3,354 matches
-
în sarcina celor două supraputeri, ale căror politici au inițiat, aprobat și facilitat expulzările. Există critici care afirmă că expulzătile nu au fost provocate doar de ura împotriva germanilor, ci vina trebuie aruncată și asupra naziștilor și politicilor lor de deportare, eliminare fizică și exploatare a popoarelor pe care le-au ocupat în timpul războiului. Astfel, expulzările ar fi fost motivate de reacțiile la crimele de război, atrocitățile și legile opresive ale ocupanților germani. În ce privește deportarea germanilor din Ardealul de Nord, ordinul
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
asupra naziștilor și politicilor lor de deportare, eliminare fizică și exploatare a popoarelor pe care le-au ocupat în timpul războiului. Astfel, expulzările ar fi fost motivate de reacțiile la crimele de război, atrocitățile și legile opresive ale ocupanților germani. În ce privește deportarea germanilor din Ardealul de Nord, ordinul vine din partea comandamentelor militare sovietice instalate aici imediat după data de 25 noiembrie 1944, anume Oroshaza și Nyiregyhaza, mai apoi Debrețin. Chiar dacă cele 3 localități au aparținut și la acea vreme Ungariei, la fel
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
va repartiza să locuiască în grajdurile fostului moșier local, claie peste grămadă, lipsiți de orice fel de minim confort. Este de apreciat aici gestul șefului Comisiei Locale pentru Aplicarea Reformei Agrare, Ioan Chivari, care a susținut cauza germanilor reîntorși din deportare, în sensul retrocedării averilor pe care le-au deținut. Surse: Arhivele Naționale-DSirecția județeană Bihor, fonduri: Chestura Poliției Oradea, Legiunea de Jnadarmi Bihor, Comitetul județean Bihor al PCR, Comitetul județean Bihor al PSD În timpul războiului rece, s-a discutat foarte puțin
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
sensul retrocedării averilor pe care le-au deținut. Surse: Arhivele Naționale-DSirecția județeană Bihor, fonduri: Chestura Poliției Oradea, Legiunea de Jnadarmi Bihor, Comitetul județean Bihor al PCR, Comitetul județean Bihor al PSD În timpul războiului rece, s-a discutat foarte puțin despre deportări. Principalul motiv al nediscutării acestei probleme pare faptul că politica vremii descuraja criticile vest-germanilor la adresa acțiunilor postbelice ale aliaților occidentali și a criticilor est-germanilor la adresa acțiunilor postbelice sovietice. Studierea problemei expulzărilor a fost posibilă cu adevărat numai după prăbușirea Uniunii
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
Doilea Război Mondial s-au retras din Germania reunificată. Modul în care au fost tratați germanii după înfrângerea țării lor în a doua conflagratie mondială a început să fie reexaminat și rejudecat, dat fiind că până în acel moment discuțiile cu privire la deportările germanilor mai erau încă umbrite de crimele naziste de război. Acest lucru a fost posibil și datorită colapsului Uniunii Sovietice, care a permis ca aceste discuții precum crimele comise și de militarii Armatei Roșii, până atunci marginalizate, să fie aduse
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
o parte din conducerea Partidului Comunist din România, inclusiv activiștii maghiari Imre Aladár, Elek Köblös și alții cu care fusese în legătură. A devenit deputat în Sovietul Suprem al RSS Ucrainene (1940-1944) și viceprimar de Cernăuți, sprijinind în această calitate deportările de români și de persoane calificate drept ostile regimului comunist din Bucovina și fiind recompensat de sovietici cu gradul de maior în Armata Roșie. A participat la organizarea Diviziei "Tudor Vladimirescu" pe teritoriul URSS. După 1944 a fost membru în
Vasile Luca () [Corola-website/Science/304559_a_305888]
-
concentrare în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Numai o minoritate au supraviețuit Holocaustului. Éva Heyman, o fetița de 13 ani denumită Anne Frank a Transilvaniei este cunoscută pentru jurnalul pe care l-a scris în ghetoul din Oradea înainte de deportarea și moartea sa la Auschwitz. În această perioadă au fost consemnate și numeroase acțiuni de discriminare etnică din partea autorităților horthyste și a unor etnici unguri, împotriva etnicilor români, acțiuni care au culminat cu o serie de masacre foarte violente, cum
Transilvania de Nord () [Corola-website/Science/304572_a_305901]
-
drastic. Toate organizațiile și asociațiile culturale, religioase și politice sunt interzise, cu excepția partidului comunist și a ramurii sale pentru tineret. Un număr de circa 12.000 de persoane sunt arestate, acuzate ca fiind "dușmani ai poporului". În perioada așa-numitei "Deportări din Iunie", circa 17.000 de persoane (în mare parte militari cu funcții înalte, polițiști, personalități politice și membrii familiilor acestora) sunt deportați în Gulag-ul din Siberia, unde foarte mulți și-au pierdut viața datorită condițiilor inumane de aici
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
transformă Lituania în Republica Sovietică Socialistă Lituaniană, denumire primită la 21 iulie 1940, lucru consfințit ulterior prin Conferința de la Ialta (4 - 11 februarie 1945) și Acordul de la Potsdam (17 iulie - 2 august 1945). În perioada 1941 - 1952 au loc sistematic deportări în masă ale populației din zonele baltice și au loc colonizări forțate în Uniunea Sovietică. Din Lituania sunt strămutați peste 100.000 de localnici în Siberia și în alte regiuni. Împotriva regimului sovietic s-au organizat grupări de partizani. Ca
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
începe pe 9 iulie 1734 când, sub domnia lui Carol al VI-lea, Împărat Roman, din ținuturile din Austria aflate sub dominația Casei de Habsburg au fost deportați în Transilvania protestanții, foști catolici ce trecuseră la confesiunea evanghelică luterană. Motivul deportării a fost unul politic, monarhii impunând religia catolică ca religie de stat. Orice schimbare de religie, era văzută ca o amenințarea la adresa stabilității imperiului. A fost inițiată o masivă recatolicizare ("Rekatholizisierung"), au fost interzise slujbele reformate după Luther, preoții luterani
Landler () [Corola-website/Science/304636_a_305965]
-
de religie, era văzută ca o amenințarea la adresa stabilității imperiului. A fost inițiată o masivă recatolicizare ("Rekatholizisierung"), au fost interzise slujbele reformate după Luther, preoții luterani au fost expulzați, iar scrierile "periculoase" ale acestora au fost arse. Inițial, acțiunea de deportare a fost concepută numai ca o măsură de disuasiune, fapt pentru care, în prima fază au fost exilați numai capii familiilor lutherane cu cea mai mare influență în regiune - Peer și Reisenauer, Riedler și Engleitner, Eggenreither și Stieger - . Ulterior însă
Landler () [Corola-website/Science/304636_a_305965]
-
în care să să-și lichideze bunurile imobiliare, dreptul de a lua cu ei întreaga avere mobilă și întreaga familie. precum și dreptul de a-și alege singuri locul de destinație. Majoritatea au emigrat în Prusia. Pentru că nu respecta această lege, deportarea celor peste 800 de persoane, din care în jur de 200 din Carintia, a fost mascată sub denumirea germană de Transmigration (transmigrare), rămasă în istorie sub denumirea de Karolinische Transmigration. Istoria a consemnat faptul că 624 de deportați, din care
Landler () [Corola-website/Science/304636_a_305965]
-
al Sibiului), "Großau" (Cristian, Sibiu) și "Großpold" (Apoldu de Sus, Sibiu), și sunt cunoscuți sub denumirea de Landler, iar așezarea lor în această zonă ca Landlersiedlung. Prin lege, acestora le era interzis să se întoarcă în ținuturile natale din Austria. Deportarea (transmigrarea) începută în 1734, de pe domeniul Salzkammergut, s-a terminat în 1776 cu cei deportați din Judenburg din regiunea Weststeiermark.
Landler () [Corola-website/Science/304636_a_305965]
-
este o fațetă a evenimentelor numite Strămutarea germanilor după al Doilea Război Mondial, strămutare care a constat în acțiuni de deportare în masă în Uniunea Sovietică a unei părți din populația civilă de origine germană, acțiuni care au avut loc nu numai în România, ci în toate țările foste aliate cu Germania și care au ajuns sub influența sovietică în urma Tratatului
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
a unei părți din populația civilă de origine germană, acțiuni care au avut loc nu numai în România, ci în toate țările foste aliate cu Germania și care au ajuns sub influența sovietică în urma Tratatului de la Ialta din 1945. Aceste deportări pot fi considerate printre altele și drept o răzbunare împotriva celora care au declanșat dezastruosul război. Ele au încălcat însă dreptul internațional. În timp ce prin Procesele de la Nürnberg organizate de Aliați în 1945-1946, capii puterii naziste au fost condamnați la închisoare
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
care au declanșat dezastruosul război. Ele au încălcat însă dreptul internațional. În timp ce prin Procesele de la Nürnberg organizate de Aliați în 1945-1946, capii puterii naziste au fost condamnați la închisoare sau chiar la moarte, unul din principalele capete de acuzare fiind deportarea populației civile, pentru deportările în Uniunea Sovietică, în condiții inumane, pe care istoricul american Alfred de Zayas le compară cu munca forțată impusă de hitleriști, nimeni nu a fost încă tras la răspundere până acum (2012). Ultimul guvern necomunist din
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
război. Ele au încălcat însă dreptul internațional. În timp ce prin Procesele de la Nürnberg organizate de Aliați în 1945-1946, capii puterii naziste au fost condamnați la închisoare sau chiar la moarte, unul din principalele capete de acuzare fiind deportarea populației civile, pentru deportările în Uniunea Sovietică, în condiții inumane, pe care istoricul american Alfred de Zayas le compară cu munca forțată impusă de hitleriști, nimeni nu a fost încă tras la răspundere până acum (2012). Ultimul guvern necomunist din România, avându-l în
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
guvern necomunist din România, avându-l în frunte pe prim-ministrul Nicolae Rădescu, declara că fusese "complet surprins" de somația lansată la 6 ianuarie 1945 de forțele sovietice de ocupație, de a mobiliza pe toți germanii cetățeni români în vedere deportării în Uniunea Sovietică. Ordinul sovietic de deportare avea în vedere toți bărbații cu vârstele cuprinse între 17 și 45 de ani și toate femeile cu vârste între 18 și 30 de ani. Erau excluse numai femeile gravide, cele cu copii
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
frunte pe prim-ministrul Nicolae Rădescu, declara că fusese "complet surprins" de somația lansată la 6 ianuarie 1945 de forțele sovietice de ocupație, de a mobiliza pe toți germanii cetățeni români în vedere deportării în Uniunea Sovietică. Ordinul sovietic de deportare avea în vedere toți bărbații cu vârstele cuprinse între 17 și 45 de ani și toate femeile cu vârste între 18 și 30 de ani. Erau excluse numai femeile gravide, cele cu copii de sub un an și persoanele inapte de
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
în București, Brașov și Timișoara, guvernul Rădescu a înaintat o notă de protest către vicepreședintele sovietic al Comisiei Aliate de Control pentru România, generalului Vinogradov. În notă se arăta că Tratatul de armistițiu (încheiat la 12 septembrie 1944) nu prevedea deportări și că industria românească avea de suferit în urma deportării unei forțe de muncă atât de numeroase, în special a unui procent ridicat din forța de muncă calificată, din sânul populației germane. În încheierea notei, Rădescu sublinia aspecte umanitare: soarta femeilor
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
o notă de protest către vicepreședintele sovietic al Comisiei Aliate de Control pentru România, generalului Vinogradov. În notă se arăta că Tratatul de armistițiu (încheiat la 12 septembrie 1944) nu prevedea deportări și că industria românească avea de suferit în urma deportării unei forțe de muncă atât de numeroase, în special a unui procent ridicat din forța de muncă calificată, din sânul populației germane. În încheierea notei, Rădescu sublinia aspecte umanitare: soarta femeilor și a copiilor rămași acasă. Deoarece reacția SUA la
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
unei forțe de muncă atât de numeroase, în special a unui procent ridicat din forța de muncă calificată, din sânul populației germane. În încheierea notei, Rădescu sublinia aspecte umanitare: soarta femeilor și a copiilor rămași acasă. Deoarece reacția SUA la deportările ordonate a fost firavă, iar cea a Angliei reținută, autoritățile României ocupate de armata sovietică nu au avut niciun mijloc de a se opune dispoziției sovietice de deportare. În timp ce regele Mihai și generalul Rădescu au protestat public, primul ministru al
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
umanitare: soarta femeilor și a copiilor rămași acasă. Deoarece reacția SUA la deportările ordonate a fost firavă, iar cea a Angliei reținută, autoritățile României ocupate de armata sovietică nu au avut niciun mijloc de a se opune dispoziției sovietice de deportare. În timp ce regele Mihai și generalul Rădescu au protestat public, primul ministru al Marii Britanii, Winston Churchill, a considerat că este ""dreptul sovieticilor"" să aducă forță de muncă de origine germană din Europa de est. Este celebră remarca sa "„Why are we making a
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
considerat că este ""dreptul sovieticilor"" să aducă forță de muncă de origine germană din Europa de est. Este celebră remarca sa "„Why are we making a fuss about the Russian deportations in Rumania of Saxons and others?“" (De ce facem atâta caz cu privire la deportarea în Rusia a sașilor din România și a altora?) Deportarea a fost caracterizată drept ""una din primele manifestări ale războiului rece"", ca rezultat al imposibilității controlului reciproc între Occident și Răsărit, încă înainte de terminarea celui de-al Doilea Război Mondial
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
de origine germană din Europa de est. Este celebră remarca sa "„Why are we making a fuss about the Russian deportations in Rumania of Saxons and others?“" (De ce facem atâta caz cu privire la deportarea în Rusia a sașilor din România și a altora?) Deportarea a fost caracterizată drept ""una din primele manifestări ale războiului rece"", ca rezultat al imposibilității controlului reciproc între Occident și Răsărit, încă înainte de terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Deportarea a circa 5.000 de șvabi sătmăreni din nord-vestul
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]