14,316 matches
-
la care se adaugă cele ale aparatelor cardiovascular și respirator, toate într-un context de integrare psihomotrică. Este necesară și precizarea că kinetoterapia nu înseamnă numai mișcare. Acestui profil de activitate medicală îi sunt atribuite, într-un cadru metodologic bine definit, toate prestațiile medicinei fizice. Această gamă largă de mijloace terapeutice ce stau la dispoziția kinetoterapeutului (KT) reclamă din partea lui cunoștințe temeinice de anatomie și biomecanică, neurofiziologie și, mai ales, de fiziopatologie, la care se adaugă cele de tehnicitate, necesare cunoașterii
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de recuperare, având stabilite reperele orientative asupra nivelului de afectare a acelei părți a corpului spre care trebuie să-și îndrepte atenția. În planul de terapie prin mișcare, printre celelalte mijloace, KT include și posturările, care au un loc bine definit. Capitolul VIItc "Capitolul VII" Mobilizările pasive ale copiluluitc "Mobilizările pasive ale copilului" Mobilizările pasive ale copilului au rolul de a pune întregul corp în mișcare, de a pregăti organismul pentru efort, de a forma obișnuința mișcării coordonate, în care să
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
unor deprinderi motrice de bază și utilitare; - să se includă în programul de tratament numai acele acte motrice care sunt în acord cu nivelul restantului funcțional; - angajarea în orice formă de activitate motrică să aibă ca temei o motivație bine definită, aceasta fiind o condiție pentru îndeplinirea obiectivelor propuse; - mediul ambiant trebuie să-i asigure pacientului un climat propice pentru activități individuale și de grup, în care sens trebuie stimulată ideea colaborării între membrii grupului. c) Selecționarea sistemului de mijloace și
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
poate fi manipulat de specialiștii MCT sau prin intermediul plantelor medicinale, dar puteți și dumneavoastră să-l stăpâniți, pentru a vă îmbunătăți starea sănătății. Qigong este o tehnică fizică și spirituală de cultivare a qi-ului. Printr-o combinație de mișcări bine definite ale trupului și controlul respirației ne putem concentra asupra qi, reglându-i curgerea pe meridiane. Pe scurt, qigong este un exercițiu de control al spiritului și respirației, pe termen lung, pentru reglarea întregului sistem corp-energie-spirit. Practicarea qigong-ului Exercițiile de qigong
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Aplicați cataplasma cu plante medicinale patentată Shang Shi Zhi Tong Gao. Dacă apare o reacție alergică, întrerupeți aplicarea. Aplicați cataplasma de încălzire patentată numită „moxibustie chinezească” și urmați instrucțiunile. Sterilitatea feminină CE ESTE ȘI CARE ÎI SUNT CAUZELE? Sterilitatea este definită ca incapacitatea de a rămâne însărcinată după un an de încercări. Printre cauzele posibile se numără problemele de ovulație, dezechilibrul hormonal, endometrioza și anomaliile organelor genitale. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Dacă după un an de eforturi nu ați
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
delegare etc.; • coerența între obiectivele propuse și mijloacele alocate - este ceea ce putem numi punctul sensibil al managementului (alocarea resurselor este un act important în procesul managerial și trebuie efectuată în funcție de prioritățile fiecăruia, iar aceste priorități trebuie să fie foarte clar definite). Atunci când un manager sau un lider veghează la coerența activitățilorsale, legitimitatea sa este rar contestată, indiferent de stilul pe care îl adoptă, chiar dacă subordonații și colaboratorii nu sunt întotdeauna de acord cu deciziile luate de el; din contra, absența coerenței
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
muncii; - integrarea socială prin diferențiere a absolvenților, în funcție de competențe și opțiuni; - promovarea valorilor autentice și a tradițiilor specifice. Ca orice proces de schimbare, și descentralizarea sistemului de învățământ poate determina apariția unor riscuri, în măsura în care etapele descentralizării nu vor fi bine definite și nu se vor derula coerent, controlat și la termenele stabilite. Punctele slabe ale acestui proces ar putea fi: • insuficienta pregătire managerială a personalului implicat; • ineficiența unora dintre structurile de cooperare locale și naționale; • insuficienta atractivitate și varietate a ofertei
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
vârf și începe cu stabilirea misiunii și scopului organizației respective, în funcție de care sunt formulate obiectivele pe termen lung. Pornind de la acestea sunt precizate obiectivele pe termen mediu și scurt, pe baza cărora sunt stabilite activitățile manageriale pe o perioadă bine definită (o lună, un semestru, un an etc.). Înliteratura de specialitate, această abordare poartă denumirea de managementprin obiective și are la bază o filosofie organizațională fundamentată pe convertirea obiectivelor generale ale organizației în obiective personale la nivelul fiecărui individ (Kinard, 1988
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în obiective personale la nivelul fiecărui individ (Kinard, 1988; Nicolescu, 1992). În consecință, creșteangajarea persoanelor din organizație în atingerea obiectivelor, ceea ce conduce la performanțe mai mari și la eficiență în activitate. Într-o organizație unde obiectivele nu sunt întotdeauna clar definite sau sunt definite doar lanivelul ansamblului organizației, nu și la nivelul fiecărei structuri componente, este de dorit ca obiectivele să fie explicitate într-o manieră operațională sau să fie clarificate pentru fiecare unitate structurală în parte. Managementul prin obiective (MBO
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
elevilor un start solid în educație, prin dezvoltarea deprinderilor și îmbogățirea cunoștințelor și prin modelarea personalității lor. De asemenea, dorește să devină o minicomunitate în comunitate, ordonată, atentă, bazată pe valori ca respectul reciproc și autodisciplina, cu o personalitate bine definită ce va deriva din conexiunea cu tradiția locală. „Schimbă-te pe tine însuți ca să-i poți schimba pe cei din jurul tău!” • Colegiul „Richard Wurmbrand”, Iași: Colegiul „Richard Wurmbrand” este o școală privată de cultură generală care promovează o educație modernă
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
organizațională. Structura unei organizații/organigrama este considerată cadrul/scheletul organizației și prezintă câteva caracteristici: • stabilește departamentele/compartimentele și sarcinile posturilor individuale, precum și responsabilii de realizarea sarcinilor; • clarifică ierarhia organizațională; • stabilește canalele de comunicare (comunicarea se desfășoară între compartimente și posturile definite); • permite managerilor să aloce resurse pentru obiectivele definite prin activitatea de planificare. Cele patru elemente care determină structura organizațională sunt: • postul/poziția în organigramă - este alocat(ă) unui individ și constă în sarcinile și obiectivele specializate ale organizației (precizeazăce trebuie
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
apelat la „modelul pașilor mici”, mai ales atunci când problemele supuse rezolvării au un grad ridicat de complexitate și când gradul de certitudine cu privire la evoluția ulterioară a situației este redus. În contextul acestei strategii se recomandă: • evitarea elaborării de obiective strict definite cantitativ (cu excepția elementelor financiare); • renunțarea la determinarea prealabilă, strictă a rezultatelor scontate; • evitarea unor analize pretins exhaustive ale alternativelor și consecințelor unei decizii; • evidențierea unui set limitat de alternative care au fost validate pe situații similare; • compararea succesivă a consecințelor
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
găsi organizația după realizarea proiectului și aplicarea planului de acțiune. Ca urmare, proiectul/planul reprezintă o colecție de activități legate între ele, duse la îndeplinire în mod organizat, având puncte de plecare (scopuri și obiective) și de încheiere (rezultate) clar definite. Proiectarea/planificarea strategică este menită să descrie imaginea pe care o organizație dorește să o aibă în viitor și este orientată către ce vrea să facă organizația, și nu către cum vrea să acționeze. Strategia ajută la stabilirea unei direcții
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
de răspundere. Termenele stabilite trebuie să fie realiste, în funcție de durata normală a activității respective și de resursele disponibile. Dacă activitatea este mai complexă, se recomandă să fie prevăzute etape intermediare de realizare; • indicatorii de evaluare/de performanță - reprezintă repere observabile definite ca niveluri acceptabile de realizare a obiectivelor stabilite (ele pot fi ierarhizate - de exemplu, „inacceptabil”, „acceptabil”, „bine”, „foarte bine” și, eventual, „excelent” - și li se pot asocia indici cantitativi, cum ar fi: procente, produse, termene intermediare de realizare etc.)1
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
cu ajutorul logicii verticale; • indicatorii - asigură monitorizarea derulării proiectului și se referă la informația de care avem nevoie pentru a determina progresul/evoluția proiectului spre îndeplinirea obiectivelor; un indicator trebuie să ofere (acolo unde este posibil) o unitate de măsură clar definită și ținte/finalități care să detalieze cantitatea, calitatea sau organizarea în timp a rezultatelor așteptate. Indicatorii se stabilesc ca răspuns la întrebarea: „Cum știu dacă ceea ce s-a planificateste în curs de realizare sau dacă s-a realizat deja?”. Pentru
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
concretă le revin mai ales managerilor de la nivelurile ierarhice medii); • implementarea poate fi urmărită de la nivel instituțional (din perspectiva funcționării întregii unități); coordonarea operațională și controlul de detaliu le aparțin managerilor de la nivelurile ierarhice medii; • într-o structură organizatorică bine definită, cu o corectă, fluentă și consecventă acțiune a funcțiilor manageriale pe parcursul unui ciclu managerial, activitatea poate fi eficientizată, evaluarea finală fiind în măsură să demonstreze creșterea calității activității. În lucrarea Management educațional (2003), editată de Institutul Român de Management educațional
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
și Guattari anticipă teoretizarea actuală a cyborgului. Adoptând direcția deleuzo-guattariană a mașinilor dezirante și a corpului fără organe ca osatură teoretică, capitolul de față nu analizează cyborgul în dimensiunea unui corp organizat - ca organism (structuri, granițe, organe și ierarhii precis definite, universal stabilite și obiectiv formulateă, ci ca flux și dorință corporală. Astfel, aveam de-a face cu fluiditatea dezorganizată a afectelor, turbulența emoției, flexibilitatea contingentă a simțurilor, transgresarea limitelor și a dihotomiilor, fragmentarea subiectivă a corpului. Plecând de la premisa faptului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corporală. Astfel, aveam de-a face cu fluiditatea dezorganizată a afectelor, turbulența emoției, flexibilitatea contingentă a simțurilor, transgresarea limitelor și a dihotomiilor, fragmentarea subiectivă a corpului. Plecând de la premisa faptului că, în cadrul organismului, organul are o funcție particulară, o structură definită și o activitate sistematică, prin care se organizează, putem discuta intruziunea protezei în organismul uman în legătură cu posibilitatea fragmentării corpului în părți destructurate. Însă, această destituire a ordinii biologice de către dezordinea biologico-tehnologică instaurează o nouă ordine, pe cea a funcționării organic-mașinice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin tactici și strategii de putere/cunoaștere, atât lingvistic-discursive, cât, mai ales, instituționale și culturale. Subiectivitatea postumană este prinsă în noduri ale relațiilor de putere, într-o rețea de identități și de alterități sociale, economice, politice și ideologice, o rețea definită deopotrivă prin metode ale controlului și ale manipulării și prin contrapractici ale diferenței și ale pluralității. Corpul începe să nu mai aibă doar un caracter organic-tehnologic, ci să dobândească un caracter social-politic; cu toate acestea, perspectiva întrupării spațiale nu este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
inscription/incorporationă. 21. O variantă la curentul transumanist este oferită de către Nicolescu (1999Ă, în „manifestul transdisciplinarității”. În accepția fizicianului român de la Université Pierre et Marie Curie din Paris, transumanismul trebuie să fie un „nou umanism”. Acesta consideră că în cyberspațiu-timpul definit ca o componentă a tehnonaturii există posibilitatea distrugerii materiale, biologice și spirituale a omului. În acest context, este necesară intervenția responsabilității umane. Realizarea practică a oricărei virtualități cyberspațiale este focalizată spre potențialul colectiv al libertății de alegere umană: „era neguțătorilor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și alți actori din arena politică. Deci, birocrațiile uneori participă în diferite alianțe care pot include grupuri clientelare, alte agenții, parlamentari care prezidează comisii relevante. Analiștii numesc aceste alianțe politici subguvernamentale, deoarece actorii implicați exercită efectiv autoritatea în sectoare bine definite ale politicilor. Forma extremă a acestora reprezintă așa numitele triunghiuri confortabile (cozy triangles). Succesul acestor triunghiuri depinde de abilitatea membrilor de a limita participarea doar la câțiva inițiați și de a sta cât mai departe de privirile publicului. Forma total
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
discret este caracterizat de abilitatea de a măsura atent și de a specifica bunurile sau valorile care intervin în schimbul reciproc. În practică, bunurile, actorii și cadrul de timp sunt, de cele mai multe ori, difuze: bunurile au valori ambigue și dimensiuni vag definite. Schimburile difuze sunt prevalente în politică și în administrația publică. Contextul social este cea de-a doua dimensiune a schimbului relațional. De la un anumit nivel acesta devine impersonal. Comunicarea dintre părți și informațiile pe care acestea le au unele față de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de participanții la rețea, a regulilor și standardelor menite să schimbe comportamentul cetățenilor și al organizațiilor. De remarcat însă, că nu toți actorii din rețeaua de guvernare au aceleași orientări. De cele mai multe ori, problemele nu sunt nici uniforme, nici bine definite, iar punctele de vedere ale participanților la rețea, referitoare la soluția optimă sunt conflictuale. Chiar și în cazurile în care funcțiile de coordonare și reglementare sunt puse pe primul plan se impun procese de negociere. În general, se poate afirma
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
poate fi lărgit, prin intrarea unor personaje noi. Nu se poate pune problema într-un astfel de proces decizional de un progres logic. Un alt aspect important al proceselor decizionale este acela că nu au un punct de plecare bine definit. Chiar și privind retrospectiv, recunoașterea acestui punct este dificilă. Într-un proces decizional complex, multe dintre personaje au inițiative diverse. Numai unele dintre aceste inițiative și idei vor fi păstrate în atenție pentru perioade mai lungi de timp. Nu se
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
soluțiilor și a personajelor determină o dinamică puternică a deciziei. Conținutul unei probleme se schimbă în timp. După o anumită perioadă de timp personajele își redefinesc problemele. Acest lucru se explică fie prin faptul că problema, așa cum a fost inițial definită, nu se potrivește cu principalul curent de gândire socială de la un moment dat, fie prin aceea că o nouă definiție dată problemei poate oferi oportunitatea angajării unei noi coaliții de personaje. O idee foarte importantă este aceea că pot exista
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]