6,256 matches
-
FACĂ (fr. faire faire), ordinea temporală a acțiunilor este primordială, reușita rețetei depinzînd imperativ de respectarea cronologiei sale. În (11), în schimb, suita de propoziții injonctive nu reprezintă decît urma unui PLAN DE TEXT destinat să ordoneze liniar unitățile secvenței descriptive. Avem, în acest caz, o secvență eterogenă cu dominantă descriptivă de tip: [Secv. descriptivă (secv. injonctivă)]. Să mai notăm că în cele două secvențe (11) și (57) există TRANSFORMAREA, fie a personajului descrierii, fie a obiectului rețetei. Această transformare este
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reușita rețetei depinzînd imperativ de respectarea cronologiei sale. În (11), în schimb, suita de propoziții injonctive nu reprezintă decît urma unui PLAN DE TEXT destinat să ordoneze liniar unitățile secvenței descriptive. Avem, în acest caz, o secvență eterogenă cu dominantă descriptivă de tip: [Secv. descriptivă (secv. injonctivă)]. Să mai notăm că în cele două secvențe (11) și (57) există TRANSFORMAREA, fie a personajului descrierii, fie a obiectului rețetei. Această transformare este explicitată de două ori la sfîrșitul secvenței: în (11): ....și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de respectarea cronologiei sale. În (11), în schimb, suita de propoziții injonctive nu reprezintă decît urma unui PLAN DE TEXT destinat să ordoneze liniar unitățile secvenței descriptive. Avem, în acest caz, o secvență eterogenă cu dominantă descriptivă de tip: [Secv. descriptivă (secv. injonctivă)]. Să mai notăm că în cele două secvențe (11) și (57) există TRANSFORMAREA, fie a personajului descrierii, fie a obiectului rețetei. Această transformare este explicitată de două ori la sfîrșitul secvenței: în (11): ....și veți vedea mizerabila creatură
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mizerabila creatură care mă lovi... Pînă la finalul descrierii s-a trecut de la "Lucile" la o "mizerabilă creatură". în (57):...ați format astfel trandafirul. Aici este marcată trecerea de la "nap" la "trandafir". 2. Caz [5]: secvența injonctivă dominantă și secvența descriptivă dominată Acest al doilea caz de eterogenitate este reprezentat prin ceea ce unii cercetători numesc "descrieri de itinerare": (58) Treci peste calea ferată. Din josul intersecției și monumentului, continui pe o mică stradă pietonală tot înainte. La un moment dat o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pod ajungi pe un trotuar. Mergi tot înainte pe trotuar pînă ajungi într-o parcare mare, la dreapta. Mergi tot așa înainte pe drumul pavat cu dale cenușii. Blocul 333 este la dreapta. Acest tip de secvență are propozițiile sale descriptive ("mică stradă pietonală", "drumul pavat cu dale cenușii") inserate într-o structură secvențială injonctivă, scopul fiind, ca în oricare tip de rețetă, cel de a FACE SĂ FACĂ. Diferența dintre o rețetă și o descriere de itinerariu este atît de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un continuum între cei doi poli ai lui A FI și A FACE, ea arată de asemenea o mare diferență între DA și POVESTIRE. La început se credea că există o simetrie între partea superioară, adică cazul de eterogenitate între descriptiv și injonctiv și partea inferioară, care ar fi trebuit să reprezinte cazuri de eterogenitate între descriptiv și narativ. Or, se pare că nu pot fi găsite exemple de acest gen. Aceasta ține de faptul că structura secvențială narativă este atît
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
asemenea o mare diferență între DA și POVESTIRE. La început se credea că există o simetrie între partea superioară, adică cazul de eterogenitate între descriptiv și injonctiv și partea inferioară, care ar fi trebuit să reprezinte cazuri de eterogenitate între descriptiv și narativ. Or, se pare că nu pot fi găsite exemple de acest gen. Aceasta ține de faptul că structura secvențială narativă este atît de pregnantă încît nu poate fi pusă în poziție de dominată. Din momentul în care avem
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și argumentare Am insistat mai sus asupra caracterului dinamic al modelului pe care îl preconizăm. Vom încheia această parte lingvistică a studiului nostru prin analiza unui exemplu în care dinamica internă a descrierii este marcată de argumentare. Astfel, în pasajul descriptiv din La Chasse à l'ours de L. Bodard: (59) (...) Servitorul chinez: de cîte ori mă gîndesc la el! Cît de mare ne-a fost surpriza, lui Anne-Marie și mie cînd am fost să-l luăm de la gară! Țanțoș ca
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
e vreun personaj de carnaval. Și totuși, așa înalt și slab, cu fața parcă sculptată în lemn de esență tare adus din pădurile virgine, cu ochi de tigru și pomeți înalți, părea un adevărat Senior al războiului (...). Cele două fraze descriptive (P3 și P4) subliniate de punctuație și de conectorul argumentativ TOTUȘI corespunde unei structuri: Temă-titlu servitorul chinez P3... Totuși... P4 Fiecare frază descriptivă corespunde unei secvențe, iar ansamblul, unui text complex. Nu este vorba de o singură descriere de ansamblu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
virgine, cu ochi de tigru și pomeți înalți, părea un adevărat Senior al războiului (...). Cele două fraze descriptive (P3 și P4) subliniate de punctuație și de conectorul argumentativ TOTUȘI corespunde unei structuri: Temă-titlu servitorul chinez P3... Totuși... P4 Fiecare frază descriptivă corespunde unei secvențe, iar ansamblul, unui text complex. Nu este vorba de o singură descriere de ansamblu a personajului, ci de o modificare progresivă a reprezentării descriptive: mai întîi modificarea în interiorul fiecărei secvențe, apoi modificarea de la frază-secvență la frază-secvență: Nu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
argumentativ TOTUȘI corespunde unei structuri: Temă-titlu servitorul chinez P3... Totuși... P4 Fiecare frază descriptivă corespunde unei secvențe, iar ansamblul, unui text complex. Nu este vorba de o singură descriere de ansamblu a personajului, ci de o modificare progresivă a reprezentării descriptive: mai întîi modificarea în interiorul fiecărei secvențe, apoi modificarea de la frază-secvență la frază-secvență: Nu am inclus în schemele 34 și 35 mărcile evaluative care introduc reformulări (Pd (1) ASM. Ref): ai fi spus și părea un adevărat. Ele subliniază structura foarte
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
34 și 35 mărcile evaluative care introduc reformulări (Pd (1) ASM. Ref): ai fi spus și părea un adevărat. Ele subliniază structura foarte clasică a portretului articulat în paralel, în acest caz, în jurul conectorului argumentativ ȘI TOTUȘI, în timp ce locul macropropozițiilor descriptive (de la sfîrșit de frază) de ASM-reformulare conduce clar la stabilirea macrostructurilor semantice succesive. Asociate conectorului de respingere, mărcile evaluative dau instrucțiunea de derivare din prima frază (schema 34), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut p și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
-o deloc pe a doua și faptul G subliniat pentru ultima reformulare. Anafora unul din acei bărbați redutabili este posibilă și interpretabilă prin orientarea argumentativă generală. În concluzia acestei scurte analize, se observă care sînt raporturile între structura secvențială (aici descriptivă), stabilirea unei macrostructuri semantice și orientarea argumentativă a textului. Este, cel puțin, partea esențială a ceea ce am vrut să punem în valoare pentru a depăși limitele incontestabile ale observațiilor făcute de P. Valéry (citate la începutul celei de-a doua
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
complete care formează sensul și semnificația descrierilor studiate. Fără această precauție metodologică, profesorul riscă să aducă lecția într-un impas pedagogic așa cum scrie J.-L. Dumortier (p. 149). ...majoritatea exercițiilor școlare, atît cele tradiționale, cît și cele moderne [...] abordează tehnicile descriptive fără a ține seama de problema relației dintre descriere și povestire. Ca regulă generală, aceste exerciții fac din descriere un sistem atît autonom, cît și autotelic și determină elevul să producă descrieri "flotante", descrieri "decontextualizate" dacă se vrea, spre exemplu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se vrea, spre exemplu, să se arate acel monstru. Nu ar fi ceva foarte grav dacă aceste texte aflate în derivă nu ar prezenta de obicei caracterul unui fragment de povestire. Nu este vorba, în afară de cîteva excepții, nici de poeme descriptive, nici de note analitice, nici de materiale pentru un ghid turistic sau enciclopedie, ci fragmente de povestire latentă, sau mai degrabă fără putință de a fi înscrise într-un text. Obiect al unei duble amputări, în amonte și în aval
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
propunem diferite exerciții, clasate în exerciții de tipul unor analize de texte, producții de texte și manipulări ale unor noțiuni teoretice introduse pe tot parcursul cărții 1. A. Exerciții de analiză Principiu: formarea unor competențe de înțelegere a unor texte descriptive acordînd atenție anumitor cunoștințe și deprinderi (lingvistice și non-lingvistice) ce apar pe parcursul actului de lectură. EXERCIȚIUL A.1. Explicați de ce portretul lui Eartha Kih, apărut în Libération, este dificil de citit. Eartha Kih, cum să vă spun, este o Crawford
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Principiu: se dă un context precis (situațional sa contextual) care va constrînge așezarea în text2. EXERCIȚIUL B.1. În clasă, doi elevi merg la fereastră, unul după celălalt, și descriu ceea ce văd. Comentariu: Cu toate că obiectul referențial descris este același, elementele descriptive reținute: 1) nu sînt toate identice, 2) nu apar în aceeași ordine. Este vorba despre o primă abordare a faptului că descrierea este, cum am văzut, atît o activitate selectivă, cît și o activitate constructivă care depinde de descriptor și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pentru a-l face pe cititor să vadă, se găsește într-un loc ce se pretează observației (loc public deschis) și pe cale de a îndeplini o acțiune (vine mai devreme la o întîlnire) care este alibiul clasic pentru o pauză descriptivă... Descrierea este deci încadrată de două pasaje narative, unul care o determină, celălalt care o întrerupe...)". Observația 2: Să ne imaginăm că alegem C2. Scriptorul va avea la dispoziție mai multe soluții: fie nimic din descriere nu trădează mînia, textul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
V-a. Cerința explicitează faptul că descrierea va fi rezultatul unui dublu procedeu. Pe de o parte ea va fi productivă. Este vorba de a alege o culoare predominantă pentru planetă 4 și de a stabili o listă de atribute descriptive plecînd de la observarea cu atenție a semnificantului și a semnificatului cuvîntului desemnat de culoarea reținută. De-mersul este următorul: a) Căutarea cuvintelor pentru observarea semnificantului cuvîntului (exemplu: roșu denumește prin anagramare și paronimie: "ușor", "ușier", "oușor", "roș"). b) Asocierea cuvintelor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unei descrieri dintr-un roman. Comentariu Utilizarea unei imagini pentru a face o descriere sau, invers, punerea în desen a unei descrieri este utilă deoarece servește: la realizarea unui suport tematic pentru a ajuta elevul în realizarea planului unui text descriptiv, fie că descrierea este reprezentativă (a se vedea utilizarea documentelor de către Zola, Flaubert sau Balzac) sau productivă (a se vedea manipularea imaginilor de către Cl. Simon sau A. Robbe-Grillet). la evidențierea specificului așezării în text a descriptivului (selecție lexicală, planul textului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
realizarea planului unui text descriptiv, fie că descrierea este reprezentativă (a se vedea utilizarea documentelor de către Zola, Flaubert sau Balzac) sau productivă (a se vedea manipularea imaginilor de către Cl. Simon sau A. Robbe-Grillet). la evidențierea specificului așezării în text a descriptivului (selecție lexicală, planul textului, spațial sau temporal, punere în formă a propozițiilor descriptive...). 3. Exerciții de conceptualizare Principiu: manipularea cunoștințelor predate în ceea ce privește descrierea în scopul verificării competențelor lingvistice dobîndite [secțiune îngrijită de F. Revaz]. EXERCIȚIUL B.13. Comparați următoarele patru
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
utilizarea documentelor de către Zola, Flaubert sau Balzac) sau productivă (a se vedea manipularea imaginilor de către Cl. Simon sau A. Robbe-Grillet). la evidențierea specificului așezării în text a descriptivului (selecție lexicală, planul textului, spațial sau temporal, punere în formă a propozițiilor descriptive...). 3. Exerciții de conceptualizare Principiu: manipularea cunoștințelor predate în ceea ce privește descrierea în scopul verificării competențelor lingvistice dobîndite [secțiune îngrijită de F. Revaz]. EXERCIȚIUL B.13. Comparați următoarele patru secvențe descriptive. Arătați asemănările și/sau deosebirile realizînd pentru fiecare structura ierarhică (= arborele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lexicală, planul textului, spațial sau temporal, punere în formă a propozițiilor descriptive...). 3. Exerciții de conceptualizare Principiu: manipularea cunoștințelor predate în ceea ce privește descrierea în scopul verificării competențelor lingvistice dobîndite [secțiune îngrijită de F. Revaz]. EXERCIȚIUL B.13. Comparați următoarele patru secvențe descriptive. Arătați asemănările și/sau deosebirile realizînd pentru fiecare structura ierarhică (= arborele descriptiv). (Pentru textul A, a se considera doar al doilea paragraf). Textul A [Sepia (Sepia officinalis) este o cefalopodă care are în jur de treizeci de centimetri lungime, care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
3. Exerciții de conceptualizare Principiu: manipularea cunoștințelor predate în ceea ce privește descrierea în scopul verificării competențelor lingvistice dobîndite [secțiune îngrijită de F. Revaz]. EXERCIȚIUL B.13. Comparați următoarele patru secvențe descriptive. Arătați asemănările și/sau deosebirile realizînd pentru fiecare structura ierarhică (= arborele descriptiv). (Pentru textul A, a se considera doar al doilea paragraf). Textul A [Sepia (Sepia officinalis) este o cefalopodă care are în jur de treizeci de centimetri lungime, care trăiește pe coaste, pe fundul nisipos al mărilor.] Pe laterale, capul este
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sfîrșitul secvenței prin "lux nemaipomenit". "Luxul" se concretizează prin aranjamentul monumental din dreptul farfuriei lui Jean, compus din două PĂRȚI: pe de o parte, "un buchet imens" și pe de altă parte, "patru fructiere". Acestea din urmă permit împărțirea secvenței descriptive în patru PĂRȚI marcate de organizatorii enumerativi: "cea dintîi", "a doua", "a treia", "a patra". COMPARAȚIA buchetului cu "turnul împodobit" declanșează o întreagă izotopie monumentală (cf.: "străjuit", "piramidă", "monumental" și "catedrală"), izotopie argumentativă care, suprapunîndu-se simplei descrieri de produse ("piersici
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]