3,978 matches
-
Bârzești este un sat în comuna Ștefan cel Mare din județul Vaslui, Moldova, România. Se află în depresiunea formată de dealurile: Corbu, Preda-Bârzești și Ludești-Budăiul, la 17,5 km. nord-vest de orașul Vaslui, 5,5 km. de reședința comunei și 2 km. vest de râul Bârlad. Prin centrul satului curge pârâul Muntenești care, cândva, aproape de vărsare în Bârlad
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
Moldova, România. Satul Muntenești este unul din cele 7 sate componente al com. Ștefan cel Mare din județul Vaslui și se află la cea mai mare distanță față de reședința comunei, adică 11,5 km Nord-Vest. Satul este așezat într-o depresiune înconjurată de dealurile: Muntenești(330 m.), Motuș, Ruginoasa-Merei și ramificația Ludești-Budăiul.La marginea de sud a satului, din punctul numit "Fântânele", izvorăște pârâul Muntenești care trece și prin satul vecin, Bârzești, după care se varsă în râul Bârlad după un
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
reședința) și Rândunica. Comună Mihail Kogălniceanu este situată în partea central - nordică a Județului Tulcea. Teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogălniceanu cuprinde trei localități: Ținutul se află situat pe câmpia înaltă a podișului nord - dobrogean , având un relief de podiș (depresiune) și este traversat de la N la S de răul Telita, care se varsă în Lacul Babadag. Debitul acestui rău crește în timpul ploilor mari, dar scurgerea specifică este redusă, ceea ce arată că întreaga zonă este deficitară sub raportul umidității. Climă se
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
tîrlelor își aveau locația în valea Râului Râmnic de la Ciorăști la Râmniceni. Potrivit vameșilor, în plasă Marginea de Jos sunt înregistrate turme din Săliște, Satulung, Purcăreni, Cernatu, Breșcu, Târlugeni, Galeș, Covasna, Codlea și Prejmer din județul Brașov. Pastorii pătrundeau prin depresiunile Dumitrești, Andreiașu, Vârteșcoiu, dar și prin sud-vest pe "drumurile pastorale" de pe plaiurile Buzăului. Odată ajunși aici, cei mai mulți își fixau târlele pentru iernat sau se îndreptau spre bălti, spre Brăila, sau pentru a trece în Dobrogea. Tot pe acest drum mergeau
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
45055 14 și l = 2604 15. El este situat pe terasa stângă a râului Putna, din Tulnici, în apropierea limitei sudice a frontului de convergență carpatică și al sistemelor cutate din foreland-ul zonei de curbură a Carpaților Estici, cu foredeep-ul Depresiunii Focșani. El se află în nord-estul zonei seismogene Vrancea caracterizată prin mișcări crustale semnificative, recente, cu ridicări () și coborâri de blocuri () și o intensă activitate seismică normală și intermediară (MR £ 7,3; 60 £h £ 220km), cu un volum seismogenic lateral
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
sunt prezente, în special, depozite sedimentare de molasă miocen inferioare (sare, gipsuri, gresii, conglomerate, marne) și medii (calcare, gipsuri, nisipuri etc) ale pânzei subcarpatice (2300-3400m )-cea mai externă unitate a Molavidelor, suprapusă tectonic pe depozitele de molasă ale cuverturii foredeep-ului Depresiunii Focșani. Cuvertura menționată cuprinde depozite de molasă miocen superioare-pleistocen inferioare (cca 10km), formate într-un regim susținut de subsidență întreținut de fracturi profunde cu orientări NV-SE și NE-SV, restul, de cca , revenind intervalului miocen inferior-carbonifer. Aparatura este montată
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
părți ale satelor respective. Dintre acestea fac parte: Buliceni, Gura Negrii, Arinul sau Valea Arinului, Bada, Gogoșeni sau Gugoșeni, Joseni, Morărești, Călinești, Colacul, Zugreni Limite: Relief: Altitudinea medie:1100 m Comună Dorna-Arini se situează la marginea de S-E a depresiunii Dornelor, în zona de contact dintre Munții Bistriței (Masivul Pietrosul) și Munții Rarău (Masivul Giumalău). Localitatea este traversata de răul Bistrița, care o desparte în două sectoare asimetrice: cel drept (al Masivului Pietrosul) domol, cu terase etajate și muscele prelungi
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
Râul Rusca I și Răul Rusca ÎI, Râul Osoi, Râul Sunători, Râul Zugreni, Râul Buliceni, Râul Călinești, Râul Arsăneasca, Râul Bolătău, Râul Georghițeni și Răul Colbu. Climă: Climă localității este temperat montană cu două topoclimate distincte: Temperatura medie anuală în depresiune este de 4,5 °C iar pe culme 2 °C. Luna cu cea mai cu cea mai ridicată temperatura este iulie, iar cea mai scăzută ianuarie. Umiditatea aerului este de aproximativ 83%, iar precipitațiile ating valoarea medie anuală de 635
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
5 °C iar pe culme 2 °C. Luna cu cea mai cu cea mai ridicată temperatura este iulie, iar cea mai scăzută ianuarie. Umiditatea aerului este de aproximativ 83%, iar precipitațiile ating valoarea medie anuală de 635,3 mm. în depresiune și 926 mm. pe culme. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dorna-Arini se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,49%). Pentru 1,44% din
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
influențată de următoarele sisteme barice: anticiclonul dinamic subtropical al Azorelor, anticiclonul termic de iarnă al Eurasiei (Siberiei), anticiclonul termic Scandinavo-Groenlandez, ciclonul termodinamic al Atlanticului de Nord (islandez), ciclonii termici de iarnă mediteraneeni, ciclonii termici de vară din Asia Mică și Depresiunea Aralo-Caspică. Așezarea comunei între culoarele a doua râuri determina o circulație a aerului pe direcția N-V S-E paralel cu marginea munților, vântul suflând în unele perioade destul de puternic. Sunt cazuri când după ce sufla vântul două-trei zile dinspre N-
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
Au loc ample lucrări se modernizare drumuri comunale și forestiere, regularizarea cursului superior al râului Gemenea 2010 Re-sfințirea Bisericii din localitate, în urma lucrărilor de pictură interioară și consolidare a edificiului de cult Satul Gemenea este situat într-o zonă de depresiune intramontană, tranversat de râul cu același nume. Localitatea este înconjurată de grupa munților Rarău la vest și nord ( Diacu, Măgura, Căpățâna ) și de munții Stânișoarei (Muncelul Mic, Obcina Mare și Muncelul Mare) la sud si la est. Se învecinează cu
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
est-europene. Configurația teritoriului comunei este în cea mai mare parte reprezentată de dealuri ce aparțin Masivului Dragomirna. Ca unități de relief se întâlnesc următoarele: - în sud - terasele râului Suceava, străbătute de calea ferată și drumul național DN2; - în partea centrală - Depresiunea colinară, străbătută de pârâul Hatnuța; - în est - Dealul Mic (456 m) și Dealul Zamca (475 m); - în vest - dealul Toslovanul (462m) și dealul Borsueni (473 m). Datorită așezării sale, comuna Dărmănești are o climă temperată, cu nuanță continentală, specifică zonei
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
Panaci este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Catrinari, Coverca, Drăgoiasa, Glodu, Panaci (reședința) și Păltiniș. Comuna Panaci este situată în Depresiunea Dornelor , la contactul dintre rama muntoasă formată din Munții Bistriței în latura estica cu pădurile care se desprind din Munții Călimani . Între acestea se află un culoar depresionar creat de Râul Călimănel, care și-a săpat valea pe o linie
Comuna Panaci, Suceava () [Corola-website/Science/301980_a_303309]
-
caracterizează prin culmi alungite pe direcția NV - SE, (dealul Homorodului, dealul Vulturului), paralele cu direcția elementelor structurale din zonă. Obcina Mare corespunde Flișului Paleogen marginal al Unității de Tărcau. Podișul Moldovei este reprezentat în zona prin Dealurile Piemontane Marginea și Depresiunea Rădăuți. Dealurile Piemontane Marginea prezintă un relief colinar cu înălțimi de peste 600 m și ocupă partea centrală a teritoriului comunei. Culmile dealurilor au aspect de platou înalt. Versanții sunt fragmentați de vai cu direcția de la sud către nord. Dealurile sunt
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Pădurea Mărginii și Pădurea Runcului. Datorită gradului de împădurire versanții sunt în cea mai mare parte stabili. Fenomene de instabilitate s-au produs în trecut pe versantul de pe partea stângă a râului Sucevita care prezintă un relief specific în trepte. Depresiunea Rădăuți ocupă partea de est -nord est a teritoriului administrativ al comunei Marginea. Prezintă un relief aproximativ plan cu o pantă medie mai mică de 5 grade către est. Relieful comunei este fragmentat de cursul râului Sucevita care prezintă o
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Caracteristici climatice Regimul climatic, specificități, influențe Caracteristică climatului este conferită de poziția pe care o are teritoriul U.A.T. în cadrul județului și de condițiile locale geografice. Climă în Comuna Marginea prezintă diferențieri între estul ei, care este parte din Depresiunea Radautiului, cu veri mai calde și ierni mai puțin reci, și partea vestică, aflată în zona montană, unde verile sunt mai răcoroase iar iernile geroase. Putem spune că este localitatea unde se pot întâlni, în aceeași perioadă, două anotimpuri. Climă
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
decembrie. Luna cea mai caldă este iulie, ale cărei temperaturi medii au valori de 18*C- 19*C în regiunea de podiș și 12 °C -16 °C în regiunea montană. Temperaturile cele mai scăzute din zona montană se înregistrează în depresiuni și vai, datorită fenomenului de inversiune climatică. Cantitățile de precipitații sunt de 650 - 750 mm. Recordul de 1.237 mm a fost înregistrat în 1955. Durată iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea podișului. Trecerea
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
tot cu caracter permanent sunt : Șoarecul, Hasca, Havris, Floaca, Volovat și Ursoaia. Pe teritoriul comunei se mai găsesc și „slatine: - izvoare sărate, de unde locuitorii se aprovizionează cu apă sărată (slatina, saramura), acestea fiind situate la sudul Dealului Pleșa. În cadrul Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita prezintă o albie majoră largă cu maluri joase și albii părăsite cu apă doar în timpul viiturilor (perioade cu precipitații abundente). La intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita primește că afluent mai important pe partea dreaptă pârâul Șoarecele
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
partea stângă pârâul Voivodeasa. Valea Șoarecele traversează partea de vest și sud vest a teritoriului comunei și prezintă o rețea deasa de afluenți mai ales pe partea stângă. Pe partea dreaptă primește că afluent mai important - pârâul Hasca. Din zona Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita primește ca afluenți pe partea dreaptă pâraiele Hârbovat, Volovat și Iaslovat. Pârâul Iaslovat, formează limită administrativă cu teritoriul comunei Arbore. Secțiunea 4. Populația "'a. Numărul populației "' Populația localității Marginea, la nivelul lunii iulie 2012, era de 10529
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
în județul Vâlcea, Muntenia, România, formată din satele Boișoara (reședința), Bumbuești și Găujani. Localitatea de reședință a comunei este atestată din vremea lui Vladislav Voievod (1451). Comuna Boișoara este situată în nordul Județului Vâlcea, pe partea stângă a Oltului, în depresiunea intercapatică “Țara Loviștei”, cuprinsă între Munții Făgărașului la Nord, Munții Coziei la Sud-Est și culmea Câinenilor din Munții Lotrului spre Sud-Vest, despărțiti de Râul Olt, în ținutul istoric Muntenia. Această depresiune, cunoscută în geografia României - după Simion Mehedinți- sub denumirea
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
nordul Județului Vâlcea, pe partea stângă a Oltului, în depresiunea intercapatică “Țara Loviștei”, cuprinsă între Munții Făgărașului la Nord, Munții Coziei la Sud-Est și culmea Câinenilor din Munții Lotrului spre Sud-Vest, despărțiti de Râul Olt, în ținutul istoric Muntenia. Această depresiune, cunoscută în geografia României - după Simion Mehedinți- sub denumirea de Bazinul Titeștilor, este străvechiul ținut “Țara Loviștei”, amintit sub numele de “Terra Loysta” în diploma dată de regele ungurilor Bella al IV-lea contelui Conrad de Tălmaci în prima jumătate
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
Bogătași-Suha Mare de Slătioara și Râșca Mare, iar la S - înalțimile Culmii Pleșului, care constituie și limita administrativă între județele Neamț și Suceava. (2) Comuna Râșca, al cărei nucleu artistic, cultural și spiritual este Sfânta Mănăstire Râșca, este așezată în depresiunea cu același nume, ce face trecerea de la Carpații Orientali la Subcarpații Moldovei, Podișul Moldovenesc și lunca râului Moldova. Din punct de vedere administrativ, se învecinează cu urmatoarele comune: Bogdănești, Baia, Cornu Luncii, Mălini și Boroaia (din județul Suceava) și Vânători
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
Subcarpații Moldovei, Podișul Moldovenesc și lunca râului Moldova. Din punct de vedere administrativ, se învecinează cu urmatoarele comune: Bogdănești, Baia, Cornu Luncii, Mălini și Boroaia (din județul Suceava) și Vânători și Pipirig (din județul Neamț). Din punct de vedere genetic, Depresiunea Râșca a luat naștere prin eroziune selectivă, fiind o depresiune de contact litologic dezvoltată la linia a două domenii geologice diferite, respectiv formațiunile cutanate burdigaliene (specifice Subcarpaților) și cele sarmatice cvasiorizontale (specifice Podișului Moldovenesc). Altfel spus, zona comunei Râșca a
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
de vedere administrativ, se învecinează cu urmatoarele comune: Bogdănești, Baia, Cornu Luncii, Mălini și Boroaia (din județul Suceava) și Vânători și Pipirig (din județul Neamț). Din punct de vedere genetic, Depresiunea Râșca a luat naștere prin eroziune selectivă, fiind o depresiune de contact litologic dezvoltată la linia a două domenii geologice diferite, respectiv formațiunile cutanate burdigaliene (specifice Subcarpaților) și cele sarmatice cvasiorizontale (specifice Podișului Moldovenesc). Altfel spus, zona comunei Râșca a fost un punct de „Întâlnire” a Mării Sarmatice cu Munții
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
fost un punct de „Întâlnire” a Mării Sarmatice cu Munții Carpați, dovadă fiind prezența unor diferite scoici maritime calcinate în Dealul Gri și găsirea unei defense de mamut (azi, expusă la Muzeul de Istorie Naturală din Iași, colecția Veniamin Costachi). Depresiunea Râșca are o suprafață de 28 km ² și o altitudine medie de 400 m, traversată de râul Râșca. Din punct de vedere morfologic, depresiunea este formată din trei terase cu altitudini de 375 m, 385 m și respectiv 445 m.
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]