3,903 matches
-
duce la o susținere fără preget a statului Israel, angajat În luptă de mai multe decenii cu majoritatea țărilor arabe musulmane din regiune. Anumite popoare, nu doar armenii, chinezii, indienii, evreii, pakistanezii sau țiganii, dar și multe altele, supraviețuiesc ca diaspora dispersării propriei etnii și exilului lor, În ciuda unei atitudini ostile destul de generalizate, uneori crudă și inumană față de ele din motive diverse și adesea neîntemeiate, printre care se numără și un antisemitism multisecular. Altele, dimpotrivă (republicanii spanioli, italienii, portughezii, polonezii din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
iluzorie de Întoarcere În țara de baștină. Un concept În dezbatere Mondializarea antrenează, În drumul său, mișcări migratorii uneori foarte ample, care conduc la crearea și organizarea de comunități naționale pe teritoriu străin, cel mai adesea desemnate sub numele de diaspora de către geografi, istorici, politologi, sociologi sau teologi. Așa s-au petrecut lucrurile cu diaspora chinezească, cea mai numeroasă din lume. Ea se manifestă prin Înmulțirea cunoscutelor chinatowns din marile metropole occidentale. În același sens, putem cita și exemplul diasporei libaneze
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
drumul său, mișcări migratorii uneori foarte ample, care conduc la crearea și organizarea de comunități naționale pe teritoriu străin, cel mai adesea desemnate sub numele de diaspora de către geografi, istorici, politologi, sociologi sau teologi. Așa s-au petrecut lucrurile cu diaspora chinezească, cea mai numeroasă din lume. Ea se manifestă prin Înmulțirea cunoscutelor chinatowns din marile metropole occidentale. În același sens, putem cita și exemplul diasporei libaneze. Într-adevăr, se știe că mai bine de jumătate dintre libanezi trăiesc În afara țării
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de diaspora de către geografi, istorici, politologi, sociologi sau teologi. Așa s-au petrecut lucrurile cu diaspora chinezească, cea mai numeroasă din lume. Ea se manifestă prin Înmulțirea cunoscutelor chinatowns din marile metropole occidentale. În același sens, putem cita și exemplul diasporei libaneze. Într-adevăr, se știe că mai bine de jumătate dintre libanezi trăiesc În afara țării lor și constituie puternice comunități comerciale și intelectuale. Toate aceste mișcări de populații dau naștere la diverse abordări teoretice ce Încearcă să circumscrie sensul acestui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
libanezi trăiesc În afara țării lor și constituie puternice comunități comerciale și intelectuale. Toate aceste mișcări de populații dau naștere la diverse abordări teoretice ce Încearcă să circumscrie sensul acestui concept, care nu definește realități identice, stabile și comparabile. Termenul de diaspora, spre deosebire de conceptul ebraic de gallut („exil”, „nostalgie a originilor”, „Întoarcere În Țara Făgăduinței”), a părut multă vreme să facă obiectul unui consens, deoarece a fost considerat consubstanțial cu lunga istorie a evreilor, de la Exod și până la culturile actuale pe care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
le-a generat. Anumiți observatori, ca Robin Cohen, se eliberează de modelul istoric, precum și de necesitatea unei origini traumatice pentru a explica și a justifica Întemeierea unei comunități de interese și de destin pe un pământ străin. Alții califică drept diaspore, de exemplu, miile de cetățeni europeni, francezi sau englezi din Statele Unite, Canada, Brazilia sau Australia, emigranți voluntari În căutarea realizării unor proiecte personale. Există În schimb și unii, precum Louis-André Sanguin, care consideră excesivă, dacă nu chiar abuzivă sau În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la o viață eratică, limitată la vicisitudinile cotidiene, și la o existență percepută ca lipsită de semnificație, factori prea puțin propice construcției identitare a unui grup, creativității și, de fapt, oricărei perspective de dezvoltare coerentă pe un teritoriu „străin”. Arhetipul diasporei se bazează, Într-adevăr, pe ideea că totalitatea membrilor dispersați creează prin migrare, independent de generațiile În cauză, o nouă comunitate transnațională și omogenă, cu un puternic sentiment de apartenență și cu un proiect de viitor pe plan politic, social
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adevăr, pe ideea că totalitatea membrilor dispersați creează prin migrare, independent de generațiile În cauză, o nouă comunitate transnațională și omogenă, cu un puternic sentiment de apartenență și cu un proiect de viitor pe plan politic, social și cultural. Exemplul diasporei armene este elocvent În acest sens. Victimă a primului mare genocid din istoria modernă, perfect integrată (deși nu neapărat asimilată), aceasta s-a organizat ca grup de presiune pentru a obține, printr-o recunoaștere internațională, o reparație istorică și pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu atât de o raționalitate sprijinită de analize elaborate În acest scop, cât de ideologii și alegeri politice. După cum probabil s-a Înțeles, nu toate situațiile de migrare internațională sunt sortite să creeze ansambluri durabile care să poate fi denumite diaspora; aceasta, ireductibilă la altceva, nu se constituie decât dacă sunt reunite condițiile apropriate. M. V. & AFFERGAN Francis et alii (1995), Différence et cultures en Europe, Strasbourg, Conseil de l’Europe. BELTRAN Antolin (1997), „Immigrés chinois en Espagne ou citoyens européens?”, Revue
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Josy (1997), Histoire moderne du peuple juif: d’Abraham à Rabin, Paris, Stock, (prima ediție: 1973). HEAR Nicholas van (1998), New Diasporas: the Mass Exodus, Dispersal and Regrouping of Migrant Communities, Londra, UCL Press. HOVANESSIAN Martine (1997-1998), „La notion de diaspora: usages et champ sémantique”, Journal des anthropologues, nr. 72-83, iarnă-primăvară, pp. 11-30. MARIENSTRAS Richard (1985), „Sur la notion de diaspora”, in CHALIAND Gérard (coordonator), Les Minorités à l’âge de l’Etat-nation, Paris, Fayard, pp. 215-226. MEDAM Alain (1991), Mondes
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
New Diasporas: the Mass Exodus, Dispersal and Regrouping of Migrant Communities, Londra, UCL Press. HOVANESSIAN Martine (1997-1998), „La notion de diaspora: usages et champ sémantique”, Journal des anthropologues, nr. 72-83, iarnă-primăvară, pp. 11-30. MARIENSTRAS Richard (1985), „Sur la notion de diaspora”, in CHALIAND Gérard (coordonator), Les Minorités à l’âge de l’Etat-nation, Paris, Fayard, pp. 215-226. MEDAM Alain (1991), Mondes juifs, l’envers et l’endroit, Paris, PUF. ă (1993), „Diaspora/diasporas: archétype et typologie”, Revue européenne des migrations internationales
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pp. 11-30. MARIENSTRAS Richard (1985), „Sur la notion de diaspora”, in CHALIAND Gérard (coordonator), Les Minorités à l’âge de l’Etat-nation, Paris, Fayard, pp. 215-226. MEDAM Alain (1991), Mondes juifs, l’envers et l’endroit, Paris, PUF. ă (1993), „Diaspora/diasporas: archétype et typologie”, Revue européenne des migrations internationales, vol. 9, nr. 1, ianuarie-aprilie, pp. 59-64. PREVELAKIS Georges (1996), Les Réseaux des diasporas, Paris și Nicosia, L’Harmattan/Kykem. THOMAS William și ZNANIECKI Florian (1984), The Polish Peasant in Europe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
africani și asiatici din Franța, țiganii fără nici o bază teritorială, comercianții sirieni și libanezi din Africa de Vest) sunt stigmatizate ca actori de rang secundar În viața economică și politică a națiunii de rezidență, eventual ca urmare a unui fenomen de tip diaspora. Diferența lor constituie uneori un enunț de excludere sau poate genera comportamente discriminatorii care au drept contrapartidă dacă nu lupta armată, cel puțin revendicări vizând obținerea unor garanții juridice pentru egalitatea În drepturi. Faptul de a califica drept „etnic” un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conturează un consens cu privire la legitimitatea acestora Într-o societate ce se dorește democratică și liberală, arbitrajele necesare, precum și posibila concurență Între comunități continuă să ridice probleme dificile, cum este cea a drepturilor „autohtonilor” În raport cu grupurile provenite din imigrație sau din diaspora. Poate că o soluție de principiu ar trebui căutată În Însuși conceptul de diversitate: cu cât o componentă a diversității mondiale pare mai amenințată, cu atât dreptul său la măsuri de protejare și promovare pare mai justificat (Grin, 2003b). Aplicarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
paternitate Îi este În general atribuită lui Aimé Césaire, inclusiv de către Senghor, este cel al unei lumi În mișcare, atât În plan politic, cât și din punct de vedere cultural. Această fierbere are mai multe dimensiuni. Există o fierbere a diasporei negre, operă a „oamenilor săi de cultură”, conform expresiei consacrate În epocă. Aceștia Își exprimă opiniile prin intermediul unor ziare și reviste numite La Race nègre, La Voix des nègres, La Revue nègre și La Revue du Monde noir. Aceastadin urmă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1992), „Vers un universalisme pluriel?”, Esprit, nr. 12, decembrie, pp. 102-113. LEVINAS Emmanuel (1986), Ethique et infini, Paris, Le Livre de poche (prima ediție: 1982). LEVI-STRAUSS Claude (1983), Le Regard éloigné, Paris, Plon. MARIENSTRAS Richard (1975), Etre un peuple en diaspora, Paris, Maspero. RICŒUR Paul (1990), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. ROHEIM Geza (1967), Psychanalyse et anthropologie, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție americană: 1950). SCHNAPPER Dominique (1998), La Relation à l’autre. Au cœur de la pensée sociologique, Paris, Gallimard
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1997), Socio-anthropologie des religions, Paris, Armand Colin. WALLON Henri (1963), Les Origines de la pensée chez l’enfant, Paris, PUF, tom 1. Φ Aculturație, Cultură, HIBRIDITATE, MULTICULTURALISM, Religie Sionismtc "Sionism" Dintotdeauna, de la șederea În Egipt și de la captivitatea În Babilon până la diaspora contemporană, poporul evreu a fost sfâșiat Între atașamentul față de pământul de ședere vremelnică sau de exil și așteptarea Pământului Făgăduinței sau Eretz Israel, fiecare dintre cei doi termeni dându-i sens celuilalt. Treptat, dată fiind foarte lunga durată a acestui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
antisemitism rasial, perceput ca mult mai distructiv, transformare care se produce În anii 1850-1860 și este cel mai probabil o consecință indirectă a unei laicizări mai accentuate. Pe de altă parte, tocmai În virtutea laicizării și În contextul revendicărilor „naționaliste”, situația diasporei este prezentată ca fiind generatoare de tensiuni și de conflicte. Hess propune deci crearea, În Palestina, a unui stat evreu bazat pe principii laice (cei care au Încetat să mai creadă sunt numeroși) și socialiste, calificate drept „mozaice”. Puțin citită
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
anii ’80 ai secolului al XIX-lea, Începe cea de-a doua perioadă, numită presionistă și caracterizată de deplasarea centrului de greutate din Europa centrală Înspre Rusia, unde trăiesc cinci milioane de evrei, adică la fel de mulți ca În tot restul diasporei. Or, situația acestora devine insuportabilă. Autoritățile țariste instituie opreliști, dacă nu chiar interdicția, de a emigra și, În același timp, Îi obligă pe evrei să trăiască meschin sau de-a dreptul mizerabil În ghetouri. Asasinarea lui Alexandru al II-lea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
scutură din amorțeală opinia publică, afirmând răspicat că asimilarea este sortită eșecului. Fondează atunci primul și cel mai important ziar sionist, Die Welt2, și organizează, aproape singur, un prim congres mondial (Basel, 1897). Trei puncte sunt privilegiate: situația evreilor din diaspora În funcție de noile forme ale antisemitismului; perspectiva colonizării; continuarea și intensificarea ajutoarelor acordate, În special În plan cultural și educativ. Două organisme, Society of Jews și Jewish Company, Își vor asuma, prima, contactele politice, iar a doua, organizarea practică a imigrării
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
deja În calcul crearea de Întreprinderi agricole cooperatiste. Și-au creat destul de repede și instrumentele instituționale necesare, bancare, economice și militare. Apar și primele formațiuni politice. „Sionismul practic” va completa de-acum „sionismul politic”, atât În Israel, cât și În diaspora. În cursul acestei perioade, reprezentările și identitățile s-au schimbat mult. Alain Dieckhoff arată că, În funcție de acceptarea persistenței istorice a poporului evreu sau de respingerea acesteia, s-a ajuns la mai multe tipuri de critici, cel mai adesea radicale (Dieckhoff
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
arabe vecine care nu Îi recunosc existența. Acesta este Începutul unui conflict care durează de mai bine de o jumătate de secol. Sionismul de stat și criza ideologică Proclamarea statului ar fi putut pune capăt existenței sionismului, evreii rămași În diaspora neavând a se amesteca În treburile interne ale altui stat. Însă tânărul stat avea nevoie de ajutor din exterior, tot așa cum evreii din diaspora trebuiau să poată conta pe sprijinul Israelului. Parlamentul israelian a votat legea de organizare sionistă În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stat și criza ideologică Proclamarea statului ar fi putut pune capăt existenței sionismului, evreii rămași În diaspora neavând a se amesteca În treburile interne ale altui stat. Însă tânărul stat avea nevoie de ajutor din exterior, tot așa cum evreii din diaspora trebuiau să poată conta pe sprijinul Israelului. Parlamentul israelian a votat legea de organizare sionistă În 1952, iar o reglementație din 1954 a Încredințat Agenției evreiești stabilirea condițiilor de imigrare. Acestea includeau negocierile pentru cumpărarea de terenuri, implantările și expansiunea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
realizarea programului său de acțiuni. În 1968, programul sionist insistă asupra rolului Israelului și asupra unității poporului evreu, reia tema fondatoare a imigrației și urmărește ameliorarea nivelului cultural. De la sfârșitul celui de-al doilea conflict mondial, ajutorul financiar dat de diasporă este departe de a fi neglijabil. În principalele țări occidentale, În special În Statele Unite, s-au Înființat grupuri de presiune. Spre exemplu, ajutorul acordat Israelului de către americani este de ordinul a trei miliarde de dolari pe an. Totuși, interesul evreilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În special În Statele Unite, s-au Înființat grupuri de presiune. Spre exemplu, ajutorul acordat Israelului de către americani este de ordinul a trei miliarde de dolari pe an. Totuși, interesul evreilor din Israel nu coincide Întotdeauna cu cel al evreilor din diaspora, interesele acestora din urmă putând fi de altfel foarte diferite și contradictorii de la o țară la alta. Astfel, dacă atitudinea Israelului riscă să fie interpretată negativ În străinătate, diaspora, sau o parte a acesteia, se poate distanța de ea. Intifada
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]