3,128 matches
-
nu a fost aceea a unui diletant, ci a cărturarului. * Născut într-o familie de intelectuali modești (dar ce energii creatoare au avut acești "intelectuali modești" în destinul cel mai curat al culturii noastre...); născut "la țară" (altă împrejurare semnificativă), deprinzând viața într-o încrâncenare cu greutățile vieții, consacrat biologiei, antropologiei și medicinii, discipline între care nu recunoștea "frânturi didactice", Gr.T. Popa a fost un foarte erudit anatomist, cercetător tenace, obsedat de sistemul porthipofizar, minuscul reticul vascular cu rol de extraordinară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de preotul Neofit Scriban. În această perioadă face cunoștință cu limba germană (pe care o va cunoaște destul de bine, după cum atestă unele scrisori ale sale), cu profesorul Ziegmary, care "era mai mult vânător decât dascăl". De la acesta, viitorul scriitor va deprinde secretele artei cinegetice, o adevărată pasiune a vieții sale, despre care spunea că este "un frumos și bărbătesc sport". După absolvirea școlii primare, își continuă studiile la Iași, în cadrul pensionului lui Louis Jordan. 1857. Nicolae Gane este numit secretar al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
rațele și iepurii ce-i văzusem în copilărie aninați de torba lui Ziegmary. Dar, Doamne! multe chilograme de praf am ars și multe chilograme de plumb am presurat pe șesurile Moldovei și ale Șomuzulul, pănă când am început să mă deprind a nu da tot pe de lături. Un bătrân vânător, Ion Turcu, mă întovărășea adeseaori în campaniile mele vânătorești. Când greșeam eu o prepelița, da el imediat după mine și o nimerea, scuzându-se că a scăpat focul. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
căsătoria să-l ducă la ruină, el își luă într-o bună dimineață inima în dinți și se însură cu o femeie care, spre norocul lui, s-a întâmplat să fie vrednică, de treabă, bună gospodină, și care l-a deprins să nu-și mai hrănească musafirii cu alune, ceea ce nu l-a împedecat să-și îndoiască, ba chiar să-și întreiască averea. De atunci i-a fost casa, casă, și masa, masă. Colțata cea de babă a fost înlocuită cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
energicele cuvinte: În lături, cotarle!153 Așa vă primiți musafirul?", desigur ar fi avut loc o încăierare care nu cred să se fi sfârșit în avantajul cânelui meu, dat fiind că el era un fel de cuconaș de târg alintat, deprins pe saltele, pe când cialalți erau niște mitocani de la țară, neciopliți, iuți de colți și care nu vroiau să recunoască rangul musafirului. Negreșit, momentele cele mai plăcute pentru un vânător care a calcat chilometri întregi prin arșița soarelui și a mers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
odihnă, cum se lupta cu moartea, pănă când, răzbit de suferințe, a închis ochii pe vecie, cu toată căutarea medicală și îngrijirile ce i-am dat. Regretele noastre au fost mari. Femeia și copiii mei mai ales nu se puteau deprinde cu ideea că Milordachi nu mai este. O mare parte din petrecerea și veselia casei a dispărut. El a fost îngropat cu cinste în grădina mea sub arborele cel mai frumos, iar când am aruncat țărână peste trupul lui, n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
convorbiri ce se încingeau în salon, ca să-mi afirm personalitatea și să dau dovadă că am și eu opiniile mele. Au mers lucrurile bine câtva timp, așa că, după părerea mea, nu făceam tocmai proastă figură, ba începusem chiar să mă deprind cu atmosfera din salon, de parcă eram acasă la mine. Așa-s jumătățile de oameni, numaidecât trec de la cea mai mare sfială la cea mai mare încredere în sine. Dar se vede că e scris oricărui începător să-și ilustreze debuturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de limpede, că parcă nu ți-ai mai dezlipi ochii de pe el. E mai ales așa de limpede, că am văzut mulți străini aruncând într-însul monede de argint la adâncimi de 4-5 metri lângă mal, iar băieții din localitate, deprinși cu apa ca niște rățe, se cufundau și aduceau numaidecât moneda îndărăpt. În acest lac nu-ți vine să te scalzi, așa de bine te prevezi în el din cap pănă-n picioare. Într-un rând, făcând încunjurul lacului într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tovarășului său. Urcarea pe Rigi nu e tocmai grea, drumul e bine tăiat în munte, fără suișuri prea repede, fără prăpăstii amețitoare, aș putea zice că e mai comod de escaladat decât Ceahlăul nostru. Pe atunci eram tânăr, sprinten, sănătos, deprins cu munții la poalele cărora am copilărit; mă urcam deci fără să bag de samă că prietenul Negruzzi nu se prea ținea de tocmeală 209. În loc să-mi cedeze catârul la fiecare jumătate de oară, el mă lua cu vorba și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Key nu avea în vedere renunțarea la orice îngrădire a comportamentului copilului; el trebuie să învețe să se supună legilor vieții, obișnuințelor familiale a acelora însă care nu contravin legilor naturii (9, p. 18). Toate acestea se înțeleg și se deprind mai ales în contactul direct cu viața, cu realitatea simplă adevăratul educator al copilului fără ca altcineva să încerce să scoată pentru el spinii din trandafiri (8, p. 57). Unei tendințe de socializare exagerată, care ducea la ștergerea diferențierii dintre oameni
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
bunul mers al comunității școlare. Ad. Ferrière cunoștea exagerările la care se ajunsese în autoconducerea elevilor, datorate, în parte, unor influențe ale spiritului "educației libere". El considera că se poate trece la regimul autonomiei numai atunci cînd elevii s-au deprins să asculte în perioada autorității consimțite (6-12 ani). Numai astfel vor putea parcurge, fără dificultăți deosebite, etapa anarhiei relative de la începutul adolescenței cînd, nefiind apți să se conducă singuri, puberii nu sînt dispuși nici să asculte de sfaturile celor mari
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de la copil strădania care să-l înalțe la condiția de bărbat" (V). Copilul învață atunci cînd știe că n-are încotro, că nu există nici o șansă să scape de a-și îndeplini obligațiile. Singura justificare a activității sale, care îl deprinde să vrea, să fie exprimată prin cuvîntul "trebuie". El cere educatorului să știe să dozeze eforturile, pentru a da încredere elevului în puterile sale. Un pedagog ca Alain, care nu-și face probleme din faptul că oamenii se deosebesc între
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Petersen etc. I. C. Petrescu o preluase însă din psihologia țăranului român. Comunității de muncă, ca metodă de educație, îi corespunde în concepția acestui pedagog, o instituție cooperativa școlară, capabilă să grupeze elevii, să-i învețe să colaboreze și să-i deprindă cu tehnica cooperatistă, pe care urmau s-o aplice ca adulți. Sistemul de educație pe care I. C. Petrescu și-a propus să-l realizeze, viza integrarea fiului de țăran în viața satului. Atingerea acestui obiectiv coincidea cu însăși ieșirea din
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pietrelor dinafară le vopsi cu lazur albastru și florile le polei cu aur.” în construcție s-a folosit piatră calcaroasă, șlefuită, de la Albești, marmură și mozaic din Constantinopol. Se pare că însusi domnitorul s-a implicat în proiectul arhitectural, căci deprinsese randuielile în vremea șederii sale la Constantinopol. După unele relatări, domnitorul ar fi chemat de aici pe meșterul armean Manoli din Niaesia . Cu siguranță că au lucrat și meșteri sibieni, pe care Neagoe i-a solicitat în anii următori și
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
vorbind, acționând acum ca bancher sau consultant la o firmă despre care se știe că are relații cu Camorra, sfătuind asupra ariilor de investiție, distribuție a profitului și o întreagă gamă de probleme financiare legitime. Odată ce acest imprenditore mafioso se deprinde cu șmecheriile comerțului criminal, se află într-o excelentă poziție de a o porni pe cont propriu. (Behan 1996: 90) Prin astfel de mijloace, legile pot fi încadrate și interpretate după preferință, inconsistențele jurisdicționale și regulile privind dreptul la intimitate
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
idei, vă spun sincer cu mâna pe inimă, că abia după ce am rămas printre străini, după ce am pierdut legătura cu România, am ajuns să prețuiesc cu adevărat țara în care m-am născut, limba frumoasă și bogată pe care am deprins-o de copil de la părinții și de la dascălii mei, frumoasele tradiții cu cântece, jocuri, poezie și basme, cu obiceiuri strămoșești sfinte, ca sărbătorirea Crăciunului și a Sfintelor Paști. Imagini vechi, pierdute în negura anilor, s-au aprins din nou în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
egal în dietă, ca și pentru reforme în privința stării țăranului. Micu-Klein era partizanul unei schimbări radicale a situației iobagilor, susținînd că acestora ar trebui să li se acorde libertatea de mișcare și dreptul de a învăța carte sau de a deprinde o meserie, iar corvoada să fie fixată la două zile pe săptămînă. Ideile lui erau deci asemănătoare celor ale monarhilor reformatori. Ca să-și justifice cererile, Clain nu aducea doar argumentul că românii erau majoritari în provincie și că plăteau cea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
foc, sufletul omului se aprinde doar datorită sufletului altui om.” În cazul meu, acel suflet modelator a plecat de mult timp printre stele, dar arderile mele interne sunt întreținute în mare măsură de amintirea tatălui nostru și de ceea ce am deprins ca lecție fundamentală de viață, omenia. Poate de aceea asociez, pe undeva, învățămintele mele cu parfumul discret al eseisticii lui Ibsen: Prof. Mariana T. Coteț Botezatu Partea I Amintirile unui geograf I. Bodaricii Călmățuiului brăilean În încercarea mea de a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
trecut ceva timp și deseori apăreau situații hilare. Ne încolonam militărește și fiecare dintre noi îi expuneam Maiei varianta auditivă personală, evident după atâtea insistențe și tatonări, reușind să ne înțelegem. Când am crescut, a fost cu mult mai ușor, deprinsesem arta comunicării cu Maia din mers, din relația bunicii cu adulții. Cu limba și comunicarea era o cu totul altă problemă și aceasta pentru că Maia vorbea o română arhaică, aș spune eu, ușor stricată și, de cele mai multe ori, trebuia să
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
devreme de acasă, de acolo din inima Bărăganului și Maia nu avusese timp să se ocupe de latura practică, estetică a educației sale. Prin căsătoria sa cu tata și alianța cu noua familie, mama se apropiase mult de bunica și deprinsese cu mare ușurință și drag orice tehnică manuală în arta cusutului, tricotului dar și secrete din bucătăria bunicii. Până și micile tabuuri deslușite doar de mixtura etniilor din fosta „Raia a Brăilei” au prins contur în capacitățile de asimilare a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
în capacitățile de asimilare a tot ceea ce era nou pentru mama. Mă refer aici la descântecul de deochi, descântecul de „bube dulci”, toate ca rezultat direct a unui „mélange interetnic”, aș spune greco-turco-machedon. Singurul aspect pe care nu l-a deprins, înclin să cred că i-a fost și teamă oarecum, a fost „turnarea cositorului”, practică turcească de îndepărtare a fricii, a oricărui tip de frică. Bunica o făcea cu mare responsabilitate și doar atunci când situația cerea acest lucru în mod
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mulți prieteni și relații statuate pe respect, indiferent de orientarea religioasă. Însăși cumnata bunicii, soția fratelui cel mare, unchiul Toma, care-l și botezase pe tata, era evreică, tanti Estella, o femeie absolut minunată. De la ea bunica și mama au deprins o parte din secretele bucătăriei evreiești. Ceea ce însă a durut-o în mod evident pe bunica și n-a putut disimula a fost neputința de a ne cuprinde, de a ne mângâia și a ne face micile capricii. Simțea cum
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
obișnuit. Fiecare detaliu îmi este explicat și desenat de mama, arena granitică a Munților Măcinului, martorii oculari - inselbergurile - și, desigur, aspectul ruiniform, asemenea unor turnuri de cetate asediată. Se pare că un lucru esențial în dobândirea gândirii logice geografice am deprins de la mama. Nu doar matematica, fizica, chimia, se deprind cu creionul în mână, mama mi-a demonstrat de nenumărate ori acest lucru și chiar îmi place ușurința cu care pot înțelege informația geografică. Munții Măcinului sunt dominați de câteva vârfuri
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mama, arena granitică a Munților Măcinului, martorii oculari - inselbergurile - și, desigur, aspectul ruiniform, asemenea unor turnuri de cetate asediată. Se pare că un lucru esențial în dobândirea gândirii logice geografice am deprins de la mama. Nu doar matematica, fizica, chimia, se deprind cu creionul în mână, mama mi-a demonstrat de nenumărate ori acest lucru și chiar îmi place ușurința cu care pot înțelege informația geografică. Munții Măcinului sunt dominați de câteva vârfuri cu aspect insular în uriașa sa arenă granitică: vf.
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
lumea decât a nevoiașului său bărbat, mă cam mânca din ochi; altfel, soție și gospodină bună, dar mamă nefe ricită a unei fetițe de nici doi ani deboșată Încă din leagăn de o ticăloasă de femeie din sat, care o deprinsese, ca să nu mai plângă, să se masturbeze - așa [că acum] o găsea maică-sa, Înnebunită de spaimă și de rușine, ca și noi, vecinii consternați, pe prispa casei sau În mijlocul curții, cu degetele Între picioare, chircită și sugrumată de spasmuri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]