27,663 matches
-
salute publicul și mii de oameni îl ovaționează pe adevăratul învingător! Sîntem prea mici!” e tot ce spune Mihai la zona mixtă, în timp ce antrenorul Vrânceanu trece că un om golit de orice înțeles al sportului pe care il slujește de decenii. Acum mă înțelegeți?!Eu ce-as mai putea adăuga după o asemenea „frescă”, pictată cu un penel sigur, a unui coșmar trăit de un băiat care a trudit că un salahor ani de zile, luand pumni grei în cap cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92544_a_93836]
-
medical după ce a fost cusut la arcada dreapta unde a fost lovit cu cotul de către iordanian, Mihai i-a subliniat că” Genul acesta de hoție îndepărtează lumea de sport!” Așa este... N-au fost nebuni cei care-n ultimele două decenii au militat pentru scoaterea boxului de la Jocurile Olimpice. Că și luptele, e un sport ajuns pe mana unor indivizi demni doar de dispreț...Repet, nu poți ruină visul olimpic al unor sportivi, multi foarte tineri,în numele unor interese obscure...Oricare ar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92544_a_93836]
-
un circuit integrat se va dubla la fiecare 18 luni. Ulterior, Moore a revenit și a afirmat că numărul tranzistorilor incluși într-un circuit integrat se dublează la aproximativ doi ani, fapt valabil și astăzi, după mai bine de patru decenii. În fapt, dacă am folosi Legea lui Moore în sens invers și am împărți de fiecare dată la doi numărul de tranzistori per circuit integrat, am ajunge în anii șaizeci, adică exact atunci când a fost creat primul microcip. Sharov și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
le ridică legile - scrise și nescrise - ale economiei de piață. Cu unele excepții, publicația - esențială pentru atragerea tinerilor spre cercetarea științifică și educarea publicului - a fost părăsită de administrația de stat și, cam în 2008, după mai bine de cinci decenii de funcționare onestă, s-a prăvălit în faliment. Însă, ca în toate basmele (cu final fericit), la momentul fericit a apărut zâna cea bună. Se numește Tincuța Baltag și am întâlnit-o la Iași în 2010 în timpul unei serbări a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
precum Nicolae Iorga. «Așadar, potrivit lui N. Iorga, țăranii liberi, stăpâni ai pământului țării, au creat statul; instituția supremă a acestuia, domnia, a fost ea însăși asumată de „voievozi-domni” care nu aveau curte propriu-zisă și erau „încunjurați neapărat, în cele dintâi decenii, numai de sfetnici în port românesc, asemănători cu bătrânii chemați la judecățile țerănești”»[41]. După opinia lui Iorga de la începutul secolului al XX-lea și nu numai de atunci, primii conducători ai Țării Românești și Moldovei au fost „domni țărani
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
propunerea codrului, urma să fie ales împărat al naturii și al oamenilor. Nu este vorba aici de o simplă licență poetică, ci despre o realitate venită, probabil, tot dintr-o excepțională intuiție: istoricii au dovedit mai recent - adică abia în deceniile din urmă - că domnii noștri au avut și o vocație și o aspirație imperiale. Este drept că, pentru ei și pentru poporul lor, titlul de domn (moștenit din latinescul dominus) era cel mai înalt rang posibil pe pământ, așa cum fusese
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
mișcării de idei în domeniul literaturii, al culturii. Presa ne pune în relație directă cu mișcarea vie a literaturii, cu schimbul de idei dintr-o anumită epocă, reconstituind într-un mod realist tabloul autentic al dezvoltării literaturii. Începând din primele decenii ale secolului al XIX-lea, presa românească a determinat lărgirea câmpului de manifestare literară, încurajarea mai directă și mai intensă a talentelor, încurajarea formelor criticii. Presa literară românească nu înregistrează, la începuturile ei, numai publicații cu caracter strict literar. Ea
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
1855, sub conducerea lui V. Alecsandri, Românul, ziar politic, comercial, literar, editat la București, în 1857, de către C. A. Rosetti. Semnalăm, de asemenea, câteva titluri importante de reviste cu profil literar și cultural, apărute după Unirea Principatelor și în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea: Revista română pentru științe, litere și arte, editată la București, în 1861-1863, de către Alexandru Odobescu, Familia, foaie enciclopedică și beletristică, editată la Pesta, în 1865, de către Iosif Vulcan (din 1860 apare la Oradea), Convorbiri literare
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
de către C. Dobrogeanu-Gherea, Tribuna, cotidian politic și literar al românilor din Transilvania, scos de I. Slavici, la Sibiu, în 1884, Evenimentul literar, Iași, 1894, condus de Sofia Nădejde etc. Adăugăm la acestea doar câteva titluri de reviste literare din primele decenii ale secolului XX și din perioada interbelică: Semănătorul, București, 1901, condusă de Vlahuță și Coșbuc, apoi (din 1905) de N. Iorga, Luceafărul, Budapesta, 1902, la Sibiu, din 1906, editată de Octavian Goga, Viața românească, Iași, 1906, sub conducerea lui G.
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
în marea tradiție a muzicii americane”, conform Academiei suedeze Bob Dylan, pe numele său real Robert Allen Zimmerman, reprezintă prin muzica dar și versurile sale un punct de reper în cultura pop americană și internațională de mai bine de cinci decenii. O mare parte a celor mai apreciate piese ale sale provin din anii ’60 când s-a impus drept portavocea unei generații în blugi împotriva războiului și a inegalității sociale. Piese precum „Blowin’ in the Wind” sau „The Times They
Bob Dylan a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură [Corola-blog/BlogPost/92606_a_93898]
-
imnuri ale mișcărilor americane antimilitariste și pentru drepturi sociale. Versurile lui Bob Dylan încorporează felurite influențe politice, sociale, filosofice și literare, sfidând convențiile din muzica pop și generând o contracultură. Cariera sa artistică se întinde pe mai mult de 5 decenii și explorează și inovează muzica americană, de la folk, blues și country până la gospel, rock and roll și rockabilly, cu puternice influențe din muzica populară engleză, scoțiană și irlandeză. Anunțul laureatului de anul acesta a fost întâmpinat cu urale de asistența
Bob Dylan a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură [Corola-blog/BlogPost/92606_a_93898]
-
clipă să fie ziaristul abraziv care a fost mereu, Ion Marin și-a îndreptat atenția spre formarea viitoarelor generații de jurnaliști. De 12 ani, predă la Universitatea “Hyperion”, din București, la Facultatea de Jurnalism al cărei decan a fost ales. Decenii la rând a demonstrat că jurnalismul este “o chestiune de vocație”, o meserie solicitantă care poate fi făcută la înalte standarde doar dacă primează interesul publicului și adevărul. Jurnalul.ro Ion Marin (n. 12 martie 1955, comuna Bucu, județul Ialomița
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
Ioan Stanomir Tudor Calin Zarojanu Doina Alexandru Silvia Colfescu Lansarea va avea loc marti, 21 octombrie 2014, ora 18.00, laHanul Manuc, str. Franceza, nr. 62-64. Majoritatea însemnărilor lui Corneliu Coposu din acest jurnal ascuns de securitate timp de peste patru decenii gravitează în jurul unui singur astru: Iuliu Maniu. Consemnează mișcările diurne ale Prezidentelui, întâlnirile sale cu toate personalitățile politice importante, cu diplomații străini acreditați în România, strategia sa de a scoate țara din alianța cu Germania lui Hitler și a o
Lansarea cărţii ” Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983″ [Corola-blog/BlogPost/92642_a_93934]
-
definitivată încă din 1947, dar confiscată - Viața lui Iuliu Maniu. În febra evenimentelor de după decembrie 1989, când Corneliu Coposu și-a consacrat întreaga energie politicii, nu a mai găsit răgazul de a edita vechile manuscrise tăinuite mai mult de patru decenii. Doina Alexandru Doina Alexandru (pseudonimul adoptat în 1977, la Radio Europa liberă de Doina Xifta, născută Alexandrescu), n. 1946, a părăsit România în 1975, emigrând în R. F. G. Un an mai târziu, se angajează redactor la postul de radio
Lansarea cărţii ” Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983″ [Corola-blog/BlogPost/92642_a_93934]
-
aspecte atinse de autoare în cărțile lansate. Astfel, în “Lucian Blaga și ultima lui muză”, conceput în trei trepte, se luminează de-a lungul celor 240 pagini ale textului, în modul cu totul particular al discuției prietenești, cel mai dramatic deceniu din existența scriitorului. Volumul „Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai”, așa cum a afirmat prezentatorul, oferă cititorilor ieșeni o imagine poliedrală asupra vieții și operei celui mai talentat poet baladist al veacului XX în literatura română, om de teatru complex
UN PERIPLU LITERAR TRANSATLANTIC CU LUCIAN BLAGA ȘI RADU STANCA ÎN POSTERITATE [Corola-blog/BlogPost/92652_a_93944]
-
Buciumul”. Acum, la început de secol 21 și de mileniu trei, o stupidă lege (217/2015), care creează senzația că ne-am afla într-o politică de ocupație, ne întoarce într-o „eră a terorii”, a ticăloșilor, a acelui „obsedant deceniu” stalinist, într-o luptă „cu fantomele unui trecut ce ne bântuie viața zilnică, tot mai actuală în ultimii 25 de ani”. Promulgarea stupidei legi, adoptată în acest Parlament de doi bani răi, un cal troian vârât sub vălul întunericului minții
O lege anticonstituţională, antinaţională, în manieră cominternistă, stalinistă! [Corola-blog/BlogPost/92651_a_93943]
-
217/2015 conține, din păcate, multe prevederi antinaționale, anticonstituționale, antieuropene, perdante în fața Curții Constituționale, tocmai prin acele „stridente încălcări ale unor drepturi și libertăți garantate de Constituție.” Este, această lege, într-un fel, o ofensă a celor care „acum șase decenii luptau, în munți, cu arma în mână, împotriva comunismului sau putrezeau în temnițele regimului comunist”, act cunoscut, ca fenomen național - „Rezistența anticomunistă”, adusă în actualitatea zilelor anului 2015. Din morminte, din acele dosare ale acuzării, azi îngropate în uitare, dintr-
O lege anticonstituţională, antinaţională, în manieră cominternistă, stalinistă! [Corola-blog/BlogPost/92651_a_93943]
-
n-au avut valoarea gravurii lui Picasso, care în orice jurnal de știri e similară cu o licitație în milioane de euro. I-a ieșit apoi păsărica și lui Ponta. S-a umblat la aceleași sipete cu înregistrări de un deceniu, bune ca vinul învechit în Beciul Domnesc. Și iată-l acum, după operația nereușită la picior de la Istanbul, renunțând și la mâna cu care ținea în ham PSD-ul, asta ca prolog la conferința de presă în care va arunca
INFLAȚIE NEGATIVĂ, CREȘTERE NESĂNĂTOASĂ, OPTIMISM INCURABIL [Corola-blog/BlogPost/92662_a_93954]
-
că pregătim pachete speciale, la prețuri reduse . Cu deosebite mulțumiri, Corneliu LEU SUSȚINEȚI AFIRMAREA UNUI EVENIMENT DE IMPORTANȚĂ NAȚIONALĂ! În anul 2013 a fost promulgată Legea Zilei Limbii Române (lege53/2013), instituind data de 31august, așa cum se sărbătorește de peste două decenii la Chișinău și cum, organizațiile care lansează acest apel, au sărbătorit-o an de an prin manifestări locale și internaționale, căpătând tot mai multă experiență în conjugarea forțelor societății civile. Fapt pentru care avântul a crescut, o mare manifestare centrală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92684_a_93976]
-
loc la 20 noiembrie 1947, la Londra. 23. Principesa Ana avea numai 24 de ani când viitorul ei soț, Regele Mihai I, a fost forțat să abdice. Împreună, ei au ales să înfrunte greutățile unui exil care a durat cinci decenii. 24. Nunta Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai I al României a avut loc în exil, la Atena, în ziua de 10 iunie 1948. Datorită excomunicării viitoarei regine din Biserica Catolică, niciuna dintre rudele sale catolice nu a luat
Programul funeraliilor Reginei Ana a României [Corola-blog/BlogPost/92653_a_93945]
-
fără Rege) aproape toate marile orașe ale României, fabrici, instituții culturale și de binefacere. Însă cel mai bine s-a simțit în sate, unde a considerat că găsește spiritul autentic românesc. 56. Exilul Regelui și Reginei a durat aproape cinci decenii, din ianuarie 1948 până în februarie 1997. 57. Țările în care Regina Ana a locuit în timpul vieții, în afară de Franța și România, au fost SUA (în timpul războiului și ulterior, alături de Rege), Italia, Marea Britanie, Danemarca și Elveția. 58. La 21 septembrie 1996 a
Programul funeraliilor Reginei Ana a României [Corola-blog/BlogPost/92653_a_93945]
-
Principesa Moștenitoare, iar uneori a efectuat turnee în străinătate pentru colectare de fonduri, cum au fost vizitele din SUA și Franța. 85. Regina Ana a oferit înaltul patronaj Fundației Anastasia, creată de pictorul Sorin Dumitrescu, cu mai bine de două decenii în urmă. 86. Regina Ana a dat primul interviu televizat în România la vârsta de 86 de ani, în anul 2009. 87. Regina Ana nu a mers niciodată în Basarabia. 88. Regina Ana nu a vizitat niciodată Balcicul. 89. Regina
Programul funeraliilor Reginei Ana a României [Corola-blog/BlogPost/92653_a_93945]
-
Artă abs tracta este denumirea pe care, incepand cu cel de-al doilea deceniu al secolului al XX-lea, și-o revendică o serie de tendințe, de grupări, de creații - în general diverse, succedându-se nu fără o anumita atitudine polemică - care au la bază un protest împotriva academismului și naturalismului, îndepărtând din imaginea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92719_a_94011]
-
De la steaguri, al Uniunii Europene, al României și al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, steagurile care străjuiesc intrarea centrală a cunoscutei instituții academice din sudul Bucovinei, am plecat două zile la rând spre istoria de două decenii a două reviste științifice emblematice pentru septentrionul nostru românesc. O istorie rememorată întâi la Rădăuți și apoi la Cernăuți, fiind vorba de „Analele Bucovinei” editată de Institutul „Bucovina” Rădăuți al Academiei Române și de „Glasul Bucovinei” Cernăuți-București, apărută sub egida Institutului
„Analele Bucovinei” şi ,,Glasul Bucovinei” la o importantă aniversare [Corola-blog/BlogPost/92727_a_94019]
-
de Elena Pascaniuc, cercetător științific, și „Amfilohie Hotiniul - episcop și cărturar” de scriitorul ieșean Ion Muscalu. Tot de la steaguri, steagurile Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, din nou grație amabilității prorectorului Ștefan Purici, am plecat și sâmbătă spre istoria de două decenii a celor două reviste științifice, de istorie și cultură, ale Bucovinei, de data aceasta la Cernăuți, la Consulatul General al României, gazdă remarcabilă a celei de-a doua zile a sărbătorii, cum devine orice manifestare în care se implică consulul-general
„Analele Bucovinei” şi ,,Glasul Bucovinei” la o importantă aniversare [Corola-blog/BlogPost/92727_a_94019]