4,738 matches
-
acela de perne și-am început să chicotesc în stilul meu inconfundabil... Barney, încercând să mă ajute, și-a pierdut echilibrul și, înainte să ne dezmeticim, am început să ne sărutăm. N-am plănuit asta, n-am vrut să ne „distrăm“. Și nici nu-mi amintesc să fi intenționat să mă răzbun pe Vanessa. Pur și simplu s-a întâmplat, în modul cel mai firesc cu putință. Îmi aduc aminte cum a trântit Barney ușa magaziei, dar, altfel, eram amândoi foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
sfârșit, în toată această frenezie, aș putea să sar pe Jake, iar el să se sperie și să dea înapoi. Încerc să vorbesc cu Daisy, dar ea nu mă prea ajută; îmi spune doar să merg înainte și să mă distrez. După părerea ei, sunt cu cineva care îmi place, cu cineva căruia eu îi plac, cu cineva care mă sună regulat și care mă invită să plec cu el în weekend, ceea ce e mai mult decât are ea, așa că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
varză și sandviciuri cu șuncă, zice Jake. Asta mâncam noi când eram mic. —Mmm. Atunci înseamnă că prefer ce avem acum, anunț eu, cu ochii la ultima bucățică de lipie cu humus. —Mi-am dat seama, continuă el să se distreze. Mi-era foame! mă apăr eu. Toată gimnastica de dimineață mi-a făcut o poftă de mâncare! —Cum așa? Eu am făcut toată treaba! — M-am zvârcolit o grămadă, o țin eu pe-a mea. Nu ai idee ce obositor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
de circ înainte să se apuce de actorie? —Chiar? — Da, ăia actori, care-și făceau singuri cascadoriile - Burt Lancaster și Robert Mitchum. Mitchum a făcut box, făcea față în orice bătaie de prin baruri. Finn începe să viseze. Întotdeauna mă distrează să văd cum tipi hetero se sperie la culme că ar putea fi luați drept homosexuali, și totuși idolatrizează eroi masculini într-un fel care ar putea fi foarte ușor calificat drept senzual dacă ar fi vorba despre Brigitte Nielsen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
a melancoliei. Acel libertinism intelectual deprimat al lui ascundea o disperată sete de absolut. Lucru greu de Înțeles la prima vedere, fiindcă Belbo compensa momentele de fugă, de ezitare, de desprindere, cu momente de destinsă ușurință În conversație, sau se distra producând alternative absolute, cu o hilară lipsă de a crede În ele. Asta era pe când Împreună cu Diotallevi construia manuale ale imposibilului, lumi pe dos, teratologii bibliografice. Și văzându-l atât de vorbăreț și de entuziast În timp ce-și construia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
existența În realitate.” „Da, dar tot stupidă e și confutația lui Gaunilon. Eu mă pot gândi la o insulă pe mare chiar dacă acea insulă nu există. Confundă gândirea contingentului cu gândirea necesarului.” „O luptă Între stupizi.” „Bineînțeles, iar Dumnezeu se distrează la nebunie. S-a vrut de negândit numai ca să demonstreze că Anselmus și Gaunilon erau stupizi. Ce scop sublim pentru creație, dar ce zic eu, pentru faptul Însuși În virtutea căruia Dumnezeu trebuie să fie. Totul finalizat Întru denunțarea stupidității cosmice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
toate traduceri din autori de prestigiu, ca să menținem nivelul catalogului. Și, În sfârșit, sunt manuscrisele care sosesc așa, aduse de câte-un autor izolat. Rar găsești ceva demn de luat În seamă, dar trebuie văzute, nu se știe niciodată.” „Vă distrați?” „Dacă mă distrez? E singurul lucru pe care știu să-l fac bine.” Am fost Întrerupți de un tip de vreo patruzeci de ani, ce purta o haină cu câteva numere mai largă, cu păr rar, blond-deschis, care-i cădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
autori de prestigiu, ca să menținem nivelul catalogului. Și, În sfârșit, sunt manuscrisele care sosesc așa, aduse de câte-un autor izolat. Rar găsești ceva demn de luat În seamă, dar trebuie văzute, nu se știe niciodată.” „Vă distrați?” „Dacă mă distrez? E singurul lucru pe care știu să-l fac bine.” Am fost Întrerupți de un tip de vreo patruzeci de ani, ce purta o haină cu câteva numere mai largă, cu păr rar, blond-deschis, care-i cădea peste două sprâncene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
multe perspective, poate printre ei mai e și câte unul care a dat de bucluc. Eu mă gândesc la povestea asta În termeni de legiune străină. Ce faci când ai necazuri? Te faci templier, poți vedea alte locuri, te poți distra, te bați, ești hrănit, Îmbrăcat și, pe deasupra, Îți mântuiești și sufletul. Firește, trebuia să fii destul de disperat, pentru că era vorba să te duci În deșert și să dormi În cort, să petreci zile În șir fără să vezi suflet de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
deveni Ospitalieri, adică niște persoane normale. Războiul corupe circuitele cerebrale, pesemne din cauza zgomotului canonadelor sau ale focului grecesc... E cazul multor generali”. Era ora unu noaptea. Diotallevi, amețit de apa tonică, se clătina pe picioare. Ne-am salutat. Eu mă distrasem bine. Și ei la fel. Încă nu știam că Începuserăm să ne jucăm cu focul grecesc, care arde și mistuie. 15 Erard de Siverey Îmi spuse: „Sire, dacă credeți că nici eu, nici stirpea mea nu vom fi dezonorați din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mai bune și mai puțin bune, puterea constă În a le fișa pe toate și apoi să cauți conexiunile. Conexiunile există oricând, numai să vrei să le găsești. După circa doi ani de muncă, eram mulțumit de mine Însumi. Mă distram. Și Între timp o cunoscusem pe Lia. 35 De vrea pe nume cineva să-mi spună, sunt Lia eu și mâinile-mi perindă floare de floare, ca să-mi fac cunună* (Purgatoriul, XXXVII, 100-102) Lia. Acum doresc cu disperare s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
fiu, un Sam Spade al culturii, douăzeci de dolari pe zi plus cheltuielile”. „Dar nu vin să mă caute femei misterioase și fascinante, și nimeni nu vine să-mi vorbească de șoimul maltez”, am spus. „Nu se știe niciodată. Te distrezi?” „Dacă mă distrez?” l-am Întrebat; și, citându-l: „E singurul lucru pe care mi se pare că-l pot face bine”. „Good for you”, răspunse el. Ne-am mai văzut și alte dăți, i-am povestit despre experiențele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Spade al culturii, douăzeci de dolari pe zi plus cheltuielile”. „Dar nu vin să mă caute femei misterioase și fascinante, și nimeni nu vine să-mi vorbească de șoimul maltez”, am spus. „Nu se știe niciodată. Te distrezi?” „Dacă mă distrez?” l-am Întrebat; și, citându-l: „E singurul lucru pe care mi se pare că-l pot face bine”. „Good for you”, răspunse el. Ne-am mai văzut și alte dăți, i-am povestit despre experiențele mele braziliene, dar l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mereu noi capitole În viața lui. Îi pomenii de un proiect editorial. Se arătă interesat, zise că era bucuros să ne vadă, și am fixat o Întâlnire la el acasă. De la ivirea Proiectului Hermes și până În ziua aceea, eu mă distrasem fără grijă pe seama a o jumătate de lume. Acum Ei Începeau să-și prezinte nota de plată. Eram și eu o albină și alergam către o floare, dar Încă nu știam acest lucru. 46 În timpul zilei te vei apropia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
s-o readucă În halul ăsta. Într-un colț, un sistem de amplificare asurzea asistența cu muzică orientală, niște chestii cântate la sitar, dacă-mi amintesc bine, din alea cărora nu le poți recunoaște melodia. Toți treceau cu un aer distrat prin fața tablourilor, ca să se Înghesuie la mesele din fund și să apuce paharele de carton. Ajunseserăm când serata era deja În toi, atmosfera era Înțesată de fum, câte-o fată când și când schița mișcări de dans În centrul sălii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de Demo... cum se zice?” „N-o fi Demiurgul?” „Ba da, el. Nu-mi amintesc dacă pe Demiurgul ăsta l-a făcut Sophia sau era deja și ea l-a incitat, haide, blegule, fă lumea și pe urmă o să ne distrăm. Demiurgul era probabil un Încurcă-lume și nu știa să facă lumea cum trebuie, ba chiar nici n-ar fi trebuit s-o facă, pentru că materia nu e bună, iar el nu era autorizat să se amestece. În fine, a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
urăști. Ascultă, eu aș vrea să plec acasă, am o criză de gastrită. Eu sunt Încă prizonierul materiei inferioare. Mie Simone nu mi-a promis nimic. Vii cu mine?” „Hai să mai stăm puțin. E așa de frumos. Nu te distrezi? Și pe urmă, nici nu m-am uitat la tablouri. Ai văzut că Riccardo a făcut unul și cu mine?” „Câte lucruri aș vrea eu să fac cu tine”, zise Riccardo. „Ești vulgar. Stai mai departe. Vorbesc cu Jacopo. Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Salon. „Nu i-a fost frică, se simțea sigur pe el. Dar toți cei care l-au urmat În mod public au fost eliminați, pentru că știau prea mult”. O luarăm Încet prin galerii, iar domnul Salon Îmi vorbea aruncând priviri distrate de-a lungul parcursului, pe unde se Îmbucau alte căi, pe unde se deschideau alte puțuri, ca și cum ar fi căutat În penumbră confirmarea bănuielilor lui. „Nu v-ați Întrebat niciodată de ce toate marile metropole moderne, În secolul trecut, s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
el se simțea bard - sau trubadur. Își calculă pauza. „După vreo două zile don Tico a trimis pe cineva să mă cheme și mi-a explicat că Annibale Cantalamessa și Pio Bo stricaseră toată serata. Nu respectau tempo-ul, se distrau În pauze, zvârlindu-și unul altuia glume și Înțepături, nu intrau la momentul potrivit. «Genisul» Îmi spuse don Tico, «e osatura fanfarei, e conștiința ei ritmică, sufletul ei. Fanfara e ca o turmă, instrumentele sunt oile, maestrul e păstorul, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Bovary ca să-i fac o scenă?” Diotallevi clătina din cap și-mi spunea În șoaptă că n-ar trebui să se reproducă imagini ale lucrurilor divine și că acelea erau toate niște epifanii ale vițelului de aur. Dar asta Îl distra. 58 Prin urmare, alchimia e o prostituată castă, care are mulți amanți, dar pe toți Îi dezamăgește și nici unuia nu-i cedează. Îi transformă pe proști În smintiți, pe bogați În nenorociți, pe filosofi În huhurezi, și pe cei Înșelați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
guerre...” Garamond era pur și simplu siderat. Diotallevi păstra o atitudine de curiozitate cinică, Belbo nu-și exterioriza nici un sentiment. Voiam să-mi spulber orice Îndoială, așa că i-am zis: „Ce păcat că Lorenza nu a venit, s-ar fi distrat”. „Mda” răspunse, absent. Lorenza nu venise. Iar eu eram ca și Amparo la Rio. Mă simțeam rău. Nu eram În largul meu. Nu-mi adusese nimeni agogõ-ul. M-am depărtat de grup, am reintrat În clădire, făcându-mi loc prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Însă de ce - cu respect. „Pim”, Îmi spusese ea, „nu-mi place felul În care trăiești tu istoria asta cu editura Manuzio. Mai Înainte culegeai date cum culegi scoici. Acum parcă-ți notezi numere la Loto”. „Asta-i numai pentru că mă distrez mai mult În felul ăsta”. „Nu te distrezi, ești pasionat, asta-i altceva. Fii atent, ăia or să te Îmbolnăvească”. „Acum să nu exagerăm. Cel mult, ei sunt bolnavi, doar nu devii bolnav dacă ești infirmier la ospiciu”. „Asta rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nu-mi place felul În care trăiești tu istoria asta cu editura Manuzio. Mai Înainte culegeai date cum culegi scoici. Acum parcă-ți notezi numere la Loto”. „Asta-i numai pentru că mă distrez mai mult În felul ăsta”. „Nu te distrezi, ești pasionat, asta-i altceva. Fii atent, ăia or să te Îmbolnăvească”. „Acum să nu exagerăm. Cel mult, ei sunt bolnavi, doar nu devii bolnav dacă ești infirmier la ospiciu”. „Asta rămâne de demonstrat”. „Știi că niciodată nu m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
gură. - Ascultă la mine, nepoate, se bagă cea cu gura încă liberă, dacă o ții și tu ca tac-tu și ca mătușî-ta, n-o să faci nicio scofală. Uite, eu am muncit la băcănie o viață întreagă, nu m-am distrat și, iacătă, mi-am făcut casă. Dacă arunci banii pe bomboane o să stai chiriaș toată viața. Vai de curu’ tău. Vezi dacă am fost strângătoare? Acum ajunge să scot capul pe ușă și să strig: salaaam! și pac! vine madam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sare, zahăr, bulion, osânză. Doar boabe fierte, o dată pe zi, o lămuri Coposu, care acum chiar râdea. Păi bine, domnule senator, își ieși din fire ziarista - înnebunită că mii de femei pierduseră un bărbat bine, iar fostul bărbat bine se distra amintindu-și cum bolșevicii ăia cretini îl înfometaseră atâta amar de vreme - și dumneavoastră găsiți că asta e de râs?! Coposu care, vorba lui Jerry Springer, avea ciorapi în dulap mai în vârstă decât intervievatoarea lui, răspunse cu un hohot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]