2,938 matches
-
cei mai înstăriți, cu suprafețe mari de holdă, făceau clăci cu câte 30-40 de oameni cu ceteraș și multă veselie, iar la terminarea secerișului se făcea cununa gâului, dusă la gazdă de către o fată. Pentru a asigura recolta dinanul următor, cununa trebuia udată și odată cu ea fata care o ducea. La gazdă avea loc o petrecere cu masă, băutură și joc pentru bucuria rodului. După primul război mondial a avut loc o prima depopulare mai însemnată a satului. Astfel prin 1925
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,1%), dar există și minorități de romano-catolici (10,16%), greco-catolici (3,78%), reformați (3,52%) și martori ai lui Iehova (1,08%). Pentru 4,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. "Cununa de Sânzâiene" (obicei folcloric; luna iunie). Pe teritoriul orașului Tăuții-Măgherăuș se află Aeroportul Internațional Baia Mare, înființat în anul 1964, extins în perioada 1977-1979 și declarat aeroport internațional la data de 21 aprilie 2008.
Tăuții-Măgherăuș () [Corola-website/Science/301594_a_302923]
-
și își colindă neamurile, prietenii și preotul satului. Poezia colinzilor este cu precădere religioasă, cântând Nașterea și Botezul Domnului, mai ales fiind o localitate de ciobani și păstori, existând și o temă laică a celor „trei păstori” care uneori împletesc cunună de flori, dar alteori se împart în taberele motivul mioritic. Indiferent de caracterul religios sau laic al poeziilor colinzilor, acestea sunt închinate gazdei și se termină cu urarea "„Să fi gazdă sănătoasă!”". Vremea colinzilor, când toată comunitatea se reîntâlnește și
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
sătești, ca formă de întrajutorare, dar și ca prilej de destindere și veselie după munca efectuată. Cea mai îndrăgită și mai plină de fast era claca de secerat, în urma căreia se împletea din cele mai frumoase spice de grâu, o cunună, care era adusă în sat cu cântece și alai, udată pe drum de flăcăi și adusă la casa gospodarului, unde urma jocul și veselia ce țineau până în zorii zilei. [[Fișier:Boscadau.jpg|thumb|250px|Boscadau]] Obiceiul cununii era unul dintre
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de grâu, o cunună, care era adusă în sat cu cântece și alai, udată pe drum de flăcăi și adusă la casa gospodarului, unde urma jocul și veselia ce țineau până în zorii zilei. [[Fișier:Boscadau.jpg|thumb|250px|Boscadau]] Obiceiul cununii era unul dintre cele mai frumoase obiceiuri, deoarece țarinile din jurul satului erau, cu ani în urmă, pline de holde de grâu, orz, ovăz sau secară, iar seceratul era efectuat doar cu secera, manual, fiind nevoie de mulți secerători pentru adunatul
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
și petrecere, dar având și rol de a pregăti formarea unei noi familii. Fetele își chemau și drăguții, care legau snopii, îi adunau și îi puneau clăi. După ce terminau de secerat, fetele alegeau spicele cele mai frumoase și împleteau o cunună. Se alegea apoi, dintre secerătoare, o fată, cea mai frumoasă și mai vrednică, care trebuia să ducă cununa, pe cap, până la gazdă acasă. Ea era fie drăguța flăcăului gazdei, fie una dintre neamurile gazdei, fiind dinainte numită de gazdă să
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
care legau snopii, îi adunau și îi puneau clăi. După ce terminau de secerat, fetele alegeau spicele cele mai frumoase și împleteau o cunună. Se alegea apoi, dintre secerătoare, o fată, cea mai frumoasă și mai vrednică, care trebuia să ducă cununa, pe cap, până la gazdă acasă. Ea era fie drăguța flăcăului gazdei, fie una dintre neamurile gazdei, fiind dinainte numită de gazdă să aducă cununa. Fata, întruchipând rodnicia câmpului și perpetuarea speciei umane, trebuia să fie curată ca o mireasă: „Cine
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
alegea apoi, dintre secerătoare, o fată, cea mai frumoasă și mai vrednică, care trebuia să ducă cununa, pe cap, până la gazdă acasă. Ea era fie drăguța flăcăului gazdei, fie una dintre neamurile gazdei, fiind dinainte numită de gazdă să aducă cununa. Fata, întruchipând rodnicia câmpului și perpetuarea speciei umane, trebuia să fie curată ca o mireasă: „Cine duce cununa/ Curată-i ca lumina". Cununa, ca obiect ritual, reprezintă puterea pământului de pe care s-a strâns recolta și implică posibilitatea refertilizării magice
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
cap, până la gazdă acasă. Ea era fie drăguța flăcăului gazdei, fie una dintre neamurile gazdei, fiind dinainte numită de gazdă să aducă cununa. Fata, întruchipând rodnicia câmpului și perpetuarea speciei umane, trebuia să fie curată ca o mireasă: „Cine duce cununa/ Curată-i ca lumina". Cununa, ca obiect ritual, reprezintă puterea pământului de pe care s-a strâns recolta și implică posibilitatea refertilizării magice a acestui pământ: pentru aceasta cununa trebuia purtată de o fecioară - reprezentând idealul de puritate - și trebuia udată
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
era fie drăguța flăcăului gazdei, fie una dintre neamurile gazdei, fiind dinainte numită de gazdă să aducă cununa. Fata, întruchipând rodnicia câmpului și perpetuarea speciei umane, trebuia să fie curată ca o mireasă: „Cine duce cununa/ Curată-i ca lumina". Cununa, ca obiect ritual, reprezintă puterea pământului de pe care s-a strâns recolta și implică posibilitatea refertilizării magice a acestui pământ: pentru aceasta cununa trebuia purtată de o fecioară - reprezentând idealul de puritate - și trebuia udată, iar sămânța ei trebuia amestecată
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
perpetuarea speciei umane, trebuia să fie curată ca o mireasă: „Cine duce cununa/ Curată-i ca lumina". Cununa, ca obiect ritual, reprezintă puterea pământului de pe care s-a strâns recolta și implică posibilitatea refertilizării magice a acestui pământ: pentru aceasta cununa trebuia purtată de o fecioară - reprezentând idealul de puritate - și trebuia udată, iar sămânța ei trebuia amestecată cu sămânța care urma să fie aruncată pe ogor în următoarea perioadă de vegetație. Spre seară, fetele porneau cu cununa spre sat în
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
pământ: pentru aceasta cununa trebuia purtată de o fecioară - reprezentând idealul de puritate - și trebuia udată, iar sămânța ei trebuia amestecată cu sămânța care urma să fie aruncată pe ogor în următoarea perioadă de vegetație. Spre seară, fetele porneau cu cununa spre sat în alai, în față mergând fata ce purta cununa, urmată de restul fetelor, cântând tot timpul drumului, pe o melodie doinită, „horia cununii", până ce ajungeau la gazdăi. La porți, sătenii admirau secerătoarele, iar flăcăii ieșeau cu cofele și
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de puritate - și trebuia udată, iar sămânța ei trebuia amestecată cu sămânța care urma să fie aruncată pe ogor în următoarea perioadă de vegetație. Spre seară, fetele porneau cu cununa spre sat în alai, în față mergând fata ce purta cununa, urmată de restul fetelor, cântând tot timpul drumului, pe o melodie doinită, „horia cununii", până ce ajungeau la gazdăi. La porți, sătenii admirau secerătoarele, iar flăcăii ieșeau cu cofele și udau cununa. Fata care purta cununa trebuia să se învârtă în
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
să fie aruncată pe ogor în următoarea perioadă de vegetație. Spre seară, fetele porneau cu cununa spre sat în alai, în față mergând fata ce purta cununa, urmată de restul fetelor, cântând tot timpul drumului, pe o melodie doinită, „horia cununii", până ce ajungeau la gazdăi. La porți, sătenii admirau secerătoarele, iar flăcăii ieșeau cu cofele și udau cununa. Fata care purta cununa trebuia să se învârtă în așa fel, încât să nu fie udată pe haine. "Leșu și Leșenii - Mărturii pentru
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
sat în alai, în față mergând fata ce purta cununa, urmată de restul fetelor, cântând tot timpul drumului, pe o melodie doinită, „horia cununii", până ce ajungeau la gazdăi. La porți, sătenii admirau secerătoarele, iar flăcăii ieșeau cu cofele și udau cununa. Fata care purta cununa trebuia să se învârtă în așa fel, încât să nu fie udată pe haine. "Leșu și Leșenii - Mărturii pentru neuitare" Simion Lupșan, prof. Adrian Onofreiu, înv. Nicolae Lupșan, prof. Maria Suciu, preot Mircea Suciu, prof. Cristian
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Bunești, vechea denumire românească "Bundorf", (în dialectul săsesc "Bondorf, Bondref, Bodndref", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Cununa florilor Este un obicei de vară ce are loc în ziua de Sf. Petru și Pavel. O sărbătoare a florilor, a vegetației abundente ce aduce speranță în rodnicia pământului. În satul Bunești, acestui obicei, pe lângă semnificația de celebrare a zeului
Bunești, Brașov () [Corola-website/Science/300935_a_302264]
-
aduce speranță în rodnicia pământului. În satul Bunești, acestui obicei, pe lângă semnificația de celebrare a zeului arhaic al vegetațieie i s-a atribuit și o altă trăsătură. Este vorba despre caracterul patriotic și revoluționar al cântecelor intonate cu această ocazie, „cununa” fiind dedicată eroilor căzuți în luptele pentru eliberarea Ardealului.
Bunești, Brașov () [Corola-website/Science/300935_a_302264]
-
cu panglici cusute în partea de jos, iar în părțile laterale sunt brodate sau cusute două "prime" (panglici) cu ornamente florale în culori vii. În jurul gâtului se purtau de la unu la câteva rânduri de mărgele sau "stoli" , iar pe cap "cunună" (coroniță). În perioada iernii se purta suman "sur" (gri) făcut din lână de oaie, ornamentat la încheieturi cu prime subțiri de postav de culori diferite. Încălțămintea era alcătuită din cizme sau ghete din piele neagră, purtate la sărbători, iar în
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
lemn împistruită (incrustata cu motive geometrice), cu o cruce la unul dintre capete, de obicei una folosită și la alte steaguri, era prinsă o năframa de păr (băsma de lâna) împodobita cu mărgele colorate, zgărduțe (bentițe de mărgele), panglici multicolore, cununi de flori de câmp din care nu lipsea barbârnocul și clopoțeii. Steagul purtat de un flăcău chipeș, apropiat al mirelui era nelipsit din toate momentele ceremonialului, stegarul fiind alături de nași, druștele, taroste (staroste) și chemători, un actor important al nunții
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
pe teme literare și filozofice, și ""Discorsi dell'arte poetica e in particolare sopra il poema eroica"" ("Studiu asupra artei poetice și în special asupra poemului eroic", 1587. În Roma, Papa Clement VIII inițiază ceremonia încoronării lui Torquato Tasso cu cununa de lauri a poeților. Cu puțin timp înaintea festivității ce trebuia să aibă loc la "Campidoglio" ("Capitoliu") în Roma, poetul moare la 25 aprilie 1595. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, Tasso este prezentat de diverși literați
Torquato Tasso () [Corola-website/Science/298695_a_300024]
-
camerele erau decorate cu fresce. Iar în spatele casei se găsea o gradină de iarnă cu geamuri foarte mari. În prezent mai există fresce doar în cele 2 turnuri. Acestea reprezintă: îngeri sau pe copiii baronului, albine și șerpi de apă, cununi de lauri, motivele animale regăsindu-se și în zilele noastre în fauna locală: un roi de albine își face și astăzi casa într-o scorbură a unui copac secular de pe domeniul conacului și cel putin un șarpe de apă maro
Dârja, Cluj () [Corola-website/Science/299563_a_300892]
-
comunei este tipic Câmpiei Transilvaniei, fiind o îmbinare ondulatorie de dealuri și depresiuni largi, ușor înclinate dinspre hotarele de margine ale comunei spre Lacul Cătina. O caracteristică a reliefului local este forma de amfiteatru natural ale cărui margini sunt o cunună de dealuri mai înalte, care înconjoară spațiul geografic comunal și separă prin culmile lor hotarele Cătinei de celelalte comune învecinate Buza și Cămărașu. Dealurile - cu altitudine cuprinsă între 300 și 550 m - și depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitațiilor
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
cu aproape celelalte rituri răsăritene și cu ritul latin actual. Din contră, la slavi (și la români) se folosește o formulă compusă de mitropolitul Petru Movilă, al cărei conținut e foarte asemănător rugăciunii din ritul tridentin. La cununie se întrebuințează cununi de aramă, ce se pun pe capul mirilor. Hirotonirea este singura taină ce se săvârșește în cadrul euharistiei. Hirotonia episcopului se face după trisagiu, a preotului se face înainte de anaforă, a diaconului se face la sfârșitul anaforei. Hirotesia ipodiaconului se face
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
păcate Franklin a murit de cancer în 1958, în vârstă de numai 37 de ani, probabil din cauza prea intensei iradieri. Cum premiul Nobel nu se conferă post-mortem, în 1962 doar Watson, Crick și Wilkins au fost răsplătiți cu aceasta prestigioasă cunună de lauri științifică, mult dorită de către toți savanții din lume.
ADN () [Corola-website/Science/298457_a_299786]
-
o treaptă (locul 3), an în care Dinamo a ajuns în finala Cupei României, pierdută cu 0-2 în fața echipei Metalul Reșița. În același an, la Dinamo, sosesc Birtașu, Blujdea, Băcuț II, antrenor fiind Ștefan Dobay. În 1955, alb-roșii primesc prima cunună de campioni. Dinamo - cu Angelo Niculescu antrenor - impresionează, în special prin atac, format din Ene I, Neaga, și Suru. De asemenea, apărarea, cu jucători precum Băcuț I, Băcuț II, Szoko, Călinoiu, este cea mai bună din campionat (cu doar 19
FC Dinamo București () [Corola-website/Science/298479_a_299808]