10,969 matches
-
simbolism Universul poetic bacovian e o structură lirică de mare coerență, întemeiată pe câteva obsesii stilistice. Sub aparenta monotonie a celor câteva simboluricheie veghează o conștiință neliniștită și tragică ce despoaie realitatea de orice confortabile iluzii. Estetica simbolistă - definită prin cultivarea unor sentimente imprecise, difuze, sugerate prin simbolul multisemnificativ, prin imagini sinestezice, prin tehnica sugestiei, prin principiul corespondențelor ori prin muzicalitatea deosebită a versurilor - este perfect ilustrată în poeziile volumului Plumb (1916). Integrată acestui volum, poezia Lacustră este definitorie pentru universul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Blaga Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii INTRODUCERE: Lirica modernistă Promovând imperativul sincronizării cu modelul cultural european, modernismul înscrie literatura română sub semnul unui „principiu de progres“ (Eugen Lovinescu). În poezie, modernismul interbelic se concretizează prin cultivarea liricii filozofice, de meditație estetică (arte poetice) și existențială (condiția umană, dilemele omului modern, „poetica urâtului existențial“ etc.), prin înnoirea limbajelor poetice și a tiparelor de versificație. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unor idei). Faptul că perspectiva lui este întotdeauna absolutistă, dogmatică, poate fi explicat în felul următor: călăuzit de lumina iradiată de lumea ideilor eterne, clasicul încearcă să reproducă pentru lumea de jos universalul acestora, astfel încât idealul perfecțiunii îl conduce spre cultivarea mimetică a unor "forme închise"30. Am sugerat la începutul acestui subcapitol că, pentru a-și asigura obiectivitatea imperativ cardinal pentru clasici -, transcendentalismul kantian păstrează încă tiparele universaliste și imuabile ale raționalismului. Urmărind distincția dintre conceptual și empiric, Kant rămâne
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a depăși neajunsurile istorismului prin supraistorism, vezi II, 2Bc. 38 E. Spranger relevă prezența factorului protestant în procesul apariției romantismului printr-o interesantă disociere de catolicism. Autorul evocat opune catolicismului protestantismul, având în vedere aspirațiile universaliste ale celui dintâi și cultivarea valorilor individuale de către cel de-al doilea. Această antiteză este funcțională în datele ei generale; în rest, i se pot aduce destule obiecții. De pildă, chiar în ceea ce privește incontestabilele aspirații universaliste ale catolicismului s-ar putea aduce ca un contraexemplu faptul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
unui dintre capitolele ei este grăitoare: Între pozitivism și istorism. Asupra originii contradicției dintre explicare și comprehensiune. 67 Helmholtz consideră că, spre deosebire de Geisteswissenschaften, "științele naturii au ca obiect o materie exterioară, indiferentă", care "nu prezintă poate un interes nemijlocit pentru cultivarea spiritului" (s.n. apud Mircea Flonta, Imagini ale științei, București, Editura Academiei Române, 1994, p. 140). De altminteri, această lucrare conține un substanțial capitol intitulat Cunoașterea științifică în imaginea gânditorului umanist, unde M. Flonta se referă tocmai la raportul dintre științele naturii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
rând redeșteptării conștiinței istorice atât individuale, cât și colective, cea din urmă îmbrăcând mai ales forma conștiinței naționale. Tot conștiinței istorice care aduce cu sine aerul romantic ce începe să se facă simțit încă în toiul iluminismului i se datorează cultivarea diversității, așezarea în prim-plan a valorilor individuale, în detrimentul unui model invariabil, atemporal și aspațial, de tipul celui promovat de raționalismul clasic (vezi I, 2A și 2B). În acest sens trebuie înțeleasă "valoarea tradiției", despre care vorbește Schnädelbach atunci când se
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
clasic (vezi I, 2A și 2B). În acest sens trebuie înțeleasă "valoarea tradiției", despre care vorbește Schnädelbach atunci când se referă la caracterul "esențialmente conservator" al istorismului 6. Să mai adăugăm că pentru aceasta estetica romantică a impus în plan artistic cultivarea tradițiilor și a "culorii locale". În fine, tocmai acest nou spirit, orientat spre particular și diversitate, face cu putință o istoricizare a ceea ce Dilthey va numi ulterior Geisteswissenschaften, astfel încât așa cum arată Schnädelbach "în locul teoriilor filozofice despre spiritul subiectiv, obiectiv și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de condamnabile cum le prezintă Schnädelbach. Când facem o asemenea afirmație, nu ne gândim, firește, la incertitudinile produse de absența criteriilor valorice, ci la contribuțiile majore ale celor două tendințe amintite: revitalizarea climatului științific al epocii, acumularea de cunoștințe noi, cultivarea unui nou mod de a gândi și promovarea unui spirit mai tolerant în Geisteswissenschaften. Toate aceste evoluții au avut ca rezultat îndepărtarea respectivelor științe de dogmatismul raționalist steril și a grăbit, implicit, consolidarea autonomiei lor față de universalismul filozofiei tradiționale. În
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ritmul>> sau <<tiparul>>, <<legile>> sau <<tendințele>> care stau la baza evoluției istoriei" (Mizeria istoricismului, București, Editura All, 1998, traducere de Dan Suciu și Adela Zamfir, p. XXV). 3 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 52. 4 Theobald Ziegler vede în cultivarea individualității încă din perioada iluministă "trăsătura comună" care unește "cele trei mari Weltanschauungen" care domină primele decenii ale secolului al XIX-lea: iluminismul, neoumanismul și romantismul (Die geistigen und sozialen Strömungen..., pp. 52-54). Dintre numeroasele luări de poziție ce confirmă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
reprezentarea clinică a homosexualității într-o zonă insulară ("deviație psihică", "libertinaj" și alte etichete, gratuite, psihologico-psihiatrice!) i-a îndârjit pe homosexuali să devină "mai homosexuali" decât sunt... Nu toți homosexualii se nasc homosexuali! Practica homosexualității ar putea fi înțeleasă în cultivarea acelei Iluzii a sexualității aparte, ca un efect pervers al discursului occidental despre sexualitate. Mă întreb dacă nu cumva acest discurs al căutării sexualității supreme și al sexualității aparte ar fi încurajat proliferarea homosexualității, a formelor colaterale de practică sexuală
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de căsătorie. Cu toate acestea, soțiile grecilor erau femei emancipate, fără a avea semnificația a ceea ce modernii înțeleg prin emancipare, devenită o formă irațională și impresionistă, golită de semnificație istorică! Emanciparea vechilor greci avea drept axe fundamentale permanenta educare și cultivare a sinelui, a interiorului (sufletul, spiritul fiind elementele de emancipat), spre deosebire de emanciparea modernă, centrată pe exterior (trupul, imaginea) și pe o cultivare nu atât a spiritului, cât a unei gândiri originale, "cât mai de efect" și sofisticate (a te afirma
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
formă irațională și impresionistă, golită de semnificație istorică! Emanciparea vechilor greci avea drept axe fundamentale permanenta educare și cultivare a sinelui, a interiorului (sufletul, spiritul fiind elementele de emancipat), spre deosebire de emanciparea modernă, centrată pe exterior (trupul, imaginea) și pe o cultivare nu atât a spiritului, cât a unei gândiri originale, "cât mai de efect" și sofisticate (a te afirma prin gândire în tradiția intelectualismului postbelic!). Așa cum ne-a arătat Foucault, în Hermeneutica subiectului, anticii acordau o atenție deosebită spiritului și sufletului
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
își creează fondul; susține schimbul de valori (sincronismul) și integrarea literaturii într-o formulă estetică viabilă depășirea "spiritului provincial", mutațiile esențiale în plan tematic și estetic, trecerea de la o literatură cu o tematică rurală, la o literatură de inspirație citadină, cultivarea prozei obiective, evoluția poeziei de la epic la liric, intelectualizarea creației literare, dezvoltarea romanului autentic, aplicarea criteriului estetic în judecarea operelor de artă, integrarea tradițiilor și a specificului național într-o formulă estetică europeană. Criticul de la Sburătorul a promovat o serie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
alexandriene și eminesciene, și direcția poeziei de suflu epico-descriptiv. Criticul salută o nouă orientare estetică, având trăsături noi și cere ca formele goale să se transforme într-o "realitate simțită". Dar, pentru a înțelege formele venite "de afară" era necesară cultivarea națiunii, începând cu "clasele de sus" de unde pornește "mișcarea intelectuală". Clasele culte vor avea "știință și conștiință" ("conștiință câtă trebuie", iar știință "cât o pot avea"). Numai atunci, preluând formele unei culturi superioare, românii nu vor mai rămâne în "patriarhalismul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
decorativ, așa că veți reuși să vă uimiți prietenii! • Cu siguranță ați încercat să cultivați plante aromatice cum ar fi cimbrișorul, arpagicul, menta sau dafinul. Aceste specii nu prea pun probleme, atât timp cât nu uitați să le udați din când în când. • Cultivarea legumelor e puțin mai dificilă: spațiul este redus, prin urmare este important să li se creeze plantelor condiții bune pentru a obține o mică recoltă. • Secretul reușitei este folosirea unei mranițe bune în jardiniere, ghivece sau alte vase. Adăugați îngrășământ
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
descompunerea deșeurilor vegetale și menajere (vezi „Compostarea”Ă. Conifer: Arbore sau arbust cu frunziș persistent, cum ar fi tisa, zada, pinul și bradul. Cuib: Gaură în care se seamănă 3-5 semințe mari ca pentru pepeni, condurul-doamnei, bostani, bob sau dovleac. Cultivarea forțată: Constă în producerea plantelor înainte de perioada normală de vegetație. Curățarea copacilor: Curățarea unui copac prin înlăturarea ramurile uscate sau a crengilor din partea superioară a tulpinii cu ajutorul unui cosor sau al unui foarfece de grădinar. Drajon sau lăstar lacom: Drajonul
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
mai înalte piscuri, estimându-și propria existență în raport cu totalitatea, cu "în-sinele-lumii". Lui Spinoza îi era îndatorat mai ales pentru gândul ce echivala fericirea cu virtutea însăși. Să ne mirăm că în lunga-i existență publică a pus atâta preț pe cultivarea însușirilor civice? Era o conduită impusă de vârsta reală a societății în care i-a fost dat să trăiască. O societate în curs de rapidă destructurare, căci trecea de la forme arhaice, tradiționale, la așezăminte moderne, iar tranziția presupunea căutări, incertitudini
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de mare neliniște), iar disperarea i-a făcut să-și aducă aminte, în compensație, de rolul salutar jucat odinioară într-o Europă față de care nu manifestau nici o slăbiciune. Complexului de inferioritate ce se instala progresiv i s-a răspuns prin cultivarea unui mesianism cu vechi rădăcini, evocate acum de istorici și de poeți, un mesianism creștin pus la lucru cu mari jertfe și având ca rezultat proiecția Europei contra agresiunilor otomane. O izolare de câteva generații, în secolul XVIII, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
oameni nu a murit în noi, ci este doar amorțita, în letargie. Pentru umanistul Sábato, omul se umanizează cedând impulsului sau moral, iar tinerilor nu li se poate oferi nimic dacă sunt privați de posibilitatea de a-și dedică viața cultivării dragostei, mai ales față de cei ce suferă, dragostea fiind "sentimentul care constituie baza măreției umane"61. Sábato-omul, în căutarea unor răspunsuri la durerile personale: "În neputința mea de a-l aduce la viață pe Jorge, am căutat în religii, în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de a se evalua stabilitatea genetică a acestora. În urma lucrărilor intensive de ameliorare au fost reținute 6 linii valoroase, care au demonstrat adaptabilitate și stabilitate genetică. Genotipurile reținute au fost studiate timp îndelungat în trei medii de cultură (sisteme de cultivare): seră, solar și câmp. Facem precizarea că spațiile protejate, folosite pentru studierea acestei specii au fost reci, fără încălzire tehnologică. Principalele observații și determinări efectuate în timpul cercetărilor au fost: - epoca și adâncimea de semănat; - numărul de zile de la semănat până la
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
fructului; - grosimea pulpei; - numărul de semințe în fruct; - greutatea semințelor din fruct; - începutul fructificării; - sfârșitul fructificării; - producția medie pe plantă, etc. Acestea sunt doar o parte din observațiile efectuate pentru fiecare linie în cele trei medii de cultură (sisteme de cultivare). S-au efectuat și observații tehnologice privind: - densitatea de semănat sau plantat; - palisatul plantelor și dirijarea acestora; - cerințele față de factorii de vegetație; - lucrări cu caracter special. În urma cercetărilor amănunțite întreprinse timp de peste 10 ani, s-a ajuns la concluzia
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
-o cu mult timp în urmă din Nepal) prezintă cel mai mare interes. Această varietate a manifestat superioritate în ceea ce privește adaptabilitatea și stabilitatea genetică, dar și în ceea ce privește producția și calitatea fructelor în cele trei medii de cultură (sisteme de cultivare) unde a fost examinată. Studiile și cercetările au fost mult îngreunate, în primul rând datorită faptului că această specie este entomofilă, foarte mult preferată de insecte, în special de albine, care pot cu ușurință să impurifice materialul biologic ameliorat. Pentru
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
specie este entomofilă, foarte mult preferată de insecte, în special de albine, care pot cu ușurință să impurifice materialul biologic ameliorat. Pentru a evita acest lucru, s-au folosit spații de izolare închise controlate pentru mediile de cultură (sistemele de cultivare), seră și solar, iar pentru câmp s-au respectat distanțele de plantare între linii pentru a se păstra puritatea biologică. Linia reținută a purtat numele de cod L3 pe parcursul lucrărilor de cercetare. În prezent, în cadrul Laboratorului de Ameliorare
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
a dăunătorilor. Nu s-au semnalat până în prezent boli sau dăunători care să producă pagube; mai mult, o considerăm un paznic repelent de nădejde pentru alungarea celor mai fini și periculoși dăunători: păianjenii. Din aceste considerente recomandăm cu toată răspunderea cultivarea acestei plante în sistem ecologic. 2.2.3. Lucrări speciale Dintre lucrările speciale, mare importanță prezintă lucrarea de palisat și dirijare a plantei. Această lucrare se face în mod asemănător cu cea prezentată în câmp, cu precizarea că planta manifestă
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
a XXI-a, VIII, p. 559. footnote>. Bogăția materială trebuie chivernisită în așa fel încât ea să devină un mijloc pentru a dobândi bogăție spirituală, comori cerești, așa cum precizează și Sfântul Părinte în Omilia contra lăcomiei: „Fie-ți deci sfârșitul cultivării pământului început al semănăturii cerești<footnote Omilie contra lăcomiei, P.G., XXXI, 265C. footnote> (...) Fă părtași pe frați la grâul tău, dă astăzi celui lipsit ceea ce mâine va fi putred. Nu există o mai rea lăcomie, decât a nu da săracilor
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]