2,973 matches
-
militară și fortificații și instrumente topografice. Făcând bilanțul misiunii sale în Țara Românească, Zablocki nota în decembrie 1848 că Heliade, Tell, Magheru, N. Golescu urmau chipurile sfaturile democraților polonezi, nu pe ale sale, că C. A. Rosetti „era partizan al democraților noștri” (polonezi), că la intrarea turcilor în București el, Zablocki, l-ar fi întrebat pe Tell dacă în caz de atac românii vor riposta, la care acesta din urmă i-a răspuns: „Nu, fără lupte inutile, plecați să-l ajutați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în Moldova să înceapă răscoala, după ieșirea trupelor țariste. Acestea din urmă, după cum se știe, n-au părăsit Moldova, dar o încercare totuși de răscoală s-a produs. Ea n-a fost însă opera partidei lui Adam Czartoryski, ci a democraților. Dealtfel, emisarul partidei aristocratice, Butkiewicz, era preocupat cum să-l folosească pe D. Rallet în scopul „distrugerii influenței democraților”. Ce-i drept, Butkiewicz se străduia să unească întreaga emigrație polonă din Moldova, dar sub conducerea partidei aristocratice. La 6 iulie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dar o încercare totuși de răscoală s-a produs. Ea n-a fost însă opera partidei lui Adam Czartoryski, ci a democraților. Dealtfel, emisarul partidei aristocratice, Butkiewicz, era preocupat cum să-l folosească pe D. Rallet în scopul „distrugerii influenței democraților”. Ce-i drept, Butkiewicz se străduia să unească întreaga emigrație polonă din Moldova, dar sub conducerea partidei aristocratice. La 6 iulie Butkiewicz raporta din Galați că s-a întâlnit cu agentul democrat Landislas, cu care ajunsese chiar să se îmbrățișeze
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-i drept, Butkiewicz se străduia să unească întreaga emigrație polonă din Moldova, dar sub conducerea partidei aristocratice. La 6 iulie Butkiewicz raporta din Galați că s-a întâlnit cu agentul democrat Landislas, cu care ajunsese chiar să se îmbrățișeze, cu democratul Volanski (numit și papa), cu Gueorski, căpitan recrutor care întocmea liste de voluntari și pe care le-a sistat din cauza neînțelegerilor, dar emisarul lui Czartoryski încheia raportul calificând pe toți democrații polonezi drept „canalii”. La o nouă întâlnire cu Ladislas
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
membri ai guvernului din 1831 și-au propus să contopească toate partidele într-unul singur, în care scop au fost declarate egalitatea în drepturi a tuturor polonezilor și recunoașterea pentru țărani a dreptului de proprietate. Spre surprinderea sa, cei doi democrați au respins avansurile, susținând că Dieta din 1831 reprezenta doar nobilimea, că ea și-a pierdut mandatul și că, în viitor, toți polonezii vor trebui să se supună ordinelor venite din Galiția, unde mișcarea era organizată pe baze populare și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe adevărații reprezentanți ai întregii Polonii. Deși emisarii partidei aristocratice n-au încetat activitatea, partida democratică este cea care a pus stăpânire pe mișcarea emigrației polone în Moldova. Din cercetările întreprinse de autoritățile moldovene și emisarii guvernului țarist rezultă că democrații polonezi realizaseră o strânsă legătură între emigrații din Moldova și Țara Romanească, având contacte cu conaționalii din Galiția, Poznan și Franța, stabilind relații cu „Centralizacya” din Paris, în scopul răsturnării guvernului de la Iași și formării unui guvern provizoriu „după exemplul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și Țara Romanească, având contacte cu conaționalii din Galiția, Poznan și Franța, stabilind relații cu „Centralizacya” din Paris, în scopul răsturnării guvernului de la Iași și formării unui guvern provizoriu „după exemplul Valahiei”. Spre deosebire de perioada dinaintea evenimentelor din martie de la Iași, democrații polonezi au acționat ulterior mai organizat și într-o legătura mai strânsă cu localnicii. Din păcate, unii dintre partenerii moldoveni, mari boieri, nu urmăreau decât detronarea lui Mihail Sturdza. Totuși, emigrația democrată poloneză s-a asociat acțiunilor, pe care le-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înainte statornicit” M. Kogălniceanu și unde veneau „necurmat feliuri de musafiri necunoscuți”. Nu cunoaștem nici o informație de natură să ne confirme o legătură nemijlocită între M. Kogălniceanu și tabăra democratică poloneză din Moldova. Ceea ce este sigur, privește numai legătura dintre democrații polonezi din Moldova și guvernul provizoriu de la București, dintre cei dintâi și unii mari boieri moldoveni, a căror atitudine antisturdzească și-au propus s-o utilizeze polonezii, și invers. Deși privită cu neîncredere și chiar blamata de unii emisari polonezi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au însă sursa explicației parțiale și în acel curent înrâuritor. Era însă vorba de influența partidei aristocratice. Ce-i drept, unii dintre moldoveni, după cum am văzut, C. A. Rosetti și alții în Țara Românească, erau în 1848-1849 mai apropiați de democrații polonezi. Cum se face însă, se întreba P. P. Panaitescu, că majoritatea fruntașilor români, inclusiv N. Bălcescu, s-au legat mai mult de partida aristocratică și nu de cea democratică ? Istoricul român observă că N. Bălcescu și ceilalți tovarăși de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bălcescu și ceilalți tovarăși de luptă cunoșteau ideologia celor două partide și au făcut alegerea în deplină cunoștință. Această opinie, într-adevăr, se confirmă. Noi am adăuga că, după cum am văzut, românii, inclusiv N. Bălcescu, n-au rupt raporturile cu democrații polonezi, ci le-au continuat; însuși Adam Czartoryski s-a opus acelora care cereau să se impună românilor încetarea legăturilor cu partida democratică. Adam Czartoryski își dădea seama că din punctul de vedere al concepției sociale, conducătorii mișcării românești, cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
români nu exista o departajare atât de netă a grupărilor ca la polonezi. Gh. Magheru spunea, în februarie 1849, că „noi n-avem nenorocirea ca polonii a fi împărțiți în două câmpuri: partida aristocratică și partida democrată ! Suntem, gândesc, toți democrați ! Toți avem aceleași sentimente politice și sociale și poate numai în mijloacele practice ar fi puțină diferență”. Chiar dacă Gh. Magheru exagera, de vreme ce se vădiseră „diferențe” tactice și de concepție, nu-i mai puțin adevărat că ele nu s-au transformat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aristocratică se întemeia pe considerente cât se poate de reale și practice, explicate corect de P. P. Panaitescu: Adam Czartoryski era recunoscut ca reprezentant al Poloniei de guvernele francez și englez; revoluționarii români vedeau în Republica franceză principalul sprijin extern; democrații polonezi se bazau în lupta lor pe orașele din Galiția și Poznania și aveau „puține legături utile în Europa și mai ales în Turcia și Franța”; revoluționarii români constataseră că democrații polonezi nu știuseră să se apropie de țărănime, pe când
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
revoluționarii români vedeau în Republica franceză principalul sprijin extern; democrații polonezi se bazau în lupta lor pe orașele din Galiția și Poznania și aveau „puține legături utile în Europa și mai ales în Turcia și Franța”; revoluționarii români constataseră că democrații polonezi nu știuseră să se apropie de țărănime, pe când conservatorii le puteau da un sprijin concret militar și diplomatic. Pe această bază s-a operat și apropierea dintre N. Bălcescu și partida aristocratică, apropiere ce viza, după 1848, rolul primordial
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de ea în Europa înainte de aceasta”. Este cât se poate de evident, și în afara celui mai mic dubiu, că Marx și Engels au caracterizat politica externă țaristă ca o politică expansionistă, de cotropire. Se cuvine să subliniem că, cu excepția revoluționarilor democrați, toate celelalte grupări și curente politice au militat pentru, au încurajat sau au aplanat, fie și în surdină, această politică, deosebirile operând în limitele concepțiilor de formă și metodă. Nobilimea rusă a fost motorul și principalul beneficiar al acestei politici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
revoltei lor, nici artele ori creația, considerate prea convenționale, nici politica sau moravurile. "Fără pictori, fără literați, fără muzicieni, fără sculptori, fără religii, fără republicani, fără regaliști, fără imperialiști, fără anarhiști, fără socialiști, fără bolșevici, fără politicieni, fără proletari, fără democrați, fără burghezi, fără aristocrați, fără armate, fără poliție, fără patrii, ajunge cu toate imbecilitățile astea, fără nimic, fără nimic, fără NIMIC NIMIC NIMIC NIMIC!86" strigă ei într-un glas, într-un elan nihilist. Lumea, spun ei, trebuia reinventată... Și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
i alte scrieri au difuzat o doctrin? a supunerii, a conformismului ?i a respectului social. Inteligen?ia german? se temea de dispari?ia fundamentelor culturale ?i sociale �n fă?a proceselor de ra?ionalizare care afectau organizarea comunitar?. Experien?a democrat? a decep?ionat-o fiindc? p?rea s? �nsemne victoria �mediocrit??îi burgheze�. Este mai u?or s? identific?m sociologi dec�ț s? �ntrez?rîm o sociologie �n Germania pre-hitlerist?. Unii r?m�n la distan?? de nazism, al?îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Societății Națiunilor. Mai tîrziu, inauguralul sovietic sancționa o înfrîngere a românilor și impunea adoptarea unui model străin. În 1989, strigătul Libertate! trebuia să se deschidă spre dreptul la fericire al unei noi epoci. În fapt, România urma exemplul ansamblului de democrații populare, nedevenind imediat stăpîna propriului său destin. Democrații au avut dreptate să vorbească de o revoluție confiscată. Punctele de reper sînt slabe astăzi. Cinismul individualist și pragmatic al păstrării privilegiilor sau al accesului la aceste privilegii nu va putea alimenta
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
înfrîngere a românilor și impunea adoptarea unui model străin. În 1989, strigătul Libertate! trebuia să se deschidă spre dreptul la fericire al unei noi epoci. În fapt, România urma exemplul ansamblului de democrații populare, nedevenind imediat stăpîna propriului său destin. Democrații au avut dreptate să vorbească de o revoluție confiscată. Punctele de reper sînt slabe astăzi. Cinismul individualist și pragmatic al păstrării privilegiilor sau al accesului la aceste privilegii nu va putea alimenta, pe termen lung, o cultură politică. Dacă aceste
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tragică se pune problema modernității, a legăturii între politică și modernitate. Nu mai există, în 1995, un specific românesc. Ruptura din '89 este o dovadă parțială. Ea a bulversat ideologia, cruțînd societatea. Vechea societate, formată din oameni ai puterii și democrați care au încă tendința să gîndească asemeni unor dizidenți, se menține în incertitudinea unei oscilații care durează de cinci ani. Despărțirea între vechi și nou se realizează printr-o rupere lentă. PARTEA I UN STATUT ȘI UN STIL CAPITOLUL I
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
revoluționar al cărui interes vital este acela de a conduce lupta împotriva absolutismului moscovit". Naționalismul și democrația se articulează la Stere în jurul reprezentării unui stat care întrupează și garantează supraviețuirea patriei. El scrie, în aprilie 1907, după răscoală: "Să fim democrați, dacă este nevoie de acest cuvînt, pentru că trebuie să fim naționaliști. România nu are mijloacele luptei de clasă, Germania se poate împărți în clase antagoniste în stare de luptă deoarece existența ei ca țară nu poate fi pusă în pericol
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
american a non-intenției de a determina dezmembrarea Austro-Ungariei, însoțită de tăcerea asupra acordului din 1916, care provoacă la București o nouă criză politică. Germanii amenință să ocupe Moldova, prezentîndu-se ca o barieră împotriva expansiunii bolșevismului Conservatorii sînt favorabili propunerilor germane, democrații îi imploră să nu cedeze. În aceste condiții, Brătianu demisionează pe 8 februarie, sfătuindu-1 pe rege să facă apel la germanofilul Al. Marghiloman care ar fi în măsură să obțină condiții mai favorabile; preliminariile sînt semnate la 5 martie la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un stagiu de gestiune financiară la Londra. El rămîne unul din liderii Partidului Național-Țărănesc, făcînd parte din mai multe cabinete, între 1929 și 1933. În 1933, mediile diplomatice franceze îi apreciază rolul ca Ministru de Finanțe și îl consideră un democrat. Reprezentarea identității și a destinului României în viziunea sa nu rămîne mai puțin anti-industrialistă, Madgearu fiind un om legat de ideea de perenitate a micii proprietăți familiale. El crede că, la Est, condițiile dezvoltării capitalismului confundă interesele plutocratici financiare cu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
apariție. Zeletin era departe de a-i idealiza pe burghezii liberali, însă el impunea o relectură a tradiției și contesta perenitatea identității sătești și destinul agrar al României... El îi va șoca în același timp pe conservatorii țărăniști și pe democrații pro-țărăniști. Spre exemplu, Madgearu semnala faptul că criteriile de analiză ale lui Zeletin erau marxiste, pentru a-și afirma punctul său de vedere: "în absența unei clase burgheze în luptă cu forțele feudale economice și politice -, rolul "revoluționarilor" este limitat
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rețea de relații interne și externe... Denunțările politicii liberalilor sînt nenumărate și vin din spații diferite. Din această diversitate apare o mișcare democratică unitară confuză și contradictorie care îi va aduna pentru o vreme pe naționaliștii "țărăniști" antiburghezi și pe democrații agrarieni occidentaliști. Unii propovăduiesc revoluția, ceilalți pledează pentru o reformă radicală a moravurilor. Deasupra regimului și a sistemului plutește o totală incertitudine. ÎN CĂUTAREA UNEI FIGURI AUTORITARE Desprinderea definitivă de administrația liberală s-a concretizat prin alegerile din decembrie 1928
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
perimată, chiar mincinoasă. Este mincinoasă pentru că nu există decît o tactică destinată să apere interesele grupurilor sociale instalate la putere de decenii întregi. Este perimată deoarece pretinde îngroparea valorilor de raționalitate, progres și universalism pe care războiul le-a distrus. Democrații umaniști au condus un război barbar fără a ezita să manevreze acea Realpolitik de putere (Franța republicană a fost aliata Rusiei țariste), se folosesc de principiile de pace, de egalitate și de suveranitate ale statului care maschează o voință politică
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]