4,747 matches
-
curând. Ca fost ministru nu avea nicio șansă de supraviețuire. Același destin mă paște și pe mine, pe noi toți.... Ca medici ne confruntăm cu nepăsarea crasă a administrației față de omul bolnav din cauza hranei, a lipsei de medicamente, din cauza condițiilor criminale în care suntem obligați să stăm. Stăruim să căpătăm medicamentele elementare, insistăm să acordăm îngrijiri și celor proscriși, care nu au acces aici. Pentru cei din zarcă, internarea în această infirmerie nu-i posibilă decât cu aprobarea ministrului de interne
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
făcea următoarea remarcă: „Bandă Tito-Rankovici caută să infiltreze în rândurile acestei populații pe agenții ei plătiți. Noi trebuie să obținem că poporul muncitor român și naționalitățile conlocuitoare, inclusiv populația sârbă muncitoare din R.P.R., să formeze zid de nepătruns pentru agenții criminalei clici de spioni și asasini a lui Tito”. Modalitățile de atingere a obiectivului dorit aveau aceleași formulări dogmatice: întărirea vigilentei revoluționare, ridicarea nivelului ideologic al membrilor de partid, combaterea manifestărilor naționaliste, solidaritate cu partidele frățești etc. La începutul anului 1953
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
democratic, principiu fundamental al comuniștilor, nu se făcea în nici un fel simțit, „nicio conducere, de la Comitetul Central, până la conduceriler organizațiilor de bază nu este aleasă de jos, ci se numește prin ordin de sus”. Mai multe pagini sunt dedicate „activității criminale a titoiștilor în timpul luptei de eliberare națională”. Tito și camarazii săi sunt acuzați că la declanșarea revoltei antigermane în iulie 1941 din Șerbia, cu extindere în Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, se plimbau nestingheriți pe străzile Belgradului. Ulterior ei „se încadrează
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
județene P.M.R. Gorj. În spiritul propagandistic al vremii, rezultatele economice ale românilor erau subordonate „prieteniei” cu Uniunea Sovietică. Pe de altă parte era subliniată ideea luptei pentru pace, slogan, cum s-a văzut, extrem de îndrăgit pe atunci, în vederea zădărnicirii planurilor „criminale provocatoare de război ale imperialiștilor spioni și trădători, de țeapă clicii fasciste a lui I.B. Tito, descoperită recent în patria noastră”. Precizam, în legătură cu extrasul de mai sus, ca în ziua de 1 august începuse la Tribunalul Militar din București procesul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
față de aceste evoluții grave s-ar materializa sub cele mai diferite forme, inclusiv „demascările făcute la gazetele de perete, de stradă, caricaturi și în toate ședințele ținute în cadrul organizațiilor”. „Țăranii muncitori - spune articolul „Oamenii muncii din regiunea noastră înfierează provocările criminale ale fasciștilor de la Belgrad” - demască pe toate căile uneltirile imperialismului americano-englez și ale slugoiului lor Tito”. La căminul cultural din Bistrița, raionul TurnuSeverin, directoarea Angela Niculescu dezvăluie „împreună cu tinerii utemiști uneltirile fasciste de la Belgrad și zvonurile chiaburilor din sat”. Același
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
slugile lor, de țeapă clicii fasciste de la Belgrad, TitoRankovici”. Presă din Gorj își îndreaptă atenția și asupra „titoiștilor” ce par a fi activi în alte țări ale sistemului socialist. Un asemenea caz este Momir Ivanov Seferovici, muntenegrean, acuzat de „acțiuni criminale împotriva securității de stat a R.P. Bulgaria”. O vreme, înainte de a fi arestat, a fost adăpostit de funcționarii ambasadei iugoslave de la Sofia. Revelatoare pentru situația încordata din Balcani este vizită ministrului de Război al S.U.A., Frank Pace, care a studiat
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a colegului lor aflat în culpă, cel puțin declarativ. Ceilalți, puțini la număr, au refuzat să se pronunțe, insistînd să vorbească în afara instituției, într-un cadru neoficial și sub garanția anonimatului. Ei și-au acuzat colegii de complicitate cu gardianul criminal pe motivul înrudirii cu acesta, sistemul penitenciar stimulînd angajarea rudelor și înrudirea dintre cadre. În aceeași măsură i-au acuzat de violențe similare, rareori finalizate prin uciderea condamnaților, dar nu mai puțin abjecte și gratuite 1. Pe de altă parte
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu este răpit, ci arestat și judecat de "tribunalul poporului". Deși nu au speranța înlăturării definitive a abuzurilor, deținuții își doresc aducerea lor la cunoștința publicului, necunoscînd faptul că orice acțiune a lor este reinterpretată ca fapt terorist, huliganic sau criminal. Ritualurile contestatare ascund și dezvăluie, tulburînd și clarificînd în același timp. Subminează autoritatea, pentru a o reîntîri în forță, după o eliberare a tensiunilor. Recreează solidaritatea prin reafirmarea superiorității regulamentelor. Generalizează sentimentele de vină, pe care le înlătură apoi prin
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
socializare inadecvată). Această reprimare creează stări de depresie și dezechilibre psihice, femeile delincvente fiind cel mai adesea în conflict cu sine, pe cînd bărbații delincvenți sînt în conflict cu alții. Această socializare diferită explică de ce bărbații produc mai multe acte criminale decît femeile și de ce femeile delincvente sînt privite deseori ca victime. Din acest punct de vedere, repartizarea infracțiunilor pe sexe este un indicator important al civilizației carcerale, deoarece impune tratarea diferită și estimarea periculozității sociale. Problema criminalității feminine a început
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în utilitatea lor, atribuirea unor scopuri ascunse și persuasive etc. Studiile recente privind bandele de fete, traficul de droguri și de persoane, participarea voluntară la acțiuni violente, folosirea frecventă a alcoolului și drogurilor ca stimulente și specializarea în anumite roluri criminale au schimbat perspectivele de abordare. Promovată de media, se dezvoltă o nouă modă infracțională printre femei, de aceea este de așteptat ca ponderea femeilor în totalul persoanelor arestate să crească așa cum s-a întîmplat în Statele Unite ale Americii. Estimarea specialiștilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ordinii publice, proferarea de cuvinte injurioase, ținută imorală, practicarea jocurilor de noroc, vagabondaj, mici furturi de la familie, rude sau prieteni, vizionarea de filme și practicarea unor sporturi "violente". Aceste asociații marginale de copii ratați și frustrați se transformă în bande criminale, în "subculturi bazate pe crimă și violență" doar atunci cînd riposta societății împotriva lor este mare. De-abia în această fază se manifestă refuzul societății, al normelor sale, al valorilor și al participării sociale. Azvîrliți din interiorul familiei, neînțeleși de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
al valorilor și al participării sociale. Azvîrliți din interiorul familiei, neînțeleși de cadrele școlare, respinși de societate atunci cînd ultima lor speranță de afirmare de sine și echilibru sufletesc era legată de grup, ei capătă ceea ce A. Hesnard numea "voluptate criminală". Afirmarea de sine și voința de a avea putere sînt motivațiile normale ale unui eu normal. Ele devin criminogene cînd conțin "negarea celuilalt sub forma nimicirii sau spolierii lui, negație care, prin agresivitate, trece din stadiul dialectic în stadiul ofensiv
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
poate cîștiga dragostea și acceptarea părinților săi."166 Încercările de explicare a actului delincvent ca o "reacție agresivă contra angoasei de castrare", ca o "afirmare excesivă a virilității în condițiile fricii în fața pasivității femeii" sau ca manifestare a unei gene criminale dominante în structura eredității par mai degrabă niște exhibiții intelectuale decît explicații științifice. E drept că pot fi constatate aberații cromozomiale la unii infractori sau că sentimentele de inferioritate pot lua și una din formele amintite mai sus, dar asta
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sport, săli de spectacole, școli modernizate, programe educative, terapeutice și de reabilitare socială. Valorile pe care se fundamentează aceste așezăminte pornesc de la ideea că vîrsta fragedă, lipsa de experiență, vulnerabilitatea la toate influențele negative din închisori toate acestea întăresc comportamentele criminale ale minorilor închiși în penitenciare, recuperarea lor fiind mai ușoară într-o comunitate terapeutică de mici dimensiuni, așa cum sînt Centrele de Reeducare. Estimările specialiștilor pentru următorii ani arată că va crește numărul deținuților străini și al celor din comunitățile marginalizate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prezent sînt făcute de ONG-uri, în special de APADOR-CH. Refuzul autorităților de a explica publicului și familiei decedaților cauzele reale care au dus la moartea fiecărui deținut denotă un dispreț față de viața acestor categorii de oameni și o iresponsabilitate criminală. Personalul penitenciar În luna septembrie 2004, Administrația Națională a Penitenciarelor raporta că avea 12.688 de persoane angajate în sistem, din care peste 6.500 se ocupau de supravegherea deținuților (restul lucrînd în direcție, la ateliere, tratament, administrație). Cu orice
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
monopolul condițiilor de încarcerare și va impune standarde de civilizație mult superioare celor existente în condițiile de monopol. Gradul de ocupare instituțională În ultimii ani a fost vizibilă o schimbare a parcului penitenciar. Confruntat cu supraaglomerarea (definită ca o neglijență criminală), statul a fost nevoit să aloce semnificative sume pentru modernizarea închisorilor. După modelul francez (care, prin Legea 22 din iunie 1987, a hotărît construirea a 13.000 locuri de detenție în 25 de închisori și apoi a încă 4.000
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
construcția unor noi dormitoare, dar își permite luxul de a dota birourile angajaților cu mobilier modern, cu aparatură de ultimă generație, cu instalații electrice și sanitare foarte scumpe, în spații uriașe, alocate unei singure persoane. Supraaglomerarea este evident o neglijență criminală în condițiile în care administrația centrală alocă sute de mii de euro pentru racordarea la internet a tuturor birourilor administrative și dotarea cu calculatoare a unui personal care nu știe să le utilizeze, amînînd la nesfîrșit rezolvarea condițiilor de cazare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de secții de deținere exterioare (sanatorii, spitale de boli psihice, școli de subofițeri) și 5 centre de reeducare a minorilor existente pînă în 1977 au fost considerate prea multe pentru un regim socialist care afirma permanent superioritatea față de cel capitalist criminal. Ca urmare a hotărîrii de a nu depăși numărul de 15.000 de deținuți anual s-a luat decizia de deființare a peste 70% din penitenciare (Decretul nr. 225/1977), rămînînd în funcțiune doar 16 închisori. Această decizie l-ar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de tranzit în așteptarea unei alte pedepse, necorporale de această dată. BIBLIOGRAFIE Aebi, Marcelo F., SPACE I Statistique pénale annuelle du Conseil de l'Europe, 2003, pe http://www.coe.int. Adler, Freda; Mueller, Gerhard O.W.; Laufer, William S., Criminal Justice: The Core, McGraw-Hill, New York, 1996. Alexander, Jeffrey C.; Seidman, Steven (coord.), Cultură și societate, Editura Institutul European, Iași, 2001. Allen, Helen, Justice Unbalanced: Gender, Psychiatry and Judicial Decisions, Open University Press, Milton Keynes, 1987. Astaloș, George, Pe muche de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
decroissance du crime, PUF, Paris, 1990. Décarpes, Pascal, Prison et médias: une relation ambivalente et confictuelle qui stigmatise, Éditions Mémoire de DEA en science politique, Université Lille 2, 2001. Decker, Scott H.; Alarid, Leanne Fiftal; Katz, Charles M., Controversies in Criminal Justice: Contemporary Readings, Roxbury Publishing Company, 2003. Demonchy, Christian; Veil, Claude, La prison en chargement, Éditions Erès, Ramonville Saint-Agne, 2000. Deyon, Pierre, Le temps des prisons, Éditions Universitaires, Paris, 1975. Dianu, Grigore I., Istoria închisorilor din România, Bucuresti, 1900. Dianu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
religioase, Editura Polirom, Iași, 1995. Durkheim Émile, Regulile metodei sociologice, Editura Polirom, Iași, 2002. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Editura Humanitas, București, 1996. Elias, Norbert, Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice, 2 vol., Editura Polirom, Iași, 2001. Eskridge, Chris W., Criminal Justice: Concepts and Issues, Roxbury Publishing Company, Los Angeles, 1999. Eysenck, Hans J.; Eysenck, Michael, Descifrarea comportamentului uman, Editura Teora, București, 1998. Falque, E., Sortie de prison, Éditions Speciale, Paris, 1971. Faugeron, Claude; Chauvenet, Antoinette; Combessie, Philippe, Approches de la prison
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
New York, 1971. Henggeler, S.W.; Schoenwald, S.K.; Borduin, C.M.; Rowland, M.D.; Cunningham, P.B., Multisystemic treatment of antisocial behavior in children and adolescents, Guilford, New York, 1998. Hofstede, Geert, Managementul structurilor multiculturale. Software-ul gîndirii, Editura Economică, București, 1996. Horujenco, Constantin, Justiție criminală, Editura Arionda, Galați, 2001. Houston, James G., Correctional Management, Nelson Hall Publishers, 1999. Hyest, Jean-Jacques, Cabanel Guy-Pierre, Prison: un humiliation pour la République, Raport al Senatului Franței, 2000, http://www.senat.fr/rap/l99-449/l99-449.html. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prietenia. Eu am zis iar OK, iar acum o văd aproape zilnic în poze pe care și le face singură în oglindă, în timp ce-și țuguie buzele. Iar comentariile prietenelor ei sunt pline de entuziasm și foarte concise. Ejti criminală raw. Very hot. Sexy bici. :)))) etc. Tipa asta e un fel de clonă a bunei mele prietene din Internet. Încep să mă uit la ea cu nesimțire crasă, fără nici o panică, fiindcă nici nu știe că sunt acolo. Își plimbă
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
treci de atâta cor și figurație... — Era producția lui Giorgio Strehler... — Toată Spania, toată Inchiziția erau acolo, plus Verdi în suși, așa că obținuseră exact atmosfera aia de intensă strivire. Dacă trebuia să faci drumul din spatele scenei și până la rampă, era criminal, așa că Mirella Freni și cu mine stăteam într-un colț, înghesuite. La un moment dat, asistentul de regie vine la mine precipitat și îmi spune: "Vii pe aici, cânți aria, apoi te așezi pe mormântul ăsta." "Ei, cum Doamne iartă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Altfel, te întorci în România. La ce să mă întorc? La viața de infern pe care o aveam aici? — Dar nu e îngrozitor de obositor să fii tot timpul în această tensiune demonstrativă? — Ba da. Star system-ul din timpul meu era criminal. știam, însă, pentru ce îl suportam. Pentru ce nu eram lăsată în țară să fac. Am făcut în câțiva ani ce alții nu au reușit într-o viață. Am avut noroc să nimeresc și pe una dintre cele mai bogate
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]