4,704 matches
-
discursului, care recurge deseori la preluări de fragmente din surse diverse, situație de insecuritate, atestată de caracterul compozit, fără repere clare. Contrar acestei tendințe de a presăra textul cu citate fragmentare de origine diferită, caracteristice unor scrieri din presă, insecuritatea discursivă în cazul textelor din sistemul educativ se manifestă adesea printr-o alipire de texte sursă, de exemplu, în instrucțiunile ministeriale, prefațate de materiale pedagogice, în compilațiile școlare sau în unele programe de formare. Acest amestec, deseori justificat în numele didacticității, se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pedagogice, în compilațiile școlare sau în unele programe de formare. Acest amestec, deseori justificat în numele didacticității, se expune riscului ca, citînd lucrările altora, să le alterezi sau să le deformezi prin reformulări. V. dialogism, didacticitate. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN INSTITUȚIE DISCURSIVĂ. Orice manifestare a discursului are loc în cadrul unei instituții discursive, iar fiecărei instituții îi sînt atribuite în mod tradițional anumite genuri discursive, și, reciproc, unitatea unui gen discursiv este dată de identificarea lui cu o instituție a cuvîntului, noțiunea de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Acest amestec, deseori justificat în numele didacticității, se expune riscului ca, citînd lucrările altora, să le alterezi sau să le deformezi prin reformulări. V. dialogism, didacticitate. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN INSTITUȚIE DISCURSIVĂ. Orice manifestare a discursului are loc în cadrul unei instituții discursive, iar fiecărei instituții îi sînt atribuite în mod tradițional anumite genuri discursive, și, reciproc, unitatea unui gen discursiv este dată de identificarea lui cu o instituție a cuvîntului, noțiunea de "instituție discursivă" în accepția ei de "ansamblu de practici discursive
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
altora, să le alterezi sau să le deformezi prin reformulări. V. dialogism, didacticitate. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN INSTITUȚIE DISCURSIVĂ. Orice manifestare a discursului are loc în cadrul unei instituții discursive, iar fiecărei instituții îi sînt atribuite în mod tradițional anumite genuri discursive, și, reciproc, unitatea unui gen discursiv este dată de identificarea lui cu o instituție a cuvîntului, noțiunea de "instituție discursivă" în accepția ei de "ansamblu de practici discursive și de aparate validate" aflîndu-se astfel în strînsă legătură cu cea de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
le deformezi prin reformulări. V. dialogism, didacticitate. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN INSTITUȚIE DISCURSIVĂ. Orice manifestare a discursului are loc în cadrul unei instituții discursive, iar fiecărei instituții îi sînt atribuite în mod tradițional anumite genuri discursive, și, reciproc, unitatea unui gen discursiv este dată de identificarea lui cu o instituție a cuvîntului, noțiunea de "instituție discursivă" în accepția ei de "ansamblu de practici discursive și de aparate validate" aflîndu-se astfel în strînsă legătură cu cea de "gen discursiv". Instituția discursivă garantează validitatea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
manifestare a discursului are loc în cadrul unei instituții discursive, iar fiecărei instituții îi sînt atribuite în mod tradițional anumite genuri discursive, și, reciproc, unitatea unui gen discursiv este dată de identificarea lui cu o instituție a cuvîntului, noțiunea de "instituție discursivă" în accepția ei de "ansamblu de practici discursive și de aparate validate" aflîndu-se astfel în strînsă legătură cu cea de "gen discursiv". Instituția discursivă garantează validitatea și sensul fiecărui act din exercițiul discursului, într-o configurație în care a vorbi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursive, iar fiecărei instituții îi sînt atribuite în mod tradițional anumite genuri discursive, și, reciproc, unitatea unui gen discursiv este dată de identificarea lui cu o instituție a cuvîntului, noțiunea de "instituție discursivă" în accepția ei de "ansamblu de practici discursive și de aparate validate" aflîndu-se astfel în strînsă legătură cu cea de "gen discursiv". Instituția discursivă garantează validitatea și sensul fiecărui act din exercițiul discursului, într-o configurație în care a vorbi și a arăta că avem dreptul de a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reciproc, unitatea unui gen discursiv este dată de identificarea lui cu o instituție a cuvîntului, noțiunea de "instituție discursivă" în accepția ei de "ansamblu de practici discursive și de aparate validate" aflîndu-se astfel în strînsă legătură cu cea de "gen discursiv". Instituția discursivă garantează validitatea și sensul fiecărui act din exercițiul discursului, într-o configurație în care a vorbi și a arăta că avem dreptul de a vorbi în modul în care o facem sînt cele două fațete ale oricărui act
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui gen discursiv este dată de identificarea lui cu o instituție a cuvîntului, noțiunea de "instituție discursivă" în accepția ei de "ansamblu de practici discursive și de aparate validate" aflîndu-se astfel în strînsă legătură cu cea de "gen discursiv". Instituția discursivă garantează validitatea și sensul fiecărui act din exercițiul discursului, într-o configurație în care a vorbi și a arăta că avem dreptul de a vorbi în modul în care o facem sînt cele două fațete ale oricărui act de vorbire
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și a arăta că avem dreptul de a vorbi în modul în care o facem sînt cele două fațete ale oricărui act de vorbire. P. Maingueneau aduce astfel în discuție problema deontologiei complexe căreia trebuie să i se supună activitatea discursivă. În cadrul discursului filozofic, F. Cossutta definește, în 1996, instituția discursivă drept modul în care discursul tinde să se instituie, instituționalizîndu-se, grație strategiilor de poziționare în cîmpul social. V. gen discursiv. COSSUTA 1996; MAINGUENEAU 2001, 2004. NM INTERACȚIUNE. Interacțiunea poate fi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
modul în care o facem sînt cele două fațete ale oricărui act de vorbire. P. Maingueneau aduce astfel în discuție problema deontologiei complexe căreia trebuie să i se supună activitatea discursivă. În cadrul discursului filozofic, F. Cossutta definește, în 1996, instituția discursivă drept modul în care discursul tinde să se instituie, instituționalizîndu-se, grație strategiilor de poziționare în cîmpul social. V. gen discursiv. COSSUTA 1996; MAINGUENEAU 2001, 2004. NM INTERACȚIUNE. Interacțiunea poate fi definită ca acțiunea reciprocă pe care două sau mai multe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
problema deontologiei complexe căreia trebuie să i se supună activitatea discursivă. În cadrul discursului filozofic, F. Cossutta definește, în 1996, instituția discursivă drept modul în care discursul tinde să se instituie, instituționalizîndu-se, grație strategiilor de poziționare în cîmpul social. V. gen discursiv. COSSUTA 1996; MAINGUENEAU 2001, 2004. NM INTERACȚIUNE. Interacțiunea poate fi definită ca acțiunea reciprocă pe care două sau mai multe obiecte sau fenomene o au unul asupra celuilalt, aspect ce nu poate fi discutat în afara unei abordări sistemice a oricărui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
comunicării interculturale ar fi reprezentată de un stil comunicativ intercultural sincretic, capabil să integreze mai multe identități. Dar, interacțiunile dintre indivizi sau grupuri de indivizi cu referințe culturale diferite comportă încă un factor dificil de soluționat în spațiul real: pozițiile discursive inegale reprezentate de majoritate/minoritate sau de vorbitorul nativ/dobîndit (într-o societate, grupul dominant deține o putere simbolică, culturală și comunicativă, din care grupurile minoritare sînt excluse prin definiție). Locutorii pot deveni membri competenți din punct de vedere cultural
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
inconștientă și conflictuală, prin implicarea unui subiect care gestionează alte discursuri, și a opiniei publice sub o formă omogenă, mai mult retorică decît materială. J.-J. Courtine, în 1982, oferă o definiție operațională a interdiscursului, drept instanță organizatoare a formațiunilor discursive, gîndit în maniera unui proces de reconfigurare permanentă în care sînt dirijate competențele formațiunii discursive. D. Maingueneau, în 1984, propune o nouă perspectivă teoretică asupra interdiscursului, relaționîndu-l cu alte trei noțiuni: univers discursiv, cîmpuri discursive, spații discursive. M. Angenot definește
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sub o formă omogenă, mai mult retorică decît materială. J.-J. Courtine, în 1982, oferă o definiție operațională a interdiscursului, drept instanță organizatoare a formațiunilor discursive, gîndit în maniera unui proces de reconfigurare permanentă în care sînt dirijate competențele formațiunii discursive. D. Maingueneau, în 1984, propune o nouă perspectivă teoretică asupra interdiscursului, relaționîndu-l cu alte trei noțiuni: univers discursiv, cîmpuri discursive, spații discursive. M. Angenot definește mai tîrziu interdiscursul drept o alternativă a intertextualității care vrea să depășească textocentrismul studiilor literare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a interdiscursului, drept instanță organizatoare a formațiunilor discursive, gîndit în maniera unui proces de reconfigurare permanentă în care sînt dirijate competențele formațiunii discursive. D. Maingueneau, în 1984, propune o nouă perspectivă teoretică asupra interdiscursului, relaționîndu-l cu alte trei noțiuni: univers discursiv, cîmpuri discursive, spații discursive. M. Angenot definește mai tîrziu interdiscursul drept o alternativă a intertextualității care vrea să depășească textocentrismul studiilor literare. Încă o perioadă de timp însă, interdiscursul va fi perceput ca fiind materializat și constituit din elemente de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
drept instanță organizatoare a formațiunilor discursive, gîndit în maniera unui proces de reconfigurare permanentă în care sînt dirijate competențele formațiunii discursive. D. Maingueneau, în 1984, propune o nouă perspectivă teoretică asupra interdiscursului, relaționîndu-l cu alte trei noțiuni: univers discursiv, cîmpuri discursive, spații discursive. M. Angenot definește mai tîrziu interdiscursul drept o alternativă a intertextualității care vrea să depășească textocentrismul studiilor literare. Încă o perioadă de timp însă, interdiscursul va fi perceput ca fiind materializat și constituit din elemente de discurs enunțate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
organizatoare a formațiunilor discursive, gîndit în maniera unui proces de reconfigurare permanentă în care sînt dirijate competențele formațiunii discursive. D. Maingueneau, în 1984, propune o nouă perspectivă teoretică asupra interdiscursului, relaționîndu-l cu alte trei noțiuni: univers discursiv, cîmpuri discursive, spații discursive. M. Angenot definește mai tîrziu interdiscursul drept o alternativă a intertextualității care vrea să depășească textocentrismul studiilor literare. Încă o perioadă de timp însă, interdiscursul va fi perceput ca fiind materializat și constituit din elemente de discurs enunțate, pronunțate. În
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
va fi perceput ca fiind materializat și constituit din elemente de discurs enunțate, pronunțate. În 2002, D. Maingueneau și P. Charaudeau definesc interdiscursul atît în sens restrictiv, cît și în sens mai larg: ansamblu de discursuri și ansamblu de unități discursive. P. Charaudeau vorbește despre "sens interdiscursiv" referitor la locuțiuni sau expresii fixe care sînt de obicei adăugate unor cuvinte, conferindu-le acestora o "valoare simbolică"- de exemplu, pentru vrabie, se adaugă unități precum mănîncă cît o vrabie, țopăie ca o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
raționament logic: 1) stabilirea inferențelor creative și 2) generarea expectativelor; dintre acestea, prima etapă este o mișcare ascendentă, iar cea de-a doua o mișcare descendentă. Prin intermediul mișcării ascendente, receptorul construiește, cu ajutorul datelor lexicale, sintactice și de altă natură, tema discursivă ca ipoteză interpretativă, prin care se urmărește, pe de o parte, impunerea unei reguli de coerență interpretativă și, pe de altă parte, integrarea a ceea ce a spus emițătorul la ceea ce cunoaște receptorul sau la ceea ce s-a spus anterior în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ceea ce a spus emițătorul la ceea ce cunoaște receptorul sau la ceea ce s-a spus anterior în discurs. A doua fază, cea descendentă, constă în crearea de expectative semantice în legătură cu semnificațiile care ar putea surveni în continuare. Cu această perspectivă, interpretarea discursivă se apropie destul de mult de alteritatea lingvistică, una dintre laturile care alcătuiesc esența limbii, și, de aceea, pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, interpretarea devine operantă îndeosebi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
esența limbii, și, de aceea, pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, interpretarea devine operantă îndeosebi în cazul discursului dialogic, deși ea nu lipsește în nici una dintre speciile discursive. V. alteritate, dialog, dialogism, interdiscurs, intertext. GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. RN INTERSUBIECTIVITATE. Prin intersubiectivitate se înțelege proprietatea de a fi valabil pentru mai mult de un subiect, astfel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care le relevă textele. Aceasta indică desfășurarea enunțurilor într-un spațiu de discurs și plasarea lor astfel încît să primească valoare. Fiecare poziționare instituie anumite genuri de discurs, iar nu altele, și, făcînd aceasta, arată ceea ce este într-un cîmp discursiv destinat exercițiului legitim al vorbirii. Această instituire trebuie înțeleasă ca definind însăși identitatea unei poziționări; recursul la anumite genuri ține de fapt de poziționare, la fel ca elementele propriu-zis doctrinale. Dacă se au în vedere poziționări concurente, se pot prevedea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de viața națională. Ca atare, s-a impus figura istoricului discursului al cărui specific constă în situarea inițială într-un spațiu inedit, prin construirea de corpusuri de texte pornind de la documentele istorice, pe baza cărora studiază enunțurile și relevă strategiile discursive, încheind cu o evaluare cantitativă a lor. Orientarea istoricilor spre unele dintre problemele lingvisticii nu a condus însă nici la rezultate importante și nici la un acord între specialiști în ceea ce privește valabilitatea rezultatelor. O constatare acceptată de istorici și de lingviști
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu a condus însă nici la rezultate importante și nici la un acord între specialiști în ceea ce privește valabilitatea rezultatelor. O constatare acceptată de istorici și de lingviști a fost aceea a imposibilității conturării unui studiu al condițiilor lingvistice ale apariției formelor discursive care să asigure accesul la înțelegerea istoriei fără a prejudicia relația cu realitatea discursului. V. analiză a discursului, arhivă, corpus, eveniment discursiv. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN IZOTOPIE. Termenul izotopie a fost propus în 1966 de A. J. Greimas, trecînd de la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]