5,794 matches
-
purtătorul unui înțeles, adică al unui simbolism ușor accesibil omului din acea perioadă 18. Referitor la aceste manuscrise, reprezentativă este intervenția călugărilor irlandezi din secolul al VII‑lea d.Cr., care au împodobit inițialele textelor sau chiar pagini întregi cu elemente decorative, iar la școala Aulică a lui Carol cel Mare au apărut și ilustrații figurative. Odată cu apariția ordinelor religioase, arta romană este profund influențată: urmând calea deschisă de benedictini, călugării de la Cluny și cei de la Cîteaux au adus o contribuție esențială
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de formă trapezoidală, pe latura mare fiind Palatul Senatorilor. Laturile neparalele sunt ocupate de două construcții identice din punct de vedere al tratării intelectuale: 73 Vestibul - încăpere prin care se trece pentru a intra într‑un edificiu. 74 Șambrană - cadru decorativ al unei uși executat din tencuială, piatră sau metal. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 98 Palatul Senatorilor este încadrat de palatul nou într‑o parte, și de Palatul Con‑ servatorilor, în cealaltă parte. Latura mică rămâne deschisă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pe care stau colonetele care mărginesc ferestrele. Întregul edificiu se termină printr‑o cor‑ nișă frumoasă bine proporționată cu masa generală. Aceasta este opera lui Michelangelo, caracterizată prin echilibrul dat de dimensiunile sale, ca și prin ritmul dat de elementele decorative, sobre și discrete, fiind unul din exemple‑ le cele mai perfecte realizate în Renaștere. Fațada palatului se mai remarcă și prin elementul său central, format dintr‑un antablament care se sprijină pe patru coloane grupate două câte două și o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Renaștere. Fațada palatului se mai remarcă și prin elementul său central, format dintr‑un antablament care se sprijină pe patru coloane grupate două câte două și o fereastră mai larg dimensionată, în raport cu celelalte. Deasupra antablamentului se află elemente cu caracter decorativ printre care și armele familiei Farnese. Ceea ce este cu totul remarcabil în această construcție tipică a Renașterii, este curtea interioară considerată ca o capodoperă a geniului. Construită pe un plan pătrat, ea se compune din succesiunea a trei registre tratate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
unele măsurători simple, de a trasa conturul unor șabloane, de a decupa, de a lipi, de a realiza obiecte din plastilină sau argilă, de a construi jucării prin îmbinarea mai multor materiale și tehnici de lucru, de a crea obiecte decorative, felicitări pentru diferite ocazii etc. Ca disciplină derivată din abilități practice, opționalul având ca element definitoriu tehnica origami consolidează și perfecționează priceperile de a confecționa figurine din hârtie utilizând o succesiune de îndoituri și plieri. În plus, se formează și
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
în spațiu și utilitatea concretă a figurinei origami construite. Elevii ce parcurg un asemenea opțional vor avea, acasă, un “colț origami” în care își vor expune produsele realizate la școală sau în afara ei. De asemenea, figurinele origami pot constitui obiecte decorative cu diferite ocazii, mici daruri pentru persoanele apropiate, accesorii la cadouri. Figurinele reprezentând fluturași, de exemplu, acoperă o gamă largă de întrebuințări originale: pot constitui mărțișoare, broșe, clame, pot fi aplicate pe felicitări, pot fi folosite ca și “cărți de
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
a graficelor creatorilor japonezi Katsushika Hokusai și Ando Tokitaro Hiroshige, cu precizia și delicatețea liniilor ce conturează realitățile vieții cotidiene, printr-o remarcabilă esențializare a expresiei. Debussy se pronunță în sensul aprecierii arabescului, ca element definitoriu al reprezentărilor, prin excelență, decorative. El insistă asupra sublinierii funcției vitale cu care este investită curba liniei melodice în contextul declanșării stării emoționale. Astfel, elementul ornamental va fi absolvit de orice semnificație plastică, existând prin caracterul său eminamente abstract, care îi conferă posibilitatea unor multiple
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
lumi în mișcare”. Consecințele nu vor întârzia să apară într-o nouă organizare și structurare a spațiului la Degas, cu perspectivele sale retezate în cadru și dizolvarea contururilor, în intenția de a surprinde instantaneul sau efemerul la Monet, în motivele decorative și culorile fără umbre ale picturilor lui Gaugain sau Van Gogh, precum și în măiestria graficelor lui Toulouse-Lautrec. Originalitatea tehnicii de încadrare a graficelor japoneze constituie una dintre particularitățile distinctive care definesc această artă. Afirmarea concepției inedite a cadrului extras dintr-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Estampes vor aduce confirmarea reorientării spre noi mijloace de expresie ale limbajului muzical, dar și redimensionarea orizonturilor universului său estetic. Marcat de virtuozitatea artei japoneze, Debussy dă glas unei noi concepții ornamentale de structurare a discursului, reflectată în natura arabescurilor decorative și rafinate ale Pagodelor, figurațiile de chitară ale Serii în Grenada cu ritmul său languros de habaneră, precum și în motivele stilizate ale liniilor sinuoase din Grădini sub ploaie. Ca o consecință firească a procesului de asimilare a artei extremorientale, aceste
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
său languros de habaneră, precum și în motivele stilizate ale liniilor sinuoase din Grădini sub ploaie. Ca o consecință firească a procesului de asimilare a artei extremorientale, aceste ipostaze sonore vor prelua arabescul, ca element esențial al naturii sale prin excelență decorative. De altfel, aprecierea lui Debussy pentru „divinul arabesc” al muzicii lui Bach o descoperim într-unul dintre articolele sale, în care ne apare subliniată cu insistență funcția vitală ce o îndeplinește curba liniei melodice în crearea stării emoționale. Este un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
absolvit de orice semnificație plastică. Numai astfel, potrivit concepției debussyiste, natura abstractă a ornamentelor va oferi posibilitatea unei multitudini de imagini semnificante, a acelei plurivalențe de interpretări declanșate la nivelul mental al auditorului. Prin juxtapunerea armonioasă și abundentă a motivelor decorative, Debussy vizează obținerea unui efect psihologic, în care ornamentația muzicii sale să declanșeze jocul capricios al corespondențelor imaginative, acel potențial latent aflat în universul spiritual al fiecărui auditor. Dar, contactul cu lumea spirituală a stampelor japoneze nu reprezintă unica formă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
temelie solidă pentru multiplele supraetajări ale acoperișurilor sinuos ornamentate. Dar, în pofida acestei tehnici de stratificare a discursului, scriitura compozițională nu implică existența unei ierarhii după criteriul pregnanței tematice sau a unei subordonări în raport cu evoluția liniei melodice principale. În fapt, arabescurile decorative ale planului superior se vor distinge cu claritate prin simpla opțiune a compozitorului de a le proiecta în registrul acut al claviaturii, fără a se impune necesitatea sublinierii lor în mod deliberat. Astfel, se urmărește receptarea discursului ca un „tot
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
se remarcă prezența abundentă a intervalului de secundă mare, imagine sonoră echivalentă acelor sonorități de gonguri sau clopote, caracteristice muzicii de gamelan. În mod adițional, indicația délicatement et presque sans nuances (delicat și aproape fără nuanțe) atrage atenția asupra naturii decorative a figurațiilor melodice, solicitând o atitudine neutră din partea interpretului, care să conducă în mod imperios spre evitarea oricărei tendințe de sentimentalism în redarea interpretativă. Configurația melodică cu funcție de introducere dezvoltă primul material prepentatonic al discursului do# re# fa# sol#, cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care Debussy realizează un adevărat studiu axat pe conceperea unor sonorități ce se doresc absolvite de funcția lor armonică sau pe investigații dinamice care, adeseori, ating praguri imperceptibile (aussi pp que possible - pe cât de pp posibil). Valoarea incontestabilă a simțului decorativ ce transpare cu evidență din liniile grațioase ale arabescurilor din Pagodes aduce proba măiestriei artistice a spiritului debussyist, care își asumă inițiativa asimilării și adaptării noțiunilor de abstract și stilizat, ca trăsături definitorii ale artei extrem-orientale, la mijloacele specifice universului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o adevărată pictură sonoră, un caleidoscop de lumini și umbre creat prin juxtapunerea unor variate culori tonale (minor, major, scară în tonuri, cromatic). În același timp, descoperim „reflexii” ale concepției artistice inițiate de Hokusai și Hiroshige, în care măiestria tehnicii decorative se îmbină cu acea perfecțiune desăvârșită a formei de reprezentare. Derivația naturalistă a titlului își regăsește corespondența de imagini în simplitatea mijloacelor utilizate, în care adevărate convenții sonore reprezentate de arabescurile figurațiilor de arpegii servesc cu plasticitate viziunii descriptive. Forma
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cadru metric specific muzicii de gamelan (4/4), introducerea indică modalitatea în care se va opera stratificarea ritmică a diferitelor structuri melodice. Aceasta derivă, inițial, din suprapunerea unei evoluții în pe o pedală sonoră prelungită, contrapunctată ulterior de o linie decorativă expusă în , ce apare dublată la sopran de expunerea „în oglindă” a motivului inițial (variat, la rândul său, prin adoptarea unui ritm punctat pe timpul secund) și marcată cu frecvență de intervenții rezonante, corespondente sunetelor de gonguri specifice gamelanului. Impresia de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
spuse cu „voce tare” ( f - ff ) și cu o pasiune nestăpânită, receptată odată cu proiecția strategică a acestuia în prim-planul registrului acut. Diminuarea ritmică la care este supusă noua ipostază a motivului pentatonic introductiv (măsurile 42 - 43) transformă natura inițial decorativă a expresiei sale și deopotrivă purtătoare de semnificații decisive la nivelul viziunii conceptuale. Acesta își pierde astfel caracterul pregnant, dizolvându-se într-un element secundar, subordonat, în mod evident, planurilor complementare din contextul discursului de ansamblu. Indicația Modéré et expressif
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
lui Bach conduce gestul creativ al compozitorului francez spre emanciparea elementului ornamental și a rolului îndeplinit de acesta în contextul discursului. El acordă o atenție sporită curbei liniei melodice, precum și noțiunii de linie „în sine”, explorând funcția sa, prin excelență, decorativă. Dezvăluind puternice afinități cu estetica simbolistă, Debussy subliniază funcția primordială ce o îndeplinește imaginația în procesul decodificării și reprezentării interpretative a operei de artă. Căutarea „inefabilului” și descoperirea lumii metafizice „de dincolo” de reprezentarea materială este idealul muzicii sale. Evitând
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
interzicea ido‑ CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 23 latria și confecționarea sub orice formă a idolilor 16, dar nu este mai puțin adevărat, că în ambianța cultică era îngăduit simbolul, mai ales cel de factură orientală cu sens decorativ, dar și cel figurat, chiar cu rol evocativ sau revela‑ tor. De asemenea simbolurile din Vechiul Testament aveau și funcție profetică pentru că ele slujeau unei imagini și umbre a celor cerești 17 și aveau umbra bunurilor viitoare 18. Ele se vor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
imagini verbale și poetice, con‑ cepte și idei în sânul teologiei și spiritualității biblice. O parte din imageria 52 verbală și din simbolismul biblic se regăsește în tradiția creștină sub formă de cuvinte și imagini verbale, redate uneori în arta decorativă a bisericilor. În acest sens, apa, vinul, pâinea, piatra, stânca și focul sunt exemple obișnuite atât în Vechiul, cât și în Noul Testament. În pildele lui Isus aflăm spre exemplu sămânța de muștar, grâul, drojdia, monedele pierdu‑ te și mărgelele de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
tem‑ plelor de inspirație păgână. Să ne gândim la răsturnarea produsă! Creștinii își recuperează bunurile confiscate. Solicitați de aici înainte, artiștii lucrează pentru noua religie fără să se mai ascundă. Pentru întărirea credincioșilor și pentru convertirea celorlalți, nu numai artele decorative și arhitectura, dar mai cu seamă pictura au depus un efort deosebit. Convertirea împăraților la creș‑ tinism, aduce după sine o mulțime de noi convertiți. Constantin cel Mare poruncește ridicarea unor noi biserici împodobite în mod deosebit. Adesea, vizitatorii primesc
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
apărut între biserică și stat pe când pe tronul Constantinopolului au urcat împărați originari din Armenia și Siria, prin tra‑ diție predispuși spre iconoclasm; în plus creștea și influența militară a islamu‑ lui a cărui religie tindea spre o artă pur decorativă, ornamentală. Mănăsti rile au fost în mare parte închise și monahiile au fost obiectul unei persecuții crude; s‑a ajuns să se taie mâinile acelora care aveau curajul de a picta icoane având asemănări și înfățișări umane. Iconoclaștii erau de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cu aspect sever; ochiul e fixat spre ceea ce privește, iar faptele cotidiene, scenele familiale, viața do‑ mestică, interiorul caselor, orașele, satele, peisajele, florile, copacii și tufișu‑ rile apar rar și cu o funcție simbolistică. Pe marginea icoanelor era permisă schema decorativă a monahiei, care deseori prezenta o viziune ideală a lumii, nu omul real, ci ideal după cum ar‑ tistul și‑l imagina. Mai mult, icoana făcea parte din liturgie și era obiect de 98 C. de lotto, o.c., 8. CaP
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
purtătorul unui înțeles, adică al unui simbolism ușor accesibil omului din acea perioadă 18. Referitor la aceste manuscrise, reprezentativă este intervenția călugărilor irlandezi din secolul al VII‑lea d.Cr., care au împodobit inițialele textelor sau chiar pagini întregi cu elemente decorative, iar la școala Aulică a lui Carol cel Mare au apărut și ilustrații figurative. Odată cu apariția ordinelor religioase, arta romană este profund influențată: urmând calea deschisă de benedictini, călugării de la Cluny și cei de la Cîteaux au adus o contribuție esențială
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de formă trapezoidală, pe latura mare fiind Palatul Senatorilor. Laturile neparalele sunt ocupate de două construcții identice din punct de vedere al tratării intelectuale: 73 Vestibul - încăpere prin care se trece pentru a intra într‑un edificiu. 74 Șambrană - cadru decorativ al unei uși executat din tencuială, piatră sau metal. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 98 Palatul Senatorilor este încadrat de palatul nou într‑o parte, și de Palatul Con‑ servatorilor, în cealaltă parte. Latura mică rămâne deschisă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]