2,880 matches
-
artă nu implică demonstrarea ideilor, ci numai enunțarea lor", această demonstrație s-a făcut prin Operă, adică prin chinul creației: "Ce urît să scrii! ce frumos să citești!" Deoarece ca artist, "eu spun ce știu, arăt ce văd, mărturisesc ce cuget à titre de document. Documentele nu se combat." ... mai ales că artistul "nu trebuie să aibă sinceritatea propriu-zisă, ci sinceritatea sincerității [...], el trebuie să aibă simțirea simțirii" și să-și înfășoare sensibilitatea în expresivitate: "Toți suntem iritabili, expresivi sînt numai
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
din proza lui I. Al. Brătescu-Voinești, A. I. Odobescu, I. Creangă, I. L. Caragiale, Emil Gârleanu, I. Agârbiceanu, Gh. Brăescu, D. D. Pătrășcanu, din dramaturgia lui V. Alecsandri și N. Iorga. Concomitent, publicul român a putut citi în „Adevărul literar și artistic”, „Cuget clar” și „Universul literar” versiunile românești ale unor scrieri de Jókai Mór, Kovács Deszö, Nyirö József, Gyallay Domokos și Szabó Mária, realizate de B. A contribuit la cunoașterea valorilor literar-culturale maghiare și prin expunerile prezentate la cursurile Universității Populare din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285750_a_287079]
-
Árpád, „A román irodalomtörténet összefoglaló áttekintése”, DR, 1921-1922, 757-761; N. Iorga, Bitay Árpád, „A román irodalomtörtenet összefoglaló áttekintése”, „Bulletin de l’Institut pour l’étude de l’Europe sud-orientale”, 1922, 74-75; Sextil Pușcariu, O istorie a literaturii române în ungurește, „Cugetul românesc”, 1922, 597-599; Nicolae Drăganu, Bitay Árpád, „Az erdélyi románok a protestáns fejedelmek alatt”, DR, 1924-1926, 1126-1128; V. Hondrilă, O prețioasă contribuție la istoria românilor. O scrisoare despre Ștefan cel Mare. Comunicarea d-lui Bitay Árpád, „Biruința”, 1926, 100; N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285750_a_287079]
-
Milano, sprijinit de Aron Cotruș, un lectorat de limbă și literatura română, unde mulți ani este profesor. Colaborează la „Annuario del R. Liceo-Ginnasio «A. Manzoni»” (Milano), „Europa Orientale” (Romă), iar în România, la „Neamul românesc”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar” ș.a. Între romaniștii italieni, de la G. Vegezzi-Ruscala, Giulio Bertoni, Ramiro Ortiz, Mario Ruffini până la Carlo Tagliavini și Roșa del Conte, L. deține un loc distinct, fiind definit că „un studios înarmat cu un frumos arsenal informativ și înzestrat cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
Ibidem. 64 noastră”159. Bărbatul e privit ca un vasal, el trebuie să servească scopurilor unor femei voluntare. Teama unei condamnări publice nu mai poate constitui un impediment pentru tinerele femei: „Dacă eu una sunt cinstită și nu mă mustră cugetul cu nimic, zică oricine orișice, că mie tot nu-mi pasă.” 160 Femeia decide, alege, hotărăște - iată verbe cheie pentru întreaga mișcare a personajelor feminine, stăpânele reale ale universului diegetic boccaccesc. Nobile și cultivate, tinerele sunt capabile de a organiza
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bine-o prind;/ Iar soarele cu dulcea lui văpaie/ A poleit cosițele-i bălaie./ Frumoasă fără seamă cum e ea,/ Nici în virtute nimeni n-o-ntrecea./ și lumea, negăsindu-i nici o vină,/ O lăuda cu laudă deplină./ Curată-n cuget și la trup era/ și fecioria-i gingaș înflorea/ În sfioșenie și n cumpătare,/ În umilință și-n răbdare mare;/ Aleasă în purtări și-mbrăcăminte,/ Ea totdeauna răspundea cuminte;/ Măcar cât și Minerva de nțeleaptă,/ Ea pururi vorbea cu vorbă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tonul adoptat, stilul de predare, atitudinea manifestată în relația cu elevii, repertoriul gestual etc. Fiecare profesor trebuie să-și amintească și să reflecteze asupra faptului că întâlnirea educativă este ,,unică, irepetabilă [...] inconfundabilă", ,,o implicare totală, cu tot sufletul și tot cugetul partenerilor", ,,un moment autentic din viața maestrului și a discipolului/discipolilor", care ,,lărgește și adâncește peisajul lăuntric al fiecăruia", ,,se distribuie într-o reciprocă sporire sufletească", ,,întreține dorința și nerăbdarea unei noi întâlniri", ,,rămâne întotdeauna o clară amintire"108. 3
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
indirectă, la celebritate, pe care n-ar fi dobîndit-o niciodată pe calea directă a meritului; și despre mulți n-am fi aflat niciodată nimic, dacă adversarilor lor eminenți nu le-ar fi păsat de ei” (B. Gracian). * „O Îndoială a cugetului este o Înțelepciune pe jumătate.” (P. Syrus) Singură „Îndoiala” se luptă cu aroganța judecăților categorice. Sens și semnificație (farmecul lumii Înțelesurilor) „Clipa este prețioasă ca viața unui om.” (F.W. Schiller) CÎnd ea ne poate releva, de exemplu, sublimul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ca simplă schiță, pe care o completează gestul, mimica și cu deosebire intonația” (Vladimir Streinu). Iubirea și ura „Iubirea! Este aripa dăruită de Dumnezeu sufletului, pentru ca să urce pînă la el!” (Michelangelo) „Iubirea” este singura care poate să realizeze armonia Între „cuget” și „inimă”, pregătindu-ne astfel sufletul pentru disponibilitatea de a ne dărui și, la nevoie, de a ne jertfi pentru binele altuia. * „Adevărata iubire Începe de acolo de unde tu nu mai aștepți nimic În schimb.” (A. de S-Exupéry) Se pare
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Fără mine nu puteți face nimic”. Fără Dumnezeu, eforturile noastre sunt slabe și neputincioase. Trebuie să cerem în orice împrejurare ajutorul Său, mila Sa prin rugăciune. Rugăciunea este firul de legătură sufletească, spirituală între noi și Dumnezeu. Rugăciunea este înălțarea cugetului și a inimii noastre spre Dumnezeu. „Cel ce iubește cu adevărat pe Dumnezeu stă de-a pururi de vorbă cu El, cum stă fiul cu tatăl său”, spune Evagrie Ponticul. Rugăciunea face parte din cultul Bisericii creștine, și din zestrea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dacă nu l-ai primit. Să avem ca exemplu, pe orbul din Ierihon, pe care lumea îl silea să tacă, dar el nu ținea seama de nimic, nu asculta de nimeni, ci asculta numai de glasul inimii sale, de glasul cugetului său care-i spunea: cereți și vi se va da, căutați și veți afla, bateți și vi se va deschide. Rugăciunea să fie făcută supunându-ne voii lui Dumnezeu, adică să lăsăm în grija Lui împlinirea rugăciunilor noastre: „nu voia
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
rău în continuare, rugăciunea va fi zadarnică, ca și atunci când nu iertăm pe cei ce ne greșesc cu voie sau fără voie. Sfânta Scriptură ne arată feluritele moduri de a ne adresa lui Dumnezeu, prin cuvinte, prin cântări și în cuget, prin meditație. O rugăciune curată eliberează cugetul rău de păcat. Cum trebuie să ne rugăm? Avem pilda vameșului și a fariseului. Fariseul este clasicul exemplu care ne arată cum mândria distruge dorința de a deveni credincios, de a deveni fiu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ca și atunci când nu iertăm pe cei ce ne greșesc cu voie sau fără voie. Sfânta Scriptură ne arată feluritele moduri de a ne adresa lui Dumnezeu, prin cuvinte, prin cântări și în cuget, prin meditație. O rugăciune curată eliberează cugetul rău de păcat. Cum trebuie să ne rugăm? Avem pilda vameșului și a fariseului. Fariseul este clasicul exemplu care ne arată cum mândria distruge dorința de a deveni credincios, de a deveni fiu al lui Dumnezeu. în această privință, Sf.
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
puterea rugăciunii nu sunt condiționate de nimic, în orice împrejurare s- ar găsi omul. Sunt datorii sfinte ale omului și în special ale creștinului. Rugăciunea este o putere spirituală, care poate străbate orice taină a vieții și a lumii, dând cugetului nostru darul înțelegerii, iar voinței noastre, puterea de a răbda și a lupta. Vara, oamenii se expun la razele soarelui pentru ca puterea acelor raze să-și facă lucrarea lor binefăcătoare în trupurile lor. Rugăciunea este expunerea noastră în fața lui Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
vieții omenești, caută să se cuibărească în suflete, să fie îndepărtate și la aceasta ajunge prin milostivirea lui Dumnezeu. El răspunde rugăciunii noastre, dăruind celor care îl iubesc stări sufletești pline de bucurie și desfătare, care aduc în spiritul omului cugetele cele înțelepte. Dar fiindcă Duhul Sfânt știe că este greu să fim îndrumați pe calea virtuții, pentru că noi disprețuim viața cea înaltă, ca unii care suntem înclinați întotdeauna către plăcere, ne-a lăsat ca sprijin cartea alcătuită de Proorocul David
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele”. După concepția celor vechi, inima este nu numai organul principal al corpului omenesc, dar ea constituie în același timp și sediul sufletului, deoarece în Vechiul Testament cuvântul „inimă” este folosit pentru cugetul sau sufletul omenesc. Ca atare, inima este considerată sediul adâncurilor celor mai ascunse ale omului. Și, din păcate, „inima omului este mai vicleană decât orice. Cine o va cunoaște? Eu, Domnul, pătrund inima și cerc cele dinăuntru”. Atât în Vechiul Testament
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
care este o lucrare de durată și trebuie făcută zi de zi, iar la această zidire meșterul zidar este Dumnezeu, care conlucrează cu dorința și voința omului. Oricum, inima, deși reprezintă partea cea mai intimă a omului, fiind sinonimă cu cugetul sau chiar cu sufletul omului, este, totuși, un organ limitat, chiar dacă acesta s-ar zidi din nou. De aceea, în vederea înnoirii interioare, proorocul mai cere încă ceva: cere ca Dumnezeu să-i înnoiască interiorul cu un duh drept, ceea ce înseamnă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
prefața Psaltirii tipărită la Iași, în anul 1843: „ceea ce este soarele între celelalte lumini ale cerului, aceea este Psaltirea între celelalte cărți insuflate de Dumnezeu. Soarele luminează toate marginile lumii, psaltirea luminează toate marginile lumii, toate simțurile inimii, toate cugetele sufletului și toate mișcările minții. Pe suflet îl încălzește și-l înveselește, îl luminează prin cunoștiința adevărului și prin descoperirea dumnezeieștilor Taine. îl aprinde cu dragostea către Dumnezeu cu căldura Duhului Sfânt și cu umilința lacrimilor. îl veselește cu aducerea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
creștine. Noi, însă, trebuie să descoperim pentru noi înșine, înțelesul adânc al rugăciunii Domnului nostru Iisus Hristos și să înțelegem ce înseamnă aceasta: a fi una. înseamnă a voi, a simți și a cugeta la fel. Așadar, atunci când sentimentele și cugetele noastre sunt la fel, cearta, vrăjmășia, ura, răutatea și toate divergențele dispar, pentru că nu mai dorește nimeni rău împotriva altuia, nici nu mai caută nimeni numai ale sale. Fiecare creștin va căuta să facă ce este mai bine pentru aproapele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt. Totodată, făcând Sf. Cruce, noi mărturisim și ne arătăm credința, că Fiul lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, s-a pogârât din cer pe pământ și prin patima Sa pe cruce a sfințit cugetele noastre, simțirile, dorințele și faptele și ne- a mântuit pe noi de păcat și de moarte. Când copilul va crește mai mare, va deveni necesar și bine ca mama lui să-i explice cuvintele acestea: în numele Tatălui, și al Fiului
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
noastre, adică milă și bunătate față de semenii noștri. însă neascultarea și vinovăția noastră față de Dumnezeu nu ne îngăduie decât pocăință și rugăciune de umilință și de iubire milostivă. în această privință, se impune ființei noastre adânca și deplina prosternare, mustrarea cugetului și recunoșterea neputinței și nevredniciei noastre. Din fericire, totuși, în bunătatea și iubirea Sa de oameni, Dumnezeu ne-a învrednicit de cinstea de a-i înălța rugăciuni, după ce ne-a făcut chip după asemănarea Sa, fii ai Tatălui ceresc, făgăduind
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
îndumnezeite.” Rugăciunile din Sfintele Taine au în vedere curățirea simțurilor și a întregii făpturi omenești pentru a ne sfinți și a ne mântui. „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău”. Fiecare epocă istorică din dezvoltarea unei națiuni își are idealurile ei sociale, politice, economice, culturale, religioase și morale, iar realizarea lor depinde de felul cum sunt înțelese și îndeplinte de cei chemați să le înfăptuiască. Trăim un veac istoric
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Prin a șaptea cerere ne rugăm la Dumnezeu „să ne izbăvească de cel viclean”. Când săvârșim o faptă rea, uităm de Dumnezeu; ne îndepărtăm de El și devenim robi ai păcatului. Așadar, să ne rugăm lui Dumnezeu să ne dea cuget curat și să nu-și întoarcă fața Lui de la noi din pricina păcatelor noastre, pentru că numai cu ajutorul Lui putem săvârși binele și să fim tari la vreme de ispită. Pentru că, așa cum spun Sfinții Părinți, prin ispită nu cădem, ci ne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a ieșit și s-a dus într-un loc pustiu și se ruga acolo”. Primul pas al legăturii omului cu Dumnezeu este credința curată, întreținută de rugăciune. Rugăciunea cere o reculegere și o liniște sufletească. Rugăciunea curată ne eliberează de cugetul cel rău al păcatului ca să ne putem ruga lui Dumnezeu. Există în lume atâta suferință și atâtea păcate, și atâta necunoaștere a lui Dumnezeu, care, după cum spun Sfinții Părinți, este cel mai mare păcat. Pentru aceasta suntem datori să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cea de noapte patimă a dulceții patimilor, stinge săgețile vicleanului cele aprinse, cele pornite asupra noastră cu vicleșug. Zburdările trupului nostru le potolește și tot gândul nostru cel pământesc și trupesc îl adormi. Și ne dăruiește nouă, Dumnezeule, minte deșteaptă, cuget curat, inimă trează, somn ușor și de toată nălucirea satanei nestrămutat. Scoală-ne pe noi în vremea rugăciunii, întăriți întru poruncile Tale și pomenirea judecăților Tale întru noi nestricată avându-o. Cuvântare de slava Ta în toată noaptea ne dăruiește
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]