3,132 matches
-
este parțial gazificată (47%). Stema localității Crihana Veche se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în două părți. În dreapta, în câmp roșu, se află două cârlibane (toiege păstorești) încrucișate, ambele având mânerele tradiționale în chip de stindard dacic: capul de lup și coada de balaur. În partea stângă, în câmp albastru, se află trei pești. Scutul este timbrat de o coroană murală cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Împărțirea scutului în două semnifică unirea vechii așezări Crihana
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
a noii vetre Vâlcova, prima remarcându-se din vechime prin stăpânirea de câmpuri și pășuni întinse, iar a doua fiind un cătun de pescari situat pe malul bălților. Cele două cârlibane încrucișate, ambele având mânerele tradiționale în chip de stindard dacic: capul de lup și coada de balaur, semnifică atât una dintre ocupațiile străvechi de bază ale locuitorilor satului, cât și legătura cu strămoșii daco-geți. Stindardul dacic este un element de consonanță cu vechea stemă a județului Cahul. Totodată, cârlibanele, ca
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
malul bălților. Cele două cârlibane încrucișate, ambele având mânerele tradiționale în chip de stindard dacic: capul de lup și coada de balaur, semnifică atât una dintre ocupațiile străvechi de bază ale locuitorilor satului, cât și legătura cu strămoșii daco-geți. Stindardul dacic este un element de consonanță cu vechea stemă a județului Cahul. Totodată, cârlibanele, ca simbol creștin, semnifică existența unei tradiții creștine străvechi în localitate. Cei trei pești simbolizează o altă ocupație străveche de bază a locuitorilor satului - pescuitul, dar și
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
ai poporului Român. O minoritate adoptă poziția oficială a guvernului grec (și se socotesc, în România, ca minoritate națională, deși nu sunt recunoscuți ca atare). O altă minoritate (condusă, de la Paris, de Iancu Perifan) se socotește de origine nord-dunăreană, așadar dacică, și se consideră, în Grecia, ca minoritate națională românească (spre marea iritare a guvernului grec și în dauna politicii de prudență a celorlalte societăți aromâne).
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
Grecii pontici"), începând cu secolul al VII-lea î.dHr. Începând cu așezarea de la Istria, procesul de înființare de colonii a ajuns la apogeu odată cu fondarea Tomisul în secolul al V-lea. Deși coloniile erau foarte sensibile la frământările triburilor dacice învecinate, ele au prosperat neîncetat, inclusiv în perioada scurtă a domniei regelui Burebista, care unificase toate teritoriile locuite de daci. După destrămarea statului lui Burebista și în secolele care au urmat, coloniile grecești au fost lipsite de privilegiile lor de
Istoria grecilor din România () [Corola-website/Science/306057_a_307386]
-
coincide și cu începutul culturii geto-dacilor. La Bălăceanca s-au descoperit două așezări cu zece bordeie și șase locuințe de suprafață. Urme ale unei locuiri îndelungate s-au găsit sub mănăstirea Mihai-Vodă. S-au descoperit: cuptoare de ars oale, cești dacice, o monedă din timpul împăratului roman Galienus, cosoare, râșnițe rotative etc. Descoperirile din secolul al IV-lea confirmă coexistența în zona Capitalei a unor populații dacice cu goții și sarmații de ramură alanică și faptul că existau relații cu romanii
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
s-au găsit sub mănăstirea Mihai-Vodă. S-au descoperit: cuptoare de ars oale, cești dacice, o monedă din timpul împăratului roman Galienus, cosoare, râșnițe rotative etc. Descoperirile din secolul al IV-lea confirmă coexistența în zona Capitalei a unor populații dacice cu goții și sarmații de ramură alanică și faptul că existau relații cu romanii. Din secolele VI-VII s-au descoperit pe malurile Colentinei și Dâmboviței semibordeie cu o cameră, cu cuptor de gătit și unelete casnice, ceramică. În secolele
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
mecanică aha ca de pe pământ în cer, ci aproape totdeauna prin transgresare magică, subiectivă sau obiectivă. În sens special, întâlnit mai ales în mitologia folclorică a basmelor fantastice și din abundență în folclorul epic românesc, trăgându-se, poate, din izvor dacic, Tărâmul Celălalt este și interiorul muntelui ascuns în care se retrăgea Zalmoxis, anume muntele Kogaionon. În folclorul mitlogic românesc există locuri anonime (determinate convențional drept Tărâmul Celălalt), unde stăpânesc animale și păsări fabuloase, uneori un zmeu, alteori Pasărea Măiastră, sau
Tărâmul Celălalt () [Corola-website/Science/306254_a_307583]
-
fundamental definită ca fiind un punct de întâlnire a trei regiuni: Europa Centrală, Europa de Est și Europa de Sud-Est, dar nu poate fi cu adevărat inclusă în nici una dintre ele. Identitatea românească a fost formată pe un substrat din amestecul elementelor dacice si romane, cu multe alte influențe. În antichitate și în evul mediu, cele mai importante influențe au fost din partea popoarelor slave care au migrat în spațiul carpato-dunărean și care s-au format în vecinătatea ei - în Bulgaria, Serbia, Ucraina, Polonia
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
aromâne a românilor. Cultura dacilor: Dacii foloseau alfabetul grec sau latin. Pe niște blocuri de piatră de la Sarmizegetusa s-au descoperit rudimente de scriere cu litere grecești. La curtea lui Decebal se folosea ca limbă diplomatică latina. Singurul text presupus dacic a fost descoperit la Sarmizegetusa: „Decebalus per Scorilo”. Brățările dacice descoperite în diversele zone ale țării (Grădiștea Muncelului) atestă cultura si simțul estetic al locuitorilor teritoriului dacic. Perioada daco-romană: Mii de inscripții latinești pun în evidență dezvoltarea limbii române prin
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
latin. Pe niște blocuri de piatră de la Sarmizegetusa s-au descoperit rudimente de scriere cu litere grecești. La curtea lui Decebal se folosea ca limbă diplomatică latina. Singurul text presupus dacic a fost descoperit la Sarmizegetusa: „Decebalus per Scorilo”. Brățările dacice descoperite în diversele zone ale țării (Grădiștea Muncelului) atestă cultura si simțul estetic al locuitorilor teritoriului dacic. Perioada daco-romană: Mii de inscripții latinești pun în evidență dezvoltarea limbii române prin transformările suferite de limba latină. Perioada marilor migrații: Cultura scrisă
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
La curtea lui Decebal se folosea ca limbă diplomatică latina. Singurul text presupus dacic a fost descoperit la Sarmizegetusa: „Decebalus per Scorilo”. Brățările dacice descoperite în diversele zone ale țării (Grădiștea Muncelului) atestă cultura si simțul estetic al locuitorilor teritoriului dacic. Perioada daco-romană: Mii de inscripții latinești pun în evidență dezvoltarea limbii române prin transformările suferite de limba latină. Perioada marilor migrații: Cultura scrisă scade în intensitate, dar s-au păstrat cîteva inscripții în greacă și latină. Se pare ca invazia
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
sub influență latină. Cu toate acestea, românii medievali vor adopta treptat, ca și majoritatea popoarelor din Balcani, Ortodoxia răsăriteană, sub influența Constantinopolului (dar prin mijlocirea slavonă). Unele obiceiuri, nume și substratul unor cuvinte din limba română sunt considerate de influență dacică, deși unele sunt, de asemenea, în dispută, astfel cum este teoria continuității dacoromâne, care joacă un rol semnificativ în identitatea națională română. Un important punct de reper în istoria limbii române este un document din anul 1521: Scrisoarea lui Neacșu
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
Mozaicul (Craiova), Ateneu, Apulum, Revista română de drept. Fiecare apariție era un nou impuls pentru a persevera, o fărâmă de speranță, un motiv care să-i certifice că nu era totul în zadar. Despre avatarurile apariției vol. "Artă și arheologie dacică și romană", stau în cumpănă dacă să relatez sau nu. Manuscrisul a fost oferit Editurii Științifice și Enciclopedice, în anul 1978. Directorul de atunci, Mircea Mâciu, l-a repartizat redactorului Vasile Barbu (unul dintre „dioscuri”); acesta neuitând vechile năravuri de la
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
o carte, "Arta imperială a epocii lui Traian", București, Meridiane, 1984. Demonstram acolo că metopele Monumentului de la Adamclisi, dedicat lui Marte răzbunătorul, reprezintă pe hemiciclul nordic sângeroasa bătălie de pe platoul dobrogean, iar pe cel sudic, cel de-al doilea război dacic (105-106), care constituia răzbunarea înfrângerii de la Adamclisi ce a și determinat respectivul război, neprevăzut de Traian. Am dat și prima seriere logică a metopelor ce rezumă în genere, pe hemiciclul sudic, mulțimea scenelor Columnei dedicate celui de-al doilea război
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
sub puterea Romei și tot astfel au și ieșit de sub puterea ei. Dacia Pontică, Dobrogea, numită în Antichitate Scythia sau Scythia minor, i-a primit mai întâi pe romani prin cetățile ei grecești litorale Histria, Tomis și Callatis După războaiele dacice ale lui Traian și organizarea provinciei Dacia, regiunile de la est de Olt, ca și sudul Moldovei, s-au aflat o vreme în atenția autorităților militare ale aceleiași Moesia Inferior. [...] Războaiele traianice au adus în Imperiu ultima provincie europeană a acestuia
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
Timur Lenk. Familia Craioveștilor este una din cele mai vechi și renumite familii boierești din Țara Românească. Domeniul central al familiei se afla pe pământurile din jurul Craiovei. Istoricii Petre Panaitescu și Nicolae Iorga, subliniază continuitatea localității, încă din perioada Pelendavei dacice și importanța acestei familii, o adevărată dinastie boierească care și-a atribuit numele localității Craiova. Puterea economică a familiei Craioveștilor la hotarul secolului al XV-lea ajunsese să cuprindă peste 100 sate (182 bunuri funciare). Această forță i-a creat
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
focului grecesc" o armă temută în luptele navale de odinioară.Petrolul era folosit și în medicina veche fiind vândut ca "leac miraculos universal". Țițeiul era cunoscut pe teritoriul României încă din secolul I î.Hr., de când datează obiectele descoperite în cadrul cetății dacice de la Poiana (Nicorești, Galați): podoabe din smoală întărită și acoperită cu un strat subțire de argint. De altfel, prima rafinărie de petrol din lume a fost construită în România, în 1856, la periferia orașului Ploiești, (în partea de sud-est, în
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
Traian însuși își rupe hainele pentru a fi folosite ca feșe. După victorie, romanii pătrund în Țara Hațegului și prima campanie a războiului din 101-102 se încheie. De remarcat că doar la Tapae și la Cioclovina-Ponorici au fost descoperite fortificații dacice liniare, de baraj. Prima era lungă de circa 2 km și bara accesul în Țara Hațegului de pe Culoarul Bistrei. A doua măsura peste 2,5 km și închidea principala cale de acces din Țara Hațegului spre zona Sarmizegetusei Regia. După
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
sau Drubeta a fost o așezare dacică situată pe locul actualului oraș Turnu-Severin. Ocupată de romani în urma primului război cu dacii (101-102), a devenit un important centru meșteșugăresc și de trafic comercial. Romanii au construit aici podul de peste Dunăre, cunoscut ca Podul lui Traian, ale cărui ruine
Drobeta () [Corola-website/Science/305725_a_307054]
-
astăzi ca zeul suprem Baal al cerului și al furtunii). Legat de cultul particular roman al lui Jupiter (Baal) Dolichețianul la Drobeta, este citată Cohorta a III-a "Campestris", pe care cercetători francezi o asociază miticei Cohorte a III-a Dacice, prezentă în Castru în 179 e.n.
Drobeta () [Corola-website/Science/305725_a_307054]
-
sunt bine reprezentate la Călan , Strei , Sebeșel , Pianu de Jos ș.a. În aceste locuri (conform descoperirilor arheologice) a existat nucleul stăpânirii dace și, ulterior, al celei romane; mai târziu, până aici s-a extins "voievodatul lui Litovoi" Urmele de locuire dacică sunt numeroase și apar sub formă de așezări militare sau civile, locuințe izolate și stâne. "Epoca de conviețuire daco-romană" apare sub forma de „ vilae rusticae ” , precum și prin castrele de la Târsa, Aușel-Vârful lui Pătru, Vf. Godeanu. Vestigile medievale, sunt reprezentate prin
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
întâlnim numeroase obiective turistice de natură istorică, folclorică, biogeografică, hidromorfologică, etc. În partea sudică a masivului, unde predominant este calcarul sunt întâlnite chei, peșteri uscate, peșteri active, canioane, aceste locații fiind ideale pentru practicarea alpinismului, speologiei sau a canyoningului. Fortificații dacice:dacice din Munții Șureanu Fortificații feudale:
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
numeroase obiective turistice de natură istorică, folclorică, biogeografică, hidromorfologică, etc. În partea sudică a masivului, unde predominant este calcarul sunt întâlnite chei, peșteri uscate, peșteri active, canioane, aceste locații fiind ideale pentru practicarea alpinismului, speologiei sau a canyoningului. Fortificații dacice:dacice din Munții Șureanu Fortificații feudale:
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
folosință în 1942. Clădirea muzeului cuprinde șase săli care adăpostesc aproape 120 de lucrări plastice, dar și obiecte personale ale artistei care a fost supranumita ""doamna acuarelei românești"", precum și și o expoziție de ceramică și unelte meșteșugărești din zonă. "Cetatea dacică Petrodava" - Fortificația a fost construită lângă Piatra Neamț pe o prelungire nordică (bâtcă de 457 m) a muntelui Doamna. Nivelele de locuire încep din Neoliticul timpuriu (Cucuteni A), continuă cu Epoca bronzului (cultura Monteoru) și ulterior cu cetatea dacică (secolul I
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]