2,852 matches
-
românești, București, 1914; Firicele de iarbă. Povestiri și legende românești, București, 1914; Cântece bătrânești din părțile Prutului, introd. edit., București, 1927; Izvodiri din bătrâni, îngr. și pref. Gheorghe Macarie, București, 1973. Repere bibliografice: Artur Gorovei, Un povestitor iscusit: D. Furtună, „Cuget clar”, 1940, 31; Eugen D. Neculau, Dumitru Furtună, „Zori noi”, 1967, 5937; Eugen D. Neculau, Folcloristul Dumitru Furtună, REF, 1968, 3; Gheorghe Macarie, Basmele lui D. Furtună, ATN, 1970, 7; Bârlea, Ist. folc., 410-412; L-au cunoscut pe Dumitru Furtună
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
Buletinul Institutului de Literatură” al lui Mihail Dragomirescu. Este prezent, de asemenea, cu articole referitoare la aromâni sau articole de cultură în „Anuarul Școlii Normale «V. Lupu»”, „Adevărul”, „Cuvânt dăscălesc” (unde, în 1924 și 1925, este și redactor), „Gândul vremii”, „Cuget moldovenesc”, „Minerva”, „Peninsula Balcanică”, „Săgetătorul”, „Porunca vremii”, „Vremea”, „Vremea școlii”. Începând din 1935 D. tipărește o serie de cărți în care probează calități incontestabile de analist politic și de portretist. Galeria oamenilor politici (1935) este o culegere de evocări de
DIAMANDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
Paris. Împreună cu Virgil Gheorghiu și Aurel Zaremba scoate la Iași revista avangardistă „Prospect” (1928). În paginile ei, apoi la „unu” ori la „XX. Literatură contimporană”, publică poezii și proză. Mai colaborează la „Bilete de papagal”, „Opinia”, „Lumea”, „Manifest”, „Jurnalul literar”, „Cuget moldovenesc”, „Vremea”, „Ecoul”, iar după 1950 scrie la „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Veac nou”, „Cahiers roumains d’études littéraires” ș.a. Vreme de aproape două decenii profesor de franceză în învățământul liceal (din 1954 la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București), autor
DIMITRIU-PAUSESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286781_a_288110]
-
cronică literară, fragmente din monografiile pe care le începuse despre Ștefan Petică și Artur Enășescu la „Tribuna nouă” „Floarea soarelui”, „Târnava”, „Universul literar”, „Universul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Provincia literară” (Sibiu), „Foaia interesantă”, „Izbânda”, „Luceafărul literar și critic”, „Munca literară”, „Cuget clar”, „Îndreptar”, „Frământări”, „Banatul literar”, „Propășirea”, „Preocupări literare”, „Basarabia”, „Provincia” ș.a. Între 1933 și 1935 a scos, la București, „Reacțiunea literară”. A semnat și Petru Șoltuz sau Savel Bornar. Părăsind Bucureștiul pentru a se retrage în satul natal, din 1963
DRAGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]
-
peripeții, în România. Aici începe să scrie în limba română, pe care o vorbea din copilărie, colaborând, între 1919 și 1925, cu proză, memorii, portrete literare, cronici artistice, traduceri la mai multe periodice, între care „Adevărul literar și artistic”, „Basarabia”, „Cugetul românesc”, „Cuvântul”, „Dreptatea” (Chișinău), „Flacăra”, „Gândirea”, „Hiena”, „Sfatul țării” (Chișinău), „Țara noastră”, „Universul”, „Viața românească” ș.a. Spre sfârșitul anului 1924 pleacă la Paris, unde scrie în ziarele emigrației ruse și conduce un ziar propriu. Moare la doar 39 de ani
DONICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
1924), „Ramuri” (1928), „Gândirea” (1928-1934), „Ideea românească” (1939), este director al revistei sibiene „Înălțarea” (1941) și scrie articole politice la cotidianul „Calendarul”. Colaborează, de asemenea, la „Cultura poporului”, „Țara noastră”, „Cuvântul”, „Scrisul românesc”, „Vitrina literară”, „Axa”, „Secolul”, „Curentul”, „Ideea națională”, „Cuget moldovenesc” (Bălți) ș.a. D. este un important ideolog al curentului ortodoxist, ca ramură a tradiționalismului profesat de gruparea de la „Gândirea”. Încă din 1919, în articolul Dogmatismul național („Luceafărul”), se pronunța în favoarea unui tradiționalism identificat cu ortodoxia, „element pivot al etnicității
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
ostilă, zvonuri anapoda sunt propagate, din gură în gură, de inși prepuielnici, clevetitori, arțăgoși. O geantă burdușită cu milioane, aruncată dintr-un tren, generează, ca într-un blestem, un șir de nenorociri (atentate, crime), dar totodată determină importante mutații în cugetul personajului principal, Lisandru, care se pune, mai naiv sau mai orientat, în slujba „adevărului”, așa cum înțelege el lucrurile și cum, de la o vreme, îi dictează conștiința. Șarje ironice vizează un ipochimen, procurorul, ițit parcă din maculatura realismului socialist, dar, așa cum
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
poate, interesul pentru diferite opere de artă, pentru peisaj se înscrie în fraze fără relief, strict informative, dar și în naive și entuziaste exclamații. Călător prin Europa începutului de secol XIX, G. relatează, se uimește, dă seamă, este „împuns de cuget”, se lamentează, socotește, se spovedește. Descoperă lumea mirat, dar se mișcă fără stinghereală, fără multe spaime și nedumeriri, ceea ce ar putea trimite la sentimentul apartenenței la un spațiu comun, european. Întoarcerea spre stările din țară este însă obsedantă. El spune
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
într-o manieră licențioasă întâlnirea dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle. Un campion al acestei campanii de „asanare” a literaturii era I. Al. Brătescu-Voinești, de-a dreptul înverșunat împotriva lui E. Lovinescu. Cu un verb înfierbântat, N. Iorga susține în „Cuget clar” o adevărată ofensivă prin care anatemizează literatura „nesănătoasă” și în genere „groaznica dezordine intelectuală în morala de astăzi”. Ca o reacție la această stare de lucruri, se naște o grupare a criticilor tineri aflați în slujba principiilor estetice în
GRUPAREA CRITICILOR LITERARI ROMANI (GCLR). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287379_a_288708]
-
Versuri (1968), care reia și plachetele anterioare, Vinul sălbatic (1977) -, predomină consemnarea trăirilor erotice senzuale, a diverselor stări și gânduri cotidiene, a unor momente biografice și imagini disparate, simple vederi animate cu peisaje rurale etc. C. recunoaște că are un „cuget mic cu zeii mici”, că nu caută nimic dincolo de lucruri, deoarece „cerul e pe pământ”, „cu fete, struguri, flori și artă”. Lipsit de iluzia transcendenței, încearcă să-și vindece tristețea de a fi trecător intensificându-și iubirile și chefurile sau
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
la Iași, din ianuarie 1938 până în decembrie 1943. Director a fost Marc Vlăhuță, iar prim-redactor, Petre Stați. Fără pretenția de a aduce în peisajul publicisticii naționale o notă nouă, redacția anunță în articolul-program că „însuși titlul [...] e un program. Cugetul din Moldova își cere dreptul la viață.” Gândul de a fi „o răsfrângere a conștiinței neamului românesc obijduit altădată”, dar căruia îi este deschisă calea spre „propășiri mai frumoase și mai desăvârșite”, a dominat întreaga activitate a revistei, nefiind zdruncinat
CUGET MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286553_a_287882]
-
CUGET ROMÂNESC (PENSAMIENTO RUMANO), revistă apărută la Buenos Aires între 1951 și 1958. La început periodicul era bilunar, în anul al treilea și al patrulea (1953 și 1954) sunt tipărite două numere pe an, volumul al cincilea reprezintă anii 1955-1956, iar volumul
CUGET ROMANESC (PENSAMIENTO RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
CUGETUL ROMÂNESC, revistă lunară de cultură apărută la București, între februarie 1922 și iunie 1924. Numele directorului, Ion Pillat, apare pe copertă abia în numărul 1 din 1924, specificându-se și patronajul Fundației Culturale „Principele Carol”. Secretari de redacție sunt Tudor
CUGETUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286560_a_287889]
-
în București, predă la liceele „Mihai Viteazul” și „Matei Basarab”. C. debutează cu versuri în 1929, în revista „Lumina” din Râmnicu Sărat. Conduce tot aici revista școlară „Glas tânăr” (1932-1942), scrie la „Luceafărul” din Brăila, „Caiet literar”, „Pământul” din Călărași, „Cuget clar” ș.a. Colaborările târzii, din anii ‘ 70, sunt sporadice, la „Ateneu”, „Cronica”, „România literară” ș.a., dar și la publicația „Interferențe” a cenaclului bucureștean „Relief românesc”. Între numeroasele tipărituri ale lui C. se află plachetele de versuri Trec păsări în amurg
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
DAN, Sergiu (pseudonim al lui Isidor Sergiu Rottman; 29.XII.1903, Piatra-Neamț - 13.III.1976, București), prozator, publicist și traducător. Este fiul Ghizelei și al lui Simion Rottman. A urmat Școala Superioară Comercială. A debutat în „Cugetul românesc” în 1922. A colaborat la numeroase ziare și reviste din perioada interbelică: „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Bilete de papagal”, „Cetatea literară”, „Clipa”, „Contimporanul”, „Dimineața”, „Dreptatea” (unde semnează cronica teatrală), „Herald”, „Lumea literară și artistică”, „Omul liber”, „Rampa”, „Reporter
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
șeful Misiunii Catolice din Focșani. Este adus în România încă de la vârsta de un an. Studiile primare și liceale le face la Focșani. Funcționar mulți ani la Banca Italo-Română din București, devine director al filialei acesteia din Sibiu. Debutează în „Cugetul românesc” (1923), cu traduceri din poezia lui Giosuè Carducci, prefațate de Ramiro Ortiz. Colaborează, de asemenea, cu unele tălmăciri lirice la „Rampa”, dar și la „Gând românesc” și alte reviste literare transilvănene. Face parte din Gruparea Intelectuală „Thesis” de la Sibiu
CIFARELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286226_a_287555]
-
Drum drept”, „Cronica”, „Ramuri” ș.a. După instaurarea regimului comunist, C. a fost exclus din Academia Română (unde fusese ales membru de onoare în 1936) și s-a autoexilat în străinătate, unde a publicat în revistele „Luceafărul” (Paris), „La Nation roumaine” (Paris), „Cuget românesc” (Buenos Aires), „Cronica românească” (New York), „Destin” (Madrid) ș.a. Academia Română l-a repus în drepturi ca membru de onoare în 1990. S-a afirmat cu volumul de proze scurte Calea Robilor (1912), o suită de legende concepute într-o viziune personală
CIOTORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286271_a_287600]
-
iar la München audiază cursuri de filologie (germanistică) și istoria artei (1921-1923), fără a-și încheia studiile universitare. Atestarea aptitudinilor intelectuale, a vocației pentru scris o dobândește prin lucrări literare și publicistice, fiind prezent cu variate contribuții în paginile revistelor „Cuget românesc”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea” ș.a. Colaborează cu versuri, pagini de proză și eseuri la periodicele de limbă germană din România (mai ales la „Deutsche Tagespost”) și din afara granițelor țării („Prager Presse”, „Der kleine Bund” ș.a.), găsind în munca
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
stăpână a tuturor eresurilor, devine o omniprezență ce supraveghează principalele evenimente ale comunității: naștere, moarte, nuntă etc. Chemată să asiste la o naștere dificilă, ea salvează copilul, dar nu poate salva mama, prilej pentru autor să comenteze: „Pentru îndrăzneala de cuget a mamei lui Iancu Dudescu, pieirea din facere nu trebuie plânsă de vreme ce copilul trăiește (și astfel să arătăm cum se amesteca ea cu mintea în tainele vieții și ale morții)”. Logofeteasa gândește în spiritul vechilor filosofi imanentiști din Renaștere, pentru
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
în presă, fiind prezent la „Ideea europeană”, „Cuvântul liber”, „Izbânda” (semna și I. Laurențiu), „Hiena”, „Umanitatea”, „Viața românească”, „Avântul”, „Mântuirea”, „Lumea evree” ș.a., apoi la „Contimporanul” (utiliza aici și semnăturile Regele Solomon, Lix, F. Lix), „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Cugetul românesc”, scoate revista „Spre ziuă” (1923), unde semna și Ghiță Pristanda, Quadroclus, colaborează ori este redactor la „Facla”, „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, „Cetatea literară”, „Năzuința” (Craiova), „Revista română”, „Lumea”, „Omul liber”, „Mișcarea literară”, „Universul literar”, „Viața literară”, „Sinteza”, „Adevărul
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
pământeană, nici muritoare, nici nemuritoare, pentru ca tu, propriul și nobilul tău creator și plăzmuitor, să-ți modelezi chipul pe care îl preferi. Vei putea să degenerezi spre ființele inferioare, care sunt brute; vei putea însă să te înalți, după călăuza cugetului, spre cele superioare, care sunt divine"8. Ceea ce urmează, istoria preschimbării Monocheroleopardalului din miel blând în leu care adună o sumă de virtuți inaccesibile nici unui alt personaj nu face decât să confirme această teorie umanistă. Mai corect ar fi să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Hei, Domnule, îmi zise el, Ungurii pot să-ți arate într-o bibliotecă zeci de mii de volume, compozițiuni și tradițiuni în toate ramurele Științei, și limba maghiară în academiele Europei încă nu figură drept o limbă. Ăsta e un cuget, un scop la care va să ajungă patriotismul maghiar și la care va ajunge; însă încă n-a ajuns; limba lor încă e considerată între jargoane. Să-ți mai spui încă una? Sunt academii cari nici pe limba italiană n-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în viața căruia apariția poeziei e legată direct de plăcerile trecătoare: "Negreșit că toate aceste mici floricele poetice au fost scrise în câte un răpede moment de inspirațiune și că într-însele nu trebuie să căutăm silințele unui poet cu cuget de autor. Pentru Ienăchiță Văcărescu muza era fecioara ce-i procura un minut de plăcere"101. Portretul lui Cârlova e realizat în aceeași cheie. E poetul "condamnat" de stilul său de viață, în același timp pradă plăcerii și clipei: "O
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cele împodobite, atunci stăpânul lor îi ducea înaintea Domnului și prin rugămintea lor, îi primea între slugile Divanului celui mare. După un an îi schimba în Divanul cel mic și de acolo în stăpânire și dacă aici da probe de cuget bun și năravuri cinstite încât să aibă cineva vreo nădejde în el, atunci se primea între slugile Camerei cele mari - și apoi trecând vreo câțiva ani, se făcea postelnicer, prin rugămintea altor boieri, pentru că se socotea lucru necinstit să vorbească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a conducătorilor, precum și spiritul de jertfă a celor ce au înțeles adevărata valoare a presei morale și temeinice"659. Tot în acel număr omagial, autorii au enumerat așteptările pe care le-au avut pe parcursul tipăririi revistei, adică scopul propus: "multe cugete au găsit în Almanahul Presa Bună cel puțin un început de licărire și lumină sufletească, ce le-a fost îndrumătoare în calea grea a vieții; și multe inimi s-au încălzit la flacăra de ideal și binecuvântare pe care au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]