43,048 matches
-
realizate în România. Mă bucura faptul că directorul general elogia rezultatele obținute de tehnicienii români, dar așteptam să vorbească și despre contribuția Canadei, mai ales că era prezent la întâlnire și prim ministrul canadian. Directorul român și-a încheiat însă discursul doar menționând că la această lucrare au colaborat companii italienii,americane și canadiene. Eram consternat și mă simțeam jenat de bădărănia directorului român. Domnule Victorov, auziți ce spune acest individ cu cap pătrat și cu o voce ca de buhai
Centrala nucleară de la Cernavodă. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/90_a_418]
-
punerea în funcțiune a reactorului au fost realizate de AECL și finanțarea proiectului a fost făcută de EDC. Este ofensator pentru partea canadiană. Sper că Președintele României va repara acest lucru. Următorul a luat cuvântul Prim Ministrul Jean Chrétien. Nesocotind discursul directorului român,acesta a făcut o prezentare a evoluției proiectului, a vorbit despre implicarea tehnologică și financiară a Canadei și despre perspectiva relațiilor bilaterale cu România. În prezentarea făcută a pomenit și despre tehnologia de producere a apei grele. Jean
Centrala nucleară de la Cernavodă. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/90_a_418]
-
În prezentarea făcută a pomenit și despre tehnologia de producere a apei grele. Jean Chrétien este de profesie avocat. Probabil că poate să facă anumite greșeli din punct de vedere tehnic. Nu știu dacă s-a întâmplat acest lucru în timpul discursului său, dar oricum nu a fost ceva important și nu ar fi trebuit să se speculeze o eventuală greșeală. Jean Chrétien nu a vorbit în calitate de expert în tehnică, ci de prim ministru al Canadei. Domnilor, eu sunt de profesie inginer
Centrala nucleară de la Cernavodă. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/90_a_418]
-
Canadei. Domnilor, eu sunt de profesie inginer hidrotehnic,( nu a menționat că și-a făcut studiile în URSS, a fost șeful studenților români care studiau acolo și că probabil a avut legături cu poliția secretă din URSS) și-a început discursul Ion Iliescu, fără să ureze bun venit Primului Ministru al Canadei și celorlalți invitați. Vă dați seama că am temeinice cunoștințe tehnice. Îmi pare rău că trebuie să-l contrazic pe domnul Prim Ministru al Canadei, pentru că apa grea... Am
Centrala nucleară de la Cernavodă. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/90_a_418]
-
venit Primului Ministru al Canadei și celorlalți invitați. Vă dați seama că am temeinice cunoștințe tehnice. Îmi pare rău că trebuie să-l contrazic pe domnul Prim Ministru al Canadei, pentru că apa grea... Am rămas stupefiat. Nu am mai ascultat discursul lui Ion Iliescu. Eram dezgustat că Președintele României se poartă cu atâta mârlănie. În sală s-a așternut o tăcere totală. I-am văzut pe reprezentanții lui Atomic Energy privind nedumeriți. Nu înțelegeau ce vrea să spună Iliescu care și
Centrala nucleară de la Cernavodă. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/90_a_418]
-
Iliescu. Eram dezgustat că Președintele României se poartă cu atâta mârlănie. În sală s-a așternut o tăcere totală. I-am văzut pe reprezentanții lui Atomic Energy privind nedumeriți. Nu înțelegeau ce vrea să spună Iliescu care și a continuat discursul într-o engleză relativă.Ca român am avut senzația că țara mea este condusă de un personaj care o face de rușine, iar ca și canadian m-am simțit insultat de nepolitețea oficialităților române față de Prim Ministrul Jean Chrétien. De la
Centrala nucleară de la Cernavodă. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/90_a_418]
-
mi-am dorit bun să fac. După încheierea festivității de deschidere urma vizitarea centralei și o recepție oficială. Am lucrat douăzeci de ani în montaj de centrale electrice și aș fi fost bucuros să vizitez centrala nucleară de la Cernavodă. Dar discursul lui Iliescu, lipsa de diplomație și chiar politețe față de oficialitățile canadiene m-au dezgustat în așa măsură că nu mi-am dorit decât să plec cât mai repede de acolo. Nu mai suportam să stau în prezența acestui personaj, cu
Centrala nucleară de la Cernavodă. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/90_a_418]
-
și tu acasă, Laurențiu. Vino să mă iei dimineață la ora 8:00. Mergem la Micron. Ajuns în cameră, m-am dezbrăcat și m-am pus în pat. Noaptea am avut un coșmar despre un grup de broaște care ascultau discursul unui broscoi despre apa grea. Am fost fericit când m-am trezit și am văzut că am visat. În timp ce îmi beam cafeaua m-am gândit cu amărăciune la ziua precedentă și la cei pe mâna cărora a încăput biata Românie
Centrala nucleară de la Cernavodă. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/90_a_418]
-
că în universalitate culturile mici devin și mai mici, iar culturile mari își impun tiranic valoarea, valorile. Istoria lumii o înlocuiește pe cea a unei nații. Cetățeanul e în centrul lumii și nicăieri. Un soi de paranoia domină actul public, discursul public se adresează cetățeanului lumii și mai puțin indivizilor cu nume și prenume, cu problemele zilei și ale nopții, cu sentimentele lor care se consumă în cel mai mare anonimat. Păpușarul nu mai folosește păpuși, ci oameni, pentru că are de unde
Cultura între universal, național și local by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2666_a_3991]
-
și a scris o carte foarte savantă, mai demult, despre terminologia trinitară a lui Augustin, „Augustin, un amator“. Dar cu noul său comentariu la cele câteva capitole din Evanghelia lui Matei autorul iese atât de curajos din „genul“ comun al discursului teologic încât obiectul discursului său își lovește cititorul frontal până la producerea unei perplexități care pune în discuție - sau în cazul cel mai profund - rediscută limitele însele ale domeniului, amintind în unele locuri rumoarea pe care au pututo produce la vremea
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
carte foarte savantă, mai demult, despre terminologia trinitară a lui Augustin, „Augustin, un amator“. Dar cu noul său comentariu la cele câteva capitole din Evanghelia lui Matei autorul iese atât de curajos din „genul“ comun al discursului teologic încât obiectul discursului său își lovește cititorul frontal până la producerea unei perplexități care pune în discuție - sau în cazul cel mai profund - rediscută limitele însele ale domeniului, amintind în unele locuri rumoarea pe care au pututo produce la vremea lor, Jurnalul fericirii, Parabolele
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
pentru această discuție a textului evanghelic, comentariul lui Augustin la Predica de pe munte a Domnului. În text, frapează mai întâi o medietate pe care și-o propune autorul, denunțând drept extreme inconfortabile în surprinderea sensului dorit, pe de o parte, discursul parohial obișnuit și tributar clișeelor în care nici eroare, nici adevăr nu se află, iar pe de altă parte, unei cercetări academice în care sensul poate rămâne învăluit în precauția savantă. În locul acestora, autorul vorbește în primele pagini ale cărții
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
redefinește pe autorul ei într-un spațiu reordonat. Cel mai serios argument care îi susține metoda este citirea Fericirilor în această cheie. Determinația fundamentală a lor este natura lor ironică. Nimic, ne convinge autorul, din cele două mii de cuvinte ale discursului lui Christos nu poate fi luat cu sens propriu decât cu riscul absurdului. Totul depinde de ironia care corespunde sensului cel mai profund al tradiției creștine, de care suntem izolați istoric (căci nu mai putem reconstrui complet auditoriul predicii de pe
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
Structural, par să-l despartă de aceasta mai multe decât îl apropie. Și totuși, poetul e, și de fapt și de drept, un optzecist veritabil. A publicat în 1979, cu puțin înaintea debutului în volum, în Amfiteatru, un lung poem, Discurs împotriva violenței și nepăsării (care va deveni, între coperte, Muguri alchimici). În același număr, îi regăsim la paginile de poezie pe Mircea Cărtărescu, Magdalena Ghica și Matei Vișniec. Până astăzi, titlul primei sale cărți, Bucuria anonimatului, a rămas în amintirea
Dereglarea simțurilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2669_a_3994]
-
crucificarea romană). Așadar, Iisus este considerat un instigator în sensul Deuteronomului (13, 9) și astfel e avertizat, cerându-i-se să se căiască; în față refuzului său, e judecat și, în cele din urmă, executat. Este dificil de perceput sensul discursului Coranic asupra morții lui Iisus pe cruce. Versetele 157-158 din al 4-lea surat pune în scenă o polemică împotriva evreilor, care afirmă că „Noi l-am omorât pe Mesia”. Coranul neagă, oare, răstignirea, sau denunță doar susținerea iudaică? Textul
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]
-
noastre din acești cincizeci de ani este o întreprindere dificilă, obositoare și puțin satisfăcătoare, și ea se termină cu o concluzie destul de severă, dar probabil justificată: aceasta vorbește despre „retardul metodologic al criticii noastre”, de forma „predominant cronicărească”, expozitivă, a discursului critic, de structura preponderent monografică a cercetării care decurge tocmai din ascendența ei în cronica literară și mai ales în „dogma autonomiei esteticului”, care anulează orice intenție de comparatism sau viziune structurantă (p.19), de „criteriile” impuse printr-o viziune
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
este ea, cum ar fi fost natural, o locomotivă a literaturii noastre contemporane în fața străinătății, și de ce participă atât de puțin la marea mișcare de idei din lumea literelor de pretutindeni, mai efervescentă ca niciodată? Între cele patru dimensiuni ale discursului critic românesc marcate de un retard care stă la originea dezinteresului consumatorului străin (simplu termen de raportare, cu rol euristic în construcția argumentativă), adică metoda, forma, obiectul și criteriile, cauza principală pare să fie „dogma autonomiei esteticului”, care `l face
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
Siberia, Beijing, Shanghai, Pascal, Europa, Berlin, Marx. Ca în orice oratorie, retorica se infiltrează ca în propria-i conferință. Și așa apar principiile, logica strânsă a demonstrațiilor, eliberarea aserțiunilor de vituperări stângace ori hazardate. La o asemenea ținută academică a discursului narativ sunt excluse, chipurile, abaterile întâmplă toare. Și totuși, clipește pișcherlicește prozatorul, îngăduindu-și să citeze secvențe fie din înțelepciunea lui moș Gogu ("Bă, n-ai să o duci niciodată bine dacă nu muncește altul pentru tine!"), fie a unei
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
acute, evidente de profil, n-ar fi posibilă, deoarece fiecare text în parte se sustrage uneia asemenea operații, neexistând un etalon de supraveghere totală. Deconstructivismul n-ar folosi la nimic în asemenea situație. Prefațatorul cărții Ion Măldărescu, a angajat un discurs encomiastic, care nu folosește niciunui cititor interesat de cultură, cu atât mai mult, unui specialist. Autoarea rămâne familiarizată prea bine cu ideile (nu numai contemporane!) și cu limbajele care li se cuvin, pentru ca textele să rămână bine fixate în tiparele
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
poezia ei, la fel excelentul roman, stau sub semnul unei sofisticate poetici a morbideții. Biblioteci în aer liber subliniază, dincolo de toate, destinul unei scriitoare care-și trăiește ideile cu frenezie. Exact ceea ce esențializează un autor. Așa încât, oricâtă nefericire ar expulza discursul ei, rezultatul e întotdeauna unul superlativ artistic. Citim portrete și amintiri literare, articole publicistice, recenzii și frânturi de gânduri dintr-un jurnal de idei. În final, o Addenda reproduce discursul parodic adresat oponenților literari de care aminteam în debutul cronicii
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
Exact ceea ce esențializează un autor. Așa încât, oricâtă nefericire ar expulza discursul ei, rezultatul e întotdeauna unul superlativ artistic. Citim portrete și amintiri literare, articole publicistice, recenzii și frânturi de gânduri dintr-un jurnal de idei. În final, o Addenda reproduce discursul parodic adresat oponenților literari de care aminteam în debutul cronicii. Ori de câte ori asamblează un portret, Marta Petreu nu dă greș. Ea știe să agațe elementul semnificativ de care leagă apoi o biografie: apreciază la Nicolae Balotă „erudiția uimitoare”, „râsul cathartic” și
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
din banii de la Uniunea Europeană, până în 2015 să avem implementat Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor în toate județele. Avem contracte, dar responsabilitatea implementării acestui sistem stă exclusiv în puterea autorităților locale. Ei fac licitațiile, ei implementează", a spus Borbely în discursul susținut în fața participanților la conferință. Borbely a mai anunțat că România este fruntașă în accesarea fondurilor europene în domeniul managementului deșeurilor. Numai în ultimele două luni am semnat contracte de peste 800 de milioane de euro, și suntem deja la grafic
România reciclează doar unu la sută din deşeurile produse () [Corola-journal/Journalistic/26750_a_28075]
-
silindu-i totodată pe cetățeni să tacă, să înghită și să aplaude. Un sumar exercițiu de istorie virtuală ar putea demara prin întrebarea: ce se întâmpla dacă, măcar o dată, un dram de sinceritate și adevăr s-ar fi strecurat în discursul oficial? Răspunsul se află la îndemîna tuturor: oricît de imens ar fi un balon, o cît de mică înțepătură îl dezumflă. Așadar, sincerității și adevărului nu li se puteau acorda concesii, căci acestea ar fi fost egale cu sinuciderea. Minciuna
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
să plecăm din țară. Porțile țării sunt deschise, așa că plecați pentru că la voi în țară legislația este la pământ, sănătatea, învățământul, protecția socială sunt la pământ. Decât să plecăm noi mai bine să plece ei. Jos Guvernul“, și-a încheiat discursul liderul BNS, Dumitru Costin. Secretarul general adjunct al Confederației Europene al Sindicatelor, prezent în Piața Constituției Alături de sindicaliștii prezenți la mitingul din Piața Constituției participă în semn de solidaritate cu mișcarea sindicală din România și Josef Niemiec, secretar general adjunct
Dumitru Costin (BNS): Avem un guvern care îşi urăşte cetăţenii () [Corola-journal/Journalistic/26950_a_28275]
-
ale postmodernității, în care individualismul și spiritul național se intersectează cu globalizarea, Cei o sută. Agnus Dei e o construcție narativă densă, simbolică, cu desen epic bine articulat, condus cu eficiență și luciditate de un scriitor de incontestabilă forță a discursului și viziunii.
Despre eroi și himere by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2708_a_4033]