10,118 matches
-
și alte autorități locale la diferite niveluri a sistemului administrativ, precum și cu întreprinzători); • bine localizat - proiectul ar trebui să aibă o localizare specificată, care ar permite, în avans, identificarea oportunităților și riscurilor de realizare. Este deosebit de important a se face diferențierea între program și proiect, programul fiind cel care este compus din mai multe proiecte (spre exemplu în cadrul programului operațional de mediu unul dintre obiective îl reprezintă „Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată”<footnote http://www.posmediu.ro
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
influențată atât de factori macroeconomici, cât și microeconomici. Acești factori, legați de ofertă, țin în mod esențial de variația creșterii și de eficacitatea potențialului de producție. Aceste efecte, numite „efecte de ofertă” se referă la creșterea relativă a investițiilor, la diferențierea produselor, la specializarea industrială, la conținutul tehnologic al exporturilor și profitabilitatea relativă a produselor industriei prelucrătoare.”<footnote G. Silași, Economia Uniunii Europene, Editura de Vest, Timișoara, 2005. footnote> Devine evident că, privită în general, competitivitatea include atât noțiunea de randament
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
World Economic Forum). footnote> Determinată în special ca raport dintre productivitatea și costurile factorilor, competitivitatea pe bază de preț se obține, mai ales, prin avantajele economiilor de scară, în timp ce compe titivitatea prin calitate se obține, în special, prin nișe și diferențiere de produs.<footnote V. Cojanu, Maria Bîrsan, Manuela Unguru, Competitivitatea economiei românești: ajustări necesare atingerii obiectivelor Agendei Lisabona, Institutul European din România, București, 2007, p. 34. footnote> Astfel, „o firmă este competitivă dacă poate să producă bunuri și servicii având
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
produse de o valoare mai mare pentru consumator (avantaj de calitate). Astfel, deși o firmă poate avea nenumărate plusuri sau limite comparativ cu concurența, există două tipuri de avantaj concurențial de care o firmă poate dispune: avantajul de cost și diferențierea. Ca elemente fundamentale de avantaj competitiv, costul și diferențierea, în funcție de natura activităților desfășurate de firmă, pot duce la realizarea a trei tipuri de strategii (figura 1.3): conducerea prin costuri (cost leadership), diferențierea (differentiation) și focalizarea (focus). 89 Specializarea unei
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de calitate). Astfel, deși o firmă poate avea nenumărate plusuri sau limite comparativ cu concurența, există două tipuri de avantaj concurențial de care o firmă poate dispune: avantajul de cost și diferențierea. Ca elemente fundamentale de avantaj competitiv, costul și diferențierea, în funcție de natura activităților desfășurate de firmă, pot duce la realizarea a trei tipuri de strategii (figura 1.3): conducerea prin costuri (cost leadership), diferențierea (differentiation) și focalizarea (focus). 89 Specializarea unei țări se va face în acele domenii care sunt
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
firmă poate dispune: avantajul de cost și diferențierea. Ca elemente fundamentale de avantaj competitiv, costul și diferențierea, în funcție de natura activităților desfășurate de firmă, pot duce la realizarea a trei tipuri de strategii (figura 1.3): conducerea prin costuri (cost leadership), diferențierea (differentiation) și focalizarea (focus). 89 Specializarea unei țări se va face în acele domenii care sunt mai productive și se vor importa produsele pentru care respectiva țar[ este mai puțin productivă decât partenerii săi, astfel având loc o creștere a
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
domenii care sunt mai productive și se vor importa produsele pentru care respectiva țar[ este mai puțin productivă decât partenerii săi, astfel având loc o creștere a productivității medii naționale. Chiar dacă sunt strategii diferite, conducerea prin costuri și strategia de diferențiere sunt strategii de extindere, în timp ce strategia de focalizare vizează un segment de piață îngust, dar care, la rândul ei, poate să vizeze strategii de cost sau de diversificare, în scopul obținerii de avantaj în segmentul respectiv. Cu toate că, în funcție de ramura de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
în subcapitolul 1.3.2.2. Avantajul competitiv la nivelul ramurii, deși o firmă poate avea numeroase atuuri sau minusuri comparativ cu firmele concurente, există două tipuri de avantaj concurențial de care o firmă poate dispune: avantajul de cost și diferențierea (prin calitate). Astfel, pentru a obține un avantaj competitiv, o firmă trebuie să ofere cumpărătorilor ceea ce aceștia percep ca fiind „valoare superioară”, adică, fie un produs similar cu cel oferit de concurență, dar la un preț mai mic, fie un
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
un produs superior calitativ, care să justifice prețul mai ridicat. Fiind obținută pe baza productivității, competitivitatea pe bază de cost se obține mai ales prin avantajele economiilor de scară, în timp ce competitivitatea prin calitate se obține mai ales prin nișe și diferențiere de produs,<footnote V. Cojanu, Maria Bîrsan, Manuela Unguru, op. cit., p. 34 footnote> dar, cu toate acestea, studiile referitoare la acest subiect îmbină aspectele cantitative (productivitate, prețuri, volumul exportului, investiții) cu cele calitative (management, brand, inovare etc.). Un indicator important
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
dă impuls final producției. Consumul face legătura nu numai între producție și consum, dar și între activitatea economică și cea socială, în general. Din această perspectivă el reprezintă „o oglindă fidelă a fizionomiei societății; în el se reflectă stratificarea și diferențierea socială, contradicțiile, locul și rolul grupurilor și categoriilor socioprofesionale într o societate.”<footnote Marius Băcescu, Angelica Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul are menirea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
viață” sau, altfel spus, life style s-a bucurat de o atenție deosebită din partea specialiștilor, literatura de specialitate dedicându-i mii de pagini, zeci de definiții, subiectul stârnind și acum un interes deosebit. Noțiunea de stil de viață exprimă tocmai diferențierea modurilor în care indivizii și grupurile își organizează viața, ajungând să-și structureze diferențiat motivațiile, opțiunile, comportamentele. Stilul de viață este, așadar, un subansamblu al modului de viață, un mod de viață specializat. Stilul de viață reprezintă „rezultatul acțiunii multitudinii
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
dă impuls final producției. Consumul face legătura nu numai între producție și consum, dar și între activitatea economică și cea socială, în general. Din această perspectivă el reprezintă „o oglindă fidelă a fizionomiei societății; în el se reflectă stratificarea și diferențierea socială, contradicțiile, locul și rolul grupurilor și categoriilor socioprofesionale într o societate.”<footnote Marius Băcescu, Angelica Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul are menirea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
viață” sau, altfel spus, life style s-a bucurat de o atenție deosebită din partea specialiștilor, literatura de specialitate dedicându-i mii de pagini, zeci de definiții, subiectul stârnind și acum un interes deosebit. Noțiunea de stil de viață exprimă tocmai diferențierea modurilor în care indivizii și grupurile își organizează viața, ajungând să-și structureze diferențiat motivațiile, opțiunile, comportamentele. Stilul de viață este, așadar, un subansamblu al modului de viață, un mod de viață specializat. Stilul de viață reprezintă „rezultatul acțiunii multitudinii
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
dac... contactul cu fata sau cu pielea pacientului este necesar, folosiți un șervețel care s... v... separe mâinile de pielea să, pentru a-i da sigurant.... Sigur, acestea sunt unele dintre chestiunile etice specifice practicii Reiki, care trebuie respectate, cu diferențieri evidente de la caz la caz. Capitolul 2 Energie și cunoaștere Noțiuni despre lumea energetic... Oriunde ne uit...m în jur, vedem oameni, animale, plante și diverse obiecte și construcții, unele mai simple, altele mult mai complexe care se bazeaz... pe
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
resursele consumate și pe deasupra să se obțină un profit pentru societate și pentru agentul economic care a desfășurat activitatea respectivă. Specialiștii estimează că în condiții normale, mărimea acestui coeficient pe ansamblul economiei naționale este de 0,15 sau 15% (cu diferențieri pe ramuri și subramuri). În cazul în care se apreciază că în perioadele următoare va interveni o inflație pe piața internă sau internațională, o sporire considerabilă a dobânzilor la capital sau investițiile se vor efectua în condiții de risc accentuat
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
organizație. Principalele dezavantaje sunt date de caracterul rutinei, care poate apărea și influențele ce se pot exercita pe orizontală și pe verticală, cu aspectele subiective ce pot rezulta în prezentarea concluziilor auditului. Între cele două tipuri de audit există anumite diferențieri referitoare la statut (auditorul intern face parte din personalul organizației, auditorul extern este prestator de servicii); obiectivele urmărite (auditorul intern evaluează cantitatea și calitatea serviciilor și propune măsuri de îmbunătățire a activității în viitor, auditul extern certifică regularitatea, sinceritatea, fidelitatea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
asemenea, există translatări notabile atât în cadrul fiecărui grup, cât și între grupuri<footnote De exemplu, statisticile ONU și Banca Mondială structurează lumea actuală în țări dezvoltate sau industrializate, țări mediu dezvoltate sau nou-industrializate și țări mai puțin dezvoltate; criteriul de diferențiere este produsul intern brut pe locuitor; cele mai semnificative translații pe care le semnalează sunt de la țările mai puțin dezvoltate spre cele mediu dezvoltate, în grupa țărilor mediu dezvoltate prin creșterea impresionantă a producției ca urmare a așa-numitei revoluții
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a greși, considerăm noi, că tranziția în general implică și rezolvarea unor probleme comune, de ordin teoretic, conceptual, referitoare, de exemplu, la rolul statului și al sectorului economic privat, la proprietatea privată, la privatizare percepută ca reformă centrală publică, la diferențierea problematicii privatizării în țările aflate în tranziție la economia descentralizată și democrație față de țările mai puțin dezvoltate economic sau în dezvoltare și altele<footnote Constantin Ciurlău, Cristian Florin Ciurlău, „Contribution to the Theory of Privation at the Current Stage”, Revista
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
crizei economice în cadrul fiecărei țări și în mecanismele integrării lor în economia mondială; b) consolidarea procesului de democratizare politică, respectiv crearea premiselor pentru exercitarea drepturilor și libertăților economice ale individului, concomitent cu asumarea responsabilităților personale și colective în acest plan. Diferențierile sunt semnificative și în grupul țărilor foste socialiste din Europa Centrală și de Est. 3.1.2.2. Incapacitatea guvernelor de a asigura dezvoltarea și a contracara imperfecțiunile pieței În perioada 1961-1980, în majoritatea țărilor mai puțin dezvoltate economic, cu
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Six African States, Berlin, 1986, p. 4. footnote>. Diferitele forme ale lor pot fi descrise pe baza următoarelor caracteristici: felul și numărul proprietarilor - autorități naționale, regionale sau locale în calitate de proprietari unici, mai mulți proprietari publici (întreprindere publică mixtă), întreprinderi private; diferențierea formei juridice - întreprinderi publice de drept privat și întreprinderi de drept public; sectorul activităților, respectiv natura bunurilor și serviciilor pe care le oferă - domenii publice tradiționale (apa, energia, transporturile) sau domenii ce aparțin de regulă sectorului privat (întreprinderi productive, de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
fiind creată artificial, neexistând o corelație relevantă prin nivelul prețurilor. Faptul nu înseamnă însă că sistemul are un caracter dictatorial al producătorului asupra consumatorului, ci se referă strict la relevarea ordonării performanțelor oferite după criteriul solicitării de performanță. Prin urmare, diferențierea netă între sistemul de piață și alte tipuri de sisteme economice revine la măsura asociată performanței; pentru o definire mai corectă se apreciază, în această perspectivă, că au o semnificație mult mai mică aspectele particulare precum caracterul proprietății, implicarea statului
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
subliniază însă diferențele exterioare în comportamentul sexual impus de creștinismul politic instaurat prin dinastia constantiniană 4: „Biserica și preoțimea au susținut apăsat principiul unei moralități ale cărei precepte sunt obligatorii și al cărei scop este universal (ceea ce nu a exclus diferențierea între prescripții, în funcție de statutul fiecărui individ și nici existența unor mișcări ascetice având propriile aspirații); pe de altă parte, în gândirea clasică, chemarea la austeritate n-a fost organizată într-un sistem moral autoritar, coerent și unificat, impus tuturor în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de rezistență în fața angoasei radicale în fața „posibilității de a putea”. La această angoasă generică sau totală se adaugă - în relația erotică bipolară - o angoasă specifică, convocată de contradicția cel puțin aparentă între ceea ce S. Kierkegaard numește unitatea spiritului și faptul diferențierii sexuale. Faptul că profilul celuilalt nu este vizibil decât în aparența unei corporalități sexuate, ori faptul că nici un sine nu este scutit de servituțile apartenenței la un sex (masculin sau feminin) - această simplă constatare este și ea responsabilă pentru angoasa
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
dintre alteritate și identitate în cazul corpului subiectiv și al corpului obiectiv? Este oare corpul subiectiv ori transcendental al fiecăruia identic, întrucât aparține sferei invizibilului? Este oare conținutul alterității celuilalt reductibil la aparența somatică a unui corp sexuat? Contribuie oare diferențierea sexuală la o anumită „iluzie optică”, cu potențial idolatru? Acestea sunt întrebările care, deși formulate diferit, i-au preocupat pe Părinții Bisericii: este corpul protologic/eshatologic sexuat într-un sens originar? Este corpul biologic sexuat într-un mod accidental? Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Acestea sunt întrebările care, deși formulate diferit, i-au preocupat pe Părinții Bisericii: este corpul protologic/eshatologic sexuat într-un sens originar? Este corpul biologic sexuat într-un mod accidental? Ce anume conferă alteritate fiecărei persoane în parte? Pentru Henry, diferențierea sexuală a corpurilor biologice creează mirajul atracției. Cu cât cineva percepe mai acut propria sa diferențiere sexuală în raport cu celălalt, cu atât el sau ea va aluneca în prăpastia angoasei. „În fața corpului magic al celuilalt, dorința angoasantă de a întâlni viața
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]