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ideologică a fost minimă și superficială" (p. 47); poetul a cunoscut "drama conștiinței sfâșiate, împotriva căreia a luptat ani de zile, mai ales cu sine, stare augmentată de descoperirea lui Eminescu și a adevăratei sale identități" (loc. cit.); a refuzat "crezul sovietic panslav al întâietății lui homo sovieticus" (p. 48). Pagini comprehensive consacră Theodor Codreanu luptătorului. Vieru trece drept un Goga basarabean, deși structura fragilă nu l-ar recomanda pentru bătălii dure. "Creșterea lui în mijlocul unei societăți înstrăinate de izvoarele românismului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
București și de aiurea, pe cei de azi, dar și pe părinții ori pe strămoșii lor de tristă amintire, inspiră respect. Dincolo de argumentarea strânsă, transdisciplinară, fără nici un fel de fisuri sofistice sau stridențe demagogice, în demersul său se impune un crez nestrămutat, o convingere. Rostul scrisului, crede cu neclintire Theodor Codreanu, nu ține de orgoliul narcisiac, nici de interesul de grup, meschin și părtinitor, și nici de vreo ideologie agresivă planetară. Un spor de adevăr" iată miza majoră a angajării sale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sale literare. "O mândră demnitate", vorba lui Eliade, degajă "polemicile" acestui incurabil "incorect politic", iar "ironia voltaireană", pe care o remarca Adrian Botez în textul său volum, Polemici "incorecte" politic nu este altceva decât semnul deplinei libertăți interioare, distincția unui crez, tăria unor convingeri, prestigiul unor mize majore și, nu în ultimă instanță, preeminența morală asupra unor "adversari" închistați în cercul strâmt al reacredinței și al dogmei despre care Blaga spunea că este "setoasă de sânge". În spiritul toleranței creștine și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la bază „ușurința” cu care se discută față de străini probleme sensibile și secrete, iar aceștia profită „de această boală - a vorbăriei” autohtonilor, pentru a obține informații, pe care le utilizează împotriva României. General Nicoleanu a cerut să se organizeze „un crez al păstrării secretului”, mai ales în chestiunile militare, iar lucrările trimise departamentelor civile să fie încredințate funcționarilor, care au calitatea de ofițeri în rezervă. Ca mijloc de verificare a eticii funcționarilor a fost propusă ideea de a le fi încredințate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
am progresat datorită pregătirii bune, rezultatelor obținute, prin forțe proprii. N-am avut înaintași care să mă propulseze. 7. Am ajutat familia largita-frati-surori etc, dar și pe tot cei necăjiți și fără relații, cunoștințe, si pile. 8. Am avut un crez în viață: “să fac bine sau dacă nu pot, atunci să nu fac rău”. 9. Am 3 frați și o soră realizați obișnuit, dar care au crescut și educat copii care au absolvit studii superioare. Am 3 copii realizați bine
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93305]
-
îndrumarea iugoslavilor, în septembrie 1942 a fost stabilită o coaliție politică gen front popular, numită Mișcarea de Eliberare Națională, care avea în limba albaneză inițialele LNC. Cu toate că era dominată de comuniști, această organizație includea și unii membri care aveau alte crezuri politice. Prin martie 1943, armata ei de eliberare națională deținea autoritatea asupra majorității detașamentelor de partizani. În octombrie 1942 a fost fondată mai sus menționata Balli Kombëtar, cea de a doua mișcare de rezistență. Ea îi avea în frunte pe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
încerca să-ți spună cum să-ți trăiești viața, însă puțini o vor face pentru că țin cu adevărat la tine, majoritatea o vor face cu scopul de a-și demonstra “verticalitatea” în comparație cu tine. Deci, atenție la aceste nuanțe ale situației! CREZUL MEU ÎN ACEASTĂ CARTE Într-un ungher al sufletului meu păstrez o pâlpâire de speranță, că voi reuși prin această carte să transmit o parte din mine, o parte din constatările și idealurile mele de viață.Am credința că voi
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
Apostolic al diocezei de Bacău. Nici o mențiune despre cartea Speculum Ordinis care, dacă ar fi fost tipărită, ar fi avut pentru noi, acum, o importanță istorică, întrucât ar fi conținut cu siguranță anumite părți precum întrebările despre botez, Tatăl nostru și Crezul în limba valahă a acelui timp. După această dată, Pr. Bartolomeo Bassetti nu a mai ajuns niciodată în Moldova deși era așteptat și dorit de toți. În trei scrisori trimise din Iași în 1645, Pr. Gaspare da Noto, O.F.M.
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
fost zidită prin discurs, cuvintele fiind cărămizile universurilor simbolice iar limbajul mortarul care le ține laolaltă. În același registru metaforic de inspirație masonică, maestrul metaforelor revelatorii care a fost L. Blaga (1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc" (Blaga, 1995, p. 99). Cuvântului scris
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aportul la instituționalizarea limbii române ca limbă oficială. P.P. Panaitescu, aflat în faza de biografie intelectuală tributară doctrinei materialismului dialectic - după ce trecuse mai înainte prin cea a naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar - arată că ridicarea unei noi pături sociale de români transilvăneni orășeni alcătuită din boieri, boiernași, producători, meșteșugari și târgoveți a condus la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un model care conjugă armonic plasticitatea expresiei cu rigurozitatea analitică. Prof. univ. dr. Traian Rotariu mi-a fost, fără s-o știe, călăuza metodologică și un reper de eleganță stilistică prin claritatea, simplicitatea și sobrietatea scriiturii sale. Convingerile lor epistemologice, crezul din care se împărtășesc în filosofia științei și viziunea lor comună despre sociologie mi-au structurat propria mea profesiune de credință epistemologică. Prof. univ. dr. Traian Vedinaș m-a inițiat, oarecum împotriva voinței mele fundamentată pe o serie de prejudecăți
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
stat. Datorită acestor proprietăți, cărțile școlare și literatura didactică pe care acestea o alcătuiesc se pretează unei interpretări în sensul vederii acestora ca dispozitivele textuale, impregnate ideologic, prin mijlocirea cărora autoritățile statale urmăresc "domesticirea credințelor populare", inclusiv a sistemului de crezuri despre trecut care constituie memoria colectivă (Ginsberg, 1986 cf. Price, 1992, p. 20: domestication of mass belief). Manualele școlare de istorie pot fi văzute și ca unitățile scriptice elementare pe baza cărora se organizează "comunitatea textuală" a națiunii. Analizând reapariția
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au cuminecat din cuvintele profetului orator necesitatea sacrificării întru împlinirea "tainei misiunii noastre istorice pe pământ" (p. 23), anume formarea unei singure ființe românești, una și nedespărțită. Tulburătoare sunt elogiile închinate morții, care prefigurează tragicul cult al morții fanatizat în crezul legionar, în care moartea este slăvită și îmbrățișată ca misiune patriotică și destin suprem. Copii, uitați-vă la Patria cea mai elocinte din lume [Franța]. [...] Copilul măcelarului din piață cu urmașul nobilului din vremea lui Henric al IV stau alături
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și având amintiri, multe și unele foarte recente, de viață politică împreună, alcătuiesc cea mai mare întrebare pentru Români: chestia națională" (Iorga, 1910, p. 383). Răspunsul la marea întrebare a românilor avea să fie dat opt ani mai târziu, când "crezul românesc" (p. 330) își va găsi concretizarea politică în Marea Unire din 1918. Un mesaj la fel de explicit în sensul întregirii românești îl are ca emitent pe R.G. Melidon (1876), care specifică faptul că prima ratio pentru care a scris manualul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este turnată într-o formă maximalistă, astfel încât să stea la baza formării "Imperiului tuturor Românilor", "în vinele cărora curge acelaș dor frățesc" (p. 13), nu putem ignora detaliul, deosebit de important, care în fapt elimină din românitate pe frații ardeleni de crez unitar. Preaslăvind idealul națiunii înarmate și al societății militarizate (ultimul capitol se și intitulează sugestiv "Spre Națiunea Armată", p. 100), Cartea Românului încearcă din răsputeri să demonstreze nu doar necesitatea absolută a armatei pentru apărarea idealului național ("Necesitatea armatei este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de competiția pentru impunerea propriei formule a concepției despre lume, societate și viață în cadrul consensului naționalist, rivalități care au înveninat relațiile dintre artizanii principali ai acestor formule, toate cele patru împărtășeau "credința fanatică" în "ideia națională" (Goga, 1927, p. 26). "Crezul generației" (Marin, 1977) [1937] se împărtășea din fanatismul naționalistic, care constituia pecetea ideologică supremă a doctrinelor de extremă dreapta a interbelicului românesc. Această "credința fanatică în patrimoniul specific al neamului" (Goga, 1927, p. 26) era ranforsată de alte trei elemente
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ai răsărit" (Mehedinți, 2002, p. 147). Reiese că deznaționalizarea, evadarea din captivitatea etnicului, dacă ar fi posibilă, ar echivala cu dezumanizarea. Între națiuni [neamuri, etnii] nu e nimic", postulează Mehedinți (ibidem). Concluzie care a format una din axele intime ale crezului generației legionare (mărturisit și de mai vârstnicul Mehedinți): "Națiunea este ultima rațiune a existenței noastre, dincolo de națiune nu mai avem nimic" (Marin, 1977, p. 64, subl. în original) [1937]. Un individ ipotetic eviscerat din neamul său, scos din nomos-ul națiunii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
anumită formă a lui. [...] Un uman pur, nedeterminat de-o anumită formă [națională], nu se poate închipui", decât ca o abstracțiune fantomatică (Stăniloae, 1939, p. 11). Convingerea naționalității apriorice a umanității al cărui exponent este teologul ortodox stătea la baza crezului național din care se împărtășea și S. Mehedinți. Acesta din urmă face clar că "personalitatea fără naționalitate este un adevărat nonsens" (Mehedinți, 2002, p. 104). Împingându-și argumentul până la ultimele sale consecințe logice, dogmaticul ortodox pășește pe gura prăpastiei eretice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]