2,962 matches
-
și cel neîncălzit calculată că Deltaf 2ι(U) = ι(a) - ι(U) și coeficienți de transfer de căldură unitari pentru spațiile încălzite respectiv neîncălzite U' U'(U), pierderile de căldură prin transmisie către spațiile neîncălzite se calculează astfel: . . U'(u) DELTA heta(U) q(d,j)[(D)] = q[(D)] * (-------- + U'(u) * ----------- (1.40) U' q(d)[beta(D)] sau notând termenii cuprinși în paranteză f(U), relația poate fi scrisă astfel: . . q(d,j)[(D)] = q[a(D)] * f(U) (1-41
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
Dacă se consideră o lungime totală a conductei L(H) în spațiul încălzit și respectiv L(U) în spațiul neîncălzit, coeficientul de recuperare din pierderea de căldură a conductelor poate fi calculat astfel: L(H) a(n) = ------------------------------------------ (1-42) U'(U) DELTA heta(U) L(H) + ----- L(U) (1 + ----------------- U' theta(m)[(D)] - theta(a) Temperatura medie a agentului termic ι(m) și coeficientul de încărcarea medie a sistemului de distribuție a căldurii f2â(D) se calculează conform capitolului 1.7.9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
încălzire la care temperatura pe conducta de ducere depinde de variația temperaturii exterioare, temperatura pe ducere și întoarcere că și temperatura medie a sistemului de conducte se pot stabili în funcție de coeficientul de încărcare medie a fiecărei porțiuni: ι(m) [(i)] = DELTA ι(a) * [(i)]^1/n + ι(i) (1.48) ι(v) [(i)] = [ι(va) - ι(i)] * [(i)]^1/n + ι(i) (1.49) ι(r) [(i)] = [ι(ra) - ι(i)] * [(i)]^1/n + ι(i) (1.50) unde a(i
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
lungime, lățime și număr de niveluri. ÎI.1.9.2. Sarcina hidrodinamica În toate calculele este importantă pierderea de sarcină din sistemul de distribuție pentru regimul nominal (de calcul). Sarcina hidrodinamica se calculează cu relația următoare: . P(hydr) = 0,2778 + DELTA p * V (1.60) unde . V - Debitul volumic în punctul de calcul [mc/h] DELTA p - Presiunea diferențiala (înălțimea de pompare) necesară în punctul de calcul (condiții de calcul) [kPa] Debitul este calculat la sarcina de încălzire . Q(N) pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
este importantă pierderea de sarcină din sistemul de distribuție pentru regimul nominal (de calcul). Sarcina hidrodinamica se calculează cu relația următoare: . P(hydr) = 0,2778 + DELTA p * V (1.60) unde . V - Debitul volumic în punctul de calcul [mc/h] DELTA p - Presiunea diferențiala (înălțimea de pompare) necesară în punctul de calcul (condiții de calcul) [kPa] Debitul este calculat la sarcina de încălzire . Q(N) pe zone și la o diferență de temperatură DELTAf 2ι(HK) a sistemului de încălzire. . . 3600
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
p) - radiația solară totală integrată (energia solară) la nivelul elementului opac, [M J/mp]; ț - perioadă de calcul, [Ms]; Fluxul de căldură unitar transferat prin radiație către bolta cerească se scrie sub forma: phi(cer) = F(f) h(r,e) DELTA ι(e-cer) (2.46) în care: F(f) - factor de forma dintre elementul opac și bolta cerească (1 pentru terasă orizontală deschisă, nemascata de vreun element constructiv, 0,5 pentru un perete exterior nemascat); h(r,e) - coeficient de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
factor de forma dintre elementul opac și bolta cerească (1 pentru terasă orizontală deschisă, nemascata de vreun element constructiv, 0,5 pentru un perete exterior nemascat); h(r,e) - coeficient de transfer de căldură prin radiație la exterior, [W/mpK]; DELTA ι(e-cer)] - diferența medie de temperatură dintre aerul exterior și temperatura aparentă a boltii cerești, [°C]; Coeficientul de transfer de căldură prin radiație la exterior h(r,e) poate fi aproximat prin relația: h(r,e) = 4 epsilon f3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
poate fi luat egal cu 5 W/mpK, valoare ce corespunde la o temperatură medie a suprafeței exterioare de 10°C. Atunci când temperatura boltii cerești nu este disponibilă în bazele de date climatice, pentru condițiile României, diferența medie de temperatură DELTA ι(e-cer) va fi luată egală cu 11K. ÎI.2.4.10.2.3. Aporturi de căldură solare în încăperi puternic vitrate (sky-domuri) Ariile de captare efectivă a radiației solare în încăperile cu grad mare de vitrare (sky-domuri) nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
dependent de viteza vântului de referință v(v,ref) (dependența de zonă eoliană în care se găsește clădirea studiată) și de viteză aerului în conducta de evacuare v(cond), acest efect este caracterizat de un coeficient adimensional C conform relației: Delta p(căciulă) C[v(v),v(cond)] = ──────────────── (-) (2.77) p(din) în care rho(aer)[v(v)]^2 p(din) = ──────────────── (Pa) 2 este presiunea dinamică datorată vântului, iar v(v) (m/s) viteza vântului de calcul; Delta p(căciulă) (Pa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
2) pentru viteze ale aerului în conducta mai mari ca v(cond,1), este importantă tranziția către curbă ce caracterizează situația "fără vânt" păstrând totuși o curbă monotona; pentru această se recomandă căutarea unui punct v(cond,2), pentru care Delta p(căciulă) este mai mare decât Delta p(căciulă)[v(cond,1)]. Acest lucru se poate face prin încercări, punând întâi v(cond,2) = 2 v(cond,1) apoi: v(cond,2) = 3 v(cond,1) și așa mai departe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
mai mari ca v(cond,1), este importantă tranziția către curbă ce caracterizează situația "fără vânt" păstrând totuși o curbă monotona; pentru această se recomandă căutarea unui punct v(cond,2), pentru care Delta p(căciulă) este mai mare decât Delta p(căciulă)[v(cond,1)]. Acest lucru se poate face prin încercări, punând întâi v(cond,2) = 2 v(cond,1) apoi: v(cond,2) = 3 v(cond,1) și așa mai departe. 3) pentru v(cond) situat între v
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
interpolare liniară între cele 2 puncte: (v(cond,1); Delta p(căciulă)[v(cond,1)]) și (v(cond,2); Delta p(căciulă)[v(cond,2)]). 4) pentru V(cond) mai mare decât v(cond,2), curbă pierderii de sarcină este Delta p(căciulă)[0,v(cond,)] Se poate introduce un factor de corecție în funcție de unghiul acoperișului și poziția față de coama a căciulii. Dispozitivele normale de evacuare a aerului în exterior (căciuli de ventilare, deflectoare) nu sunt poziționate la nivelul coamei acoperișului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
aerului transportat de aceasta. Dacă însă se infiltrează aer în conducta, acesti parametri se modifică în funcție de parametrii aerului înfiltrat, care se amestecă cu cel transportat. ÎI.2.7.4.2 Ventilatoare Creșterea de temperatură a aerului la trecere prin ventilator, Delta Ț(vent) se calculează cu relația: F(vent) R(rc) Delta Ț(vent) = ────────────── (2.96) rhocq(v,vent) unde: Delta Ț(vent) - diferența de temperatură cu care se încălzește aerul în ventilator, [°C], rho(aer) (kg/mc) - este densitatea aerului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
acesti parametri se modifică în funcție de parametrii aerului înfiltrat, care se amestecă cu cel transportat. ÎI.2.7.4.2 Ventilatoare Creșterea de temperatură a aerului la trecere prin ventilator, Delta Ț(vent) se calculează cu relația: F(vent) R(rc) Delta Ț(vent) = ────────────── (2.96) rhocq(v,vent) unde: Delta Ț(vent) - diferența de temperatură cu care se încălzește aerul în ventilator, [°C], rho(aer) (kg/mc) - este densitatea aerului, C(rho,aer) (J/kgK) - căldură specifică masică a aerului. Se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
se amestecă cu cel transportat. ÎI.2.7.4.2 Ventilatoare Creșterea de temperatură a aerului la trecere prin ventilator, Delta Ț(vent) se calculează cu relația: F(vent) R(rc) Delta Ț(vent) = ────────────── (2.96) rhocq(v,vent) unde: Delta Ț(vent) - diferența de temperatură cu care se încălzește aerul în ventilator, [°C], rho(aer) (kg/mc) - este densitatea aerului, C(rho,aer) (J/kgK) - căldură specifică masică a aerului. Se cunosc: - debitul volumic la ventilator q(v,vent) (mc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ac) - durată de furnizare a apei calde de consum [zi/luna] z - durată de funcționare a pompei [h/zi] Puterea hidraulică necesară pompei de circulație pentru a acoperi necesarul hidrodinamic din sistem se estimează cu relația: . P(hidr) = 0,2778 * DELTA [p] * V [kW] (J.3) în care: . V - debitul volumetric de apă caldă de consum din sistem [mc/h] DELTA [p] - înălțimea de pompare a pompei [kPa] Debitul volumetric depinde de sarcină termică furnizată de echipamentul de preparare a apei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
hidraulică necesară pompei de circulație pentru a acoperi necesarul hidrodinamic din sistem se estimează cu relația: . P(hidr) = 0,2778 * DELTA [p] * V [kW] (J.3) în care: . V - debitul volumetric de apă caldă de consum din sistem [mc/h] DELTA [p] - înălțimea de pompare a pompei [kPa] Debitul volumetric depinde de sarcină termică furnizată de echipamentul de preparare a apei calde de consum, Q(D), de temperatura apei calde de consum la ieșirea din echipament cât și de diferența maximă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
a pompei [kPa] Debitul volumetric depinde de sarcină termică furnizată de echipamentul de preparare a apei calde de consum, Q(D), de temperatura apei calde de consum la ieșirea din echipament cât și de diferența maximă de temperatură aferentă acestuia, DELTA [theta(z)]. . . Q(D) V = ─────────────────────── [mc/h] (J.4) 1,15 * DELTA [theta(z)] Termenul DELTA [p], respectiv înălțimea de pompare a pompei, depinde de configurația geometrica a rețelei, respectiv lungimea tronsoanelor și numărul și tipul de piese de legătură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de preparare a apei calde de consum, Q(D), de temperatura apei calde de consum la ieșirea din echipament cât și de diferența maximă de temperatură aferentă acestuia, DELTA [theta(z)]. . . Q(D) V = ─────────────────────── [mc/h] (J.4) 1,15 * DELTA [theta(z)] Termenul DELTA [p], respectiv înălțimea de pompare a pompei, depinde de configurația geometrica a rețelei, respectiv lungimea tronsoanelor și numărul și tipul de piese de legătură, care dau mărimea pierderilor de sarcină liniare și locale în inelul distribuție-circulatie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
calde de consum, Q(D), de temperatura apei calde de consum la ieșirea din echipament cât și de diferența maximă de temperatură aferentă acestuia, DELTA [theta(z)]. . . Q(D) V = ─────────────────────── [mc/h] (J.4) 1,15 * DELTA [theta(z)] Termenul DELTA [p], respectiv înălțimea de pompare a pompei, depinde de configurația geometrica a rețelei, respectiv lungimea tronsoanelor și numărul și tipul de piese de legătură, care dau mărimea pierderilor de sarcină liniare și locale în inelul distribuție-circulatie a apei calde de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
relația: P(pompă) f(e) = ───────── (J.9) P(hidr) în care P(pompă) - reprezintă puterea pompei [kW] Pentru calculul lui C(p) se utilizează valorile din J.1. Tabel J.1 - Valori pentru constantă C(p) *Font 9* ┌─────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┐ │ Pompă │ Pompă │ DELTA [p(constant)] │ DELTA [p(variabil)] │ │ cu automatizare │ fără automatizare C(p) │ 0,97 │ 0,66 │ 0,52 │ └─────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┴─────────��─────────────┘ Factorul de încărcare f2â(D) al pompei se determina făcând raportul între debitul de apă recirculat în condiții nominale și debitul maxim de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
f(e) = ───────── (J.9) P(hidr) în care P(pompă) - reprezintă puterea pompei [kW] Pentru calculul lui C(p) se utilizează valorile din J.1. Tabel J.1 - Valori pentru constantă C(p) *Font 9* ┌─────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┐ │ Pompă │ Pompă │ DELTA [p(constant)] │ DELTA [p(variabil)] │ │ cu automatizare │ fără automatizare C(p) │ 0,97 │ 0,66 │ 0,52 │ └─────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┴─────────��─────────────┘ Factorul de încărcare f2â(D) al pompei se determina făcând raportul între debitul de apă recirculat în condiții nominale și debitul maxim de recirculare a apei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
nu-i obliga și pe alții să meargă cu tine... E aventura ta... și nimeni nu are nevoie nici de cîștigurile, nici de pierderile tale... Octav: Tu nu umbli după... Groparul: Eu, iubitule, m-am vindecat de delirul ăsta în Delta Dunării... Octav: Dacă ți-a plăcut turismul...! Cîți ani ai stat? Groparul: Numai patru. Octav: Numai patru! Hm! Numai patru! Groparul: Păi pe lîngă cei care au stat zece, cincisprezece... optsprezece, patru ani mi se par într-adevăr un scurt
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
întrerupte de momentul 1856, cazul unei retrocedări parțiale. Discuțiile referitoare la trasarea pe teren a noului hotar din 1856 reflectă preocuparea Rusiei de a submina aplicarea Tratatului de la Paris, atât în ce privește stabilirea hotarului în zona Bolgrad, cât și în chestiunea Deltei și a Insulei Șerpilor. Astfel, Rusia s-a zbătut ca gurile Dunării, ce-i erau luate, să nu treacă în stăpânirea Moldovei, așa cum se înțelegea din conținutul art. 20 și 21 ale Tratatului, ci să fie redate Turciei. (Nu ne-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de negocieri până la finalizare. Rușii urmăreau mutarea liniei de hotar de la nord la sud de lacul Ialpug (Yalpuk), crearea de confuzii prin așa-zisa existență a două localități cu numele de Bolgrad, folosirea neînțelegerilor dintre Londra și Paris în chestiunea Deltei și a Insulei Șerpilor ș.a. Prin Tratatul de la București din 1812 se fixase hotarul dintre Rusia și Imperiul Otoman pe brațul Chilia, fără precizarea statutului juridic al Insulei Șerpilor, statut asimilat (în mod tacit) cu cel al insulelor mici și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]