3,498 matches
-
răspunsul trăgând la sorți bob alb sau negru 17. În cazurile mai grave, Pythia, inspirată de Apollon, profetiza în cripta templului. S-a vorbit despre "delirul pythic", dar nimic nu indică transele isterice sau "posesiunile" de tip dionysiac. Platon compara "delirul" (maneisd) Pythiei cu inspirația poetică dată de Muze ori cu elanul amoros al Afroditei. După Plutarh: "zeul se mulțumește să o umple pe Pythia de viziunile și lumina care clarifică viitorul; în aceasta constă enthousiasm-ul"18. Pe momentele figurate, Pythia
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Ectoplasma ieșită din pleoapele mediului străbate/ o stradă cu totul acoperită de umbra unei statui/ colorate de părul sexual al masochiștilor/ (...) Revenirea aceasta matinală magnetizează definitiv o bobină desfășurată de o ma-/ șină electrică foare complicată, ca suvenirul unui/ viol.", Delirul oniric alunecă pe o pleoapă albastră. Sunt însă și poeme de o sensibilitate deosebită, dar care se îndepărtează de deliricizarea avangardismului. De o sensibilitate și de o inventivitate aparte este și Virgil Teodorescu. Volumul de debut, Poem în leopardă (1940
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Printre vehiculele cu valențe funerare, putem aminti și trenul, destinul însuși este privit ca o călătorie a unor condamnați spre inevitabila moarte. Structura circulară din Carnet lapidar pune semnul egal între călătoria agonizantă (și aici termenii sunt din sfera somnului, delirului, bolii) și ultimul drum: "Ne depărtăm... În noi destinul sună - grav metal/ cu tot ecoul înăuntru: cancer. Parcă/ suntem o gară neagră und' se-ncarcă/ vagoane cu porumb oriental", "picherul negru gâfâie - amanet/ la linia ferată cu hipnoză". Sunt desigur
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și aici granițele dintre imaginar și real. Această invadare a realității de către urât, grotesc, de către spaimele cele mai profunde este subliniată prin două modalități, pe de o parte, prin imaginarul specific -tematica nevrozei, a nebuniei ("La podul din Pădurile Nevroză/ delirul crește straniu din portret", Carnet lapidar, "Ni-s obrajii galbeni în toate zilele, mâinile fierte./ Halucinăm", Coșmar), a mizeriei, a bolii, a războiului și a morții ("Iar târziu, spitalele, târziu/ ne-au strigat profund din bătătură;/ hemoragii de jar puneau
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
să stârnească uimirea nicidecum admirația. Balta presupune nu doar nemișcare, ci și mucezire, prindere în mrejele morții. Lipsește de aici prezentarea lunii ca divinitate nocturnă atotstâpânitoare, totul este supus trecerii, degradării, și luna nu face excepție. Semnele maleficului proliferează ("logodnica delirului", "răsărind demonic") și devin semne ale nebuniei, ale nevrozei. Totul pare încetinit ca prins în ceață sau supus fascinației morții. Proiectarea abstractului în concret pe care o practicase și Arghezi, dar și scriitorii de avangardă, se regăsește și aici: "fructele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în stilul multora dintre cele moderniste, dar anticipând totodată și ruperile de ritm ale poeziei contemporane. Se dezvoltă un univers paralel, conturat în tușe îngroșate, de o violență ce-l face mai real decât realul: "La podul din Pădurile Nevroză/ delirul crește straniu din portret/ picherul negru gâfâie - amanet/ la linia ferată cu hipnoză." (Carnet lapidar). Universul astfel destructurat anticipează poezia celor din grupul oniric, continuând și preluând câteva modalități suprarealiste. Când se refuză metafora, rolul ei de a crea imagini
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o sfidare a conștientului și ca o alunecare spre zonele tulburi ale inconștientului): "în opoziție cu suprarealismul, onirismul (estetic) respinge dicteul automat, robia subconștientului și a incoerenței, cultivând totuși ambiguitatea, însă riguros calculată", "literatura onirică nu e o literatură a delirului nici a semnului, ci a deplinei lucidități"260. Leonid Dimov merge chiar mai departe în încercarea de a defini conceptul precizând că "oniricul, așa cum îl înțeleg eu, nu e un mod de a fugi de realitate, ci dimpotrivă, unul de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
46, 64, 90, 100, 103, 104, 113, 132, 147, 243 parodie, parodic, 18, 37, 97, 166, 173, 178, 180, 184, 185, 186, 197, 200, 202, 203, 209, 217, 218, 220 Pasternak, Boris, 193 Păun, Paul, 43, 44, 50 Păun. Paul Delirul oniric alunecă pe o pleoapă albastră, 44 Pelin, Mihai, 108 Perpessicius, 55, 60, 82, 84, 92, 243 Petică, Ștefan, 112 Petraș, Irina, 37 Petrescu, Camil, 55 Petrescu, Cezar, 50 Petrescu, Dumitru V., 78 Petrescu, Iulian, 64, 90, 100 Petrescu. Dumitru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
citat mai sus. „Odată spaima și furia intrate între oameni, - scrie un prozator -, nebunia i-a mînat cu biciul din urmă...” 6) Referindu-se la tulburările morale iscate de răscoală, George Ranetti, autor de obicei vesel, folosește termeni ca „balamuc”, „delir”, „zăpăceală și demență”7). „Zurbaua din nouă sute șapte” l-a pus pe gînduri chiar și pe impasibilul Mateiu I. Caragiale 8). Sintagma „nebunia războiului” e veche în limbă 9). Războaiele balcanice și războiul din 1914 o vor actualiza. Pentru Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Și-i frig, și burează”. Un personaj colectiv, amanții revin în „Fanfară”3) și în „în altar”4). Comportamentul lor e determinat de imperative obscure, instinctuale, mai puternice decît orice rațiune. Sînt exaltați și triști, în primul poem, cuprinși de delir, în al doilea. Suferința lor nu e numită, se deduce însă de fiecare dată din inadecvarea cu care reacționează: rămîn în „grădină” pînă tîrziu, deși noaptea de septembrie e „rece și pustie” („Fanfară”) sau, obsedați erotic, gîndesc, în catedrală, la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acest dosar, unul mi se pare că ar putea avea legătură cu Bacovia. E vorba în el de o nebună (Clemansa Kiriac) și de un poet. După a doua căsătorie, femeia a început să aibă „tulburări mintale sub forma de delir și halucinațiuni: acuză pe sora ei că-i face farmece, că îndepărtează pe poetul V. de care e amorezată, că acesta vine la ea deghizat ca servitor sau ca muzicant și că chiar a contractat căsătoria civilă cu poetul V.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
această „inițiere”? în faptul că cimitirul amintește de nimicnicie. La Bacovia, în „Pulvis”, imaginea lui vine ca un contrapunct al elanurilor erotice, le sancționează ca o poantă implacabilă și le plasează în derizoriu: „Imensitate, veșnicie,/ Pe cînd eu tremur în delir [iubea „o fată din oraș” - n. m.],/ Cu ce supremă ironie/ Arăți în fund un cimitir”3). Thanatos se împotrivește lui Eros. Cimitirul e o „lecție de viață”. Alexandru Vlahuță își mustra iubita cu ideea de cimitir, spațiu imaginar în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la ghiveciul naționalist misticoid al domnului Dan Puric, care a reușit performața de a pune 300 de tolomaci cu pretenții din orașul nostru să-i plătească câte un bilet de un milion de lei pentru a-i asculta, anul trecut, delirul de pe scena Teatrului "Luceafărul"). Ce vreau să spun este că exacerbarea barbariei latente din noi nu poate duce nicăieri nici dacă este exprimată în formă poetică, nici dacă e livrată sub formă de instigare sangvinar teroristă, așa cum se întâmplă în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în opinia mea, doar pentru un filmuleț de absolvire -, ne este întins insuportabil pe două ore și generează, din cauza oboselii și plictisului, bănuiesc, tot felul de interpretări delirante. De altfel, cuvintele cheie ale acestei mărețe realizări nu pot fi decât delir și căcat. În ordine inversă, însă, pentru a păstra o judicioasă construcție de la cauză la efect. Nu trebuie să ne jenăm sau ne speriem de cuvinte, ne îndrumă înțeleptul regizor prin gura interpreților săi, trebuie să avem răbdare cu ele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care ne pune în contact cu extratereștrii (cei care, bineînțeles, prin radiația albastră pusă în scenă de lighting designer-ului trupei Pink Floyd, Marc Brickman, și, prin efectele de sunet de pe slide guitar, răspund și ei la finalul piesei, în delirul asistenței). Vizionare și audiție plăcute! 23 iunie 2011 Oricât m-aș declara eu greu de luat prin surprindere de lumea politică românească (cupidă, pitorească, nerușinată, dar previzibilă!), iată că, după istoricul șoc care mi-a fost administrat de Dan Cârlan
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
suspecte, ori banale În anul 1980, la puțin timp după publicarea romanului În trei volume, „Cel mai iubit dintre pământeni”, 1980, o capodoperă, adăugându-se celorlalte cinci: „Moromeții”, vol. I, 1955, și vol. II, 1967, „Risipitorii”, 1962, „Marele singuratic”, 1972, „Delirul”, 1975, „Viața ca o pradă”, 1977. Dar activitatea de prozator a lui Marin Preda a Început și a continuat și cu ceea ce numim proză scurtă, ori memorialistică: „Întâlnirea din pământuri”, 1948, „Ana Roșculeț”, 1949, „Desfășurarea”, 1952, „Ferestre Întunecate”, 1956, „Îndrăzneala
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Aceeași clienți dezbrăcați, nu la fizic, ci la moral. Bolnavi de vanitate, de răutate, suferinzi de lăcomie, cu viții și tare, se perindă în dosul și câteodată se strecoară chiar în fața microfonului. Am o vastă clinică de psihiatrie, devin psihiatru, deliruri de conferențiar și literat, manii de persecuție radiofonică, de invidii, de pizmă și ură, fobii radiofonice, paralizii ale bunului simț, epilepsii de vanitate, demențe, perversiuni, sufletele viu smintite, strâmbe, atrase ca un far sonor de astă dată. În 1943 i-
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
de cumătra Buruiană, unei preopinente. Dacă eram la Diaconescu cu Bahmuțan și Prigoană și tot mai exista speranța ca cineva să emită de acolo o idee. Surâsul de Lolită vicioasă al lui Geaonă, când îi mai "acorda trei minute" de delir lui Vadim, care s-au făcut vreo jumătate de oră. Pe culoare, în pauzele pe care și le îngăduiau după atâta încordare a minții, aud că replicile au fost și mai elevate. Dar acum vorbesc despre confrații noștri, ziariști, publiciști
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
la sută: grohăie, miaună, latră, cotcodăcește, măcăie, dar mai ales scoate mugete. Onomatopeile îi folosesc întru totul pentru exprimarea satisfacției ori a furiei, pentru defulare. Când grohăie, măcăie ori cotcodăcește, Animalul este fericit. Când latră ori scoate mugete, este în delir de persecuție. Narcisismul păstos nu îl împiedică pe Animal să sucombe din când în când unui complex de inferioritate, atunci când este scos din țâțâni. În acele clipe febrile, el devine brusc naționalist, umflat de ciorba boborului pe care ar râvni
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
a construit podul pasarelă peste linia de centură de la Otopeni, iar când a trecut convoiul oficial, împreună cu toată familia salutam entuziast venirea președintelui american, prima în statele socialiste, care și-a încheiat discursul cu 4 cuvinte în limba română spre delirul mulțimii ,,trăiască batalia (prietenia) romana amaracana!”... Numai Papa a mai avut parte de asemenea entuziasm (la destui ani încoace). A urmat o perioadă de prigoană și împotriva mea, de care nu-mi face plăcere să scriu. CEAUȘESCU, prin județ (Vaslui
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
o dată jurământul. „Nu este așa, emfatici mysogini - în teorie, că trebuința fiziologică se substituie cu succes complexelor relațiuni de-amor?... O singură privire de femee și am vedea reînviind și în pustiul deziluziei poezia dulce a extazului, farmecul admirației până la delir... nu este așa, triști apostoli ai mysoginiei?“ Poate că așa o fi fost. Dar un lucru mai trebuie spus: în timp ce consemna despre această reconvertire la feminism, gazetarul nu bănuia că veșnicia jurămintelor lui August pentru răpitoarea Harriet avea să dureze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
piesele de pe albumele mai recente, Goran cântă Kalashnikov, In The Death Car și favorita mea, Mesecina. Se încing hore. „Ui sing conserts bicoz ui don’t hev adăr propozals.“ Ridic o sprânceană. Îmi imaginasem mii de oameni dansând într-un delir colectiv. Singurul lucru care pare să semene a delir colectiv este găsirea unui taxi, după. Pe drum, mă gândesc pe ce s-or fi dus 75.000 de euro... Cu puțină bunăvoință, autoritățile sensibile la votul cetățeanului ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
The Death Car și favorita mea, Mesecina. Se încing hore. „Ui sing conserts bicoz ui don’t hev adăr propozals.“ Ridic o sprânceană. Îmi imaginasem mii de oameni dansând într-un delir colectiv. Singurul lucru care pare să semene a delir colectiv este găsirea unui taxi, după. Pe drum, mă gândesc pe ce s-or fi dus 75.000 de euro... Cu puțină bunăvoință, autoritățile sensibile la votul cetățeanului ar fi putut încropi o sonorizare mai acătării. Cred că ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
bine zis, s-au tras singuri, pentru că în finalul articolului, e citată o declarație cu totul onorabilă a poliției ieșene, care anulează toate conspirațiile: „Oricine are libertatea să-și exprime convingerile și noi respectăm acest drept“ etc. Bine măcar că, în ciuda delirului jurnalistic, poliția e lucidă. FILM Iulia BLAGA Va curge sânge și vor curge ochi Astenia de primăvară mă face să mi se pară superfluu să scriu despre filme. Am vrut să lămuresc această chestiune de la bun început. Nu m-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Hyperliteratura, dar nam stat degeaba nici la LicArt sau pe Rețeaua Literară. Am câteva premii literare la activ și am participat la numeroase proiecte, cum ar fi Lecturi Urbane, unde am pictat. Acum trag mâța de coadă pe Hypestreet.ro. Delirul lipsei efective Stam culcată alăturea și-mi înfășuram capul slut în păru-ți lung, suspinam. Mă zgâlțâiam de fiori cum mă zgâlțâiam de mine însămi uneori, îmi părea că ninsoarea e de săpun, dar ce vorbesc... Privii pe geam, sufla
A doua oară unu by Diana Dupu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92922]