3,782 matches
-
alte convingeri. Apar unele creații deosebite, ca Cetatea Soarelui, o operă filosofică de excepție, scrisă de Thomasso Campanella, care și-a propus să reprezinte imaginar o altă societate decât cea a Raiului din Cărțile Sfinte. Deși subiectele biblice ale creștinătății, dogmele bisericești nu lăsau loc pentru negociere, complementar se manifesta un apetit pentru creația științifică și artistică, oferind o soluție pentru viața concretă a oamenilor, terestră, complementară celei imaginar divine, la care nu erau împiedicați să aspire pe mai departe. Sub
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și exploatarea acestora, pentru cucerirea și colonizarea de noi teritorii geografice încă necunoscute. Teoreticianul politician al acestei perioade a fost Machiavelli, pentru care politica devine un obiect de cercetare științifică pe un teren dominat până atunci de indeterminismele trasate de dogmele religioase. Prin lucrările sale a fost avansată ideea valorii în relațiile dintre oameni, de determinare a acestora și a relațiilor dintre comunități prin intermediul factorului cultural, ideea instituirii unei ordini determinate de civilizație, ca opusă celor barbare. Pentru prima dată este
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
În ceea ce-l privește pe om, asemenea psihologiei creștinătății, La Mettrie l-a așezat într-o poziție centrală în fața universului materiei, considerând că el reprezintă coroana dezvoltării naturii. Pentru toți gânditorii iluminiști, omul este produsul propriei sale creații. Ei înfruntă dogma scolasticii privind natura divină a omului și a vieții lui psihice, pentru a-l așeza pe o poziție care, anterior, revenea doar divinității. Această concepție reflecta optimismul iluminist caracteristic pentru burghezia acelor vremi. Cu acest optimism a fost formulată o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
diferit de vârstă cronologică (CA, cronological age). Abateri într-o direcție sau alta erau interpretate ca expresie ori a retardării mentale ori a supradotării; raporturile dintre vârsta mentală și vârsta cronologică au fost numite de Stern în 1911QI (quotient intelectual). Dogma testologiei a rămas că QI este general, că în cursul ontogenezei nivelul de inteligență rămâne neschimbat și că dezvoltarea psihică este dependentă de maturizarea organică, cronologică. Același interes pentru psihologia diferențială, realizat prin introducerea testelor, aparține lui Edouard Claparède (1873-1940
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
un privilegiat. Ideologia dictaturii proletare acelor vremi era foarte activă și creatoare, nici o cucerire sau progres științific nu era prea mare ca să nu-i poată fi inclusă și asimilată ca proprie, conformă filosofiei socialismului. Ce nu putea fi integrat acestei dogme, ce nu era pe măsura capacității reprezentanților acestui sistem, ce nu se supunea ordinii sociale instalate, ce se opunea nivelării diferențelor dintre oameni, devenea adversar, era obstrucționat sau înlăturat. Se recunoștea nevoia pentru progresele cunoașterii psihologice, dar cu condiția ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
călugării care respectă o regulă impunînd tuturor mănăstirilor din Imperiu regula Sfîntului Benedict, adaptată nevoilor epocii de un alt Benedict, originar din Languedoc și cu mare influență pe lîngă Ludovic cel Pios, Benedit d'Aniane. Ei au sprijinit constant definirea dogmei, adoptarea liturghiei romane, răspîndirea practicilor religioase și a moralei creștine. Ei au asigurat Bisericii venituri regulate, generalizînd instituția *dijmei și independența domeniilor sale prin privilegiul *imunității. În schimb, suveranul carolingian așteaptă mult de la această Biserică pe care o consideră a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
permite rezolvarea problemei formării clericilor. Totodată, chiar după această dată și în ciuda luptei duse de episcopi și preoți împotriva *superstițiilor, un decalaj rămîne între creștinismul predat oficial de cler și credințele și practicile celor mai mulți. Credințele. Aceste credințe plasează din nou *dogma creștină într-o concepție asupra lumii care nu pune nici o barieră între ordinea naturală și ordinea supranaturală. Dumnezeu și diavolul sînt neîncetat la treabă în lume, spre fericirea și nenorocirea oamenilor; toate evenimentele, oricare ar fi ele, sînt consecințele acțiunii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
opțiunilor lor personale, filosofii se dedică aceleiași critici sistematice a societății timpului lor (document 2, p. 234). Pe plan religios, ei admit, aproape toți, existența lui Dumnezeu (cu excepția lui Diderot, d'Holbach sau Helvetius), dar neagă orice valoare Bisericilor și dogmelor; deismul lui Rousseau este însoțit de un același refuz al Bisericilor instaurate, dar se deschide către o religiozitate mai profundă și mai sinceră. Pe plan politic, ei sînt favorabili monarhiei (cu excepția lui Rousseau, partizan al democrației și al republicii), dar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
VIII-lea. Sub Vechiul Regim, dijma era adesea mai mică decît a zecea parte. Dioceză. În Antichitatea tîrzie, grup de provincii plasate sub autoritatea unui vicar. În Evul Mediu și pînă în zilele noastre, circumscripție ecleziastică dirijată de un episcop. Dogmă. Ansamblu de credințe care constituie baza unei religii. Dolmen. Cameră funerară destinată mai multor înhumări și construită din blocuri mari pe piatră sau megaliți. Această cameră este îngropată sub o movilă de pămînt, un tumul sau într-un cairn, un
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe care o poate căpăta diversitatea religioasă ; încep să cerceteze beneficiile pe care dialogul interreligios, studiul comparativ al doctrinelor religioase le pot oferi pentru adîncirea propriei teologii. Dar se admite îndeobște că fiece credință își păstrează un nucleu dur, de dogmă esențială, unde dialogul nu poate pătrunde, unde convergența religiilor nu poate fi menținută fără riscul de a cădea în relativism. Unui creștin îi va fi greu să accepte că omul se poate salva și altfel decît prin Isus Christos, cel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sfîrșitul secolului al III-lea, funcția învățăturii va începe să fie revendicată de episcopi, va deveni apanaj al ierarhiei, va ajunge să se transforme în instanță autoritară de adevăr formulat dogmatic. Origen nu propune teoria ființelor universale drept capitol de dogmă, ci doar ca o conjectură dar cît de expresivă! pentru a da seamă de diferența dintre diversitatea de tip individual general și varietatea persoanelor universale. Casa și cortul Celor două orientări ale ființei fie pe direcția individual-generalului, fie pe direcția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai modest decît astăzi. în schimb, demnitatea persoanei, programul ei maximal erau esențiale. în așa măsură încît, pentru a asigura împlinirea acestui program, libertatea de gîndire a individului putea fi, în mod paradoxal pentru noi, încadrată, modelată, orientată de autoritatea dogmei. Putea fi chiar apăsată de teoria pedepsei și a răsplății 1, concepție subalternă, de altfel, în ochii Sfîntului Ioan și ai Sfîntului Pavel sau ai unor mistici precum musulmana Rabi'a, care voia să stingă infernul și să incendieze paradisul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
al divinului. în volumul The Desecularization of the World, coordonat de Peter Berger, Abdullahi A. An Na'im3 arată, de pildă, ce nepertinentă e teza continuității directe între Coranul increat, sharia (legea religioasă a societății) și comunitatea islamică perfectă, o dogmă esențială pentru fundamentaliști. Ca și alți autori, el se referă la musulmanul comun care nu se consideră pe sine o ființă teleghidată de voința divină, care admite, prin urmare, că descinderea Coranului în lume, înțelegerea și aplicarea lui trebuie să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tehnologia au accelerat această dinamică prin rezultatele lor. Toată umanitatea trebuia să ajungă la o civilizație de tip occidental modern, în care rațiunea omului e suverană, în care omul e pe deplin în stare să aibă grijă de destinul lui. Dogma privind evoluția liniară a istoriei se regăsește pînă tîrziu, în teoriile secularizării atottriumfătoare, care au fost puse în chestiune abia spre sfîrșitul secolului trecut. Totuși, după ce dominase în mod exaltant mentalitatea secolului al XIX-lea, evoluționismul liniar, de tip raționalist
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
autonomie a rațiunii față de credință. Reforma catolică a dus, de partea ei, la codificare dogmatică excesivă și la pietism baroc. Or, prin neutralitatea lor de principiu, științele religiei nu fac o critică menită să se transforme la rîndul ei în dogmă, ci propun o descriere a faptelor credinței și a logicii care le susține. De aceea, pot servi drept oglindă în care conștiința religioasă își analizează comportamentul, fără ca reflexia ce rezultă de aici să se crispeze în reformism dogmatic. în sfîrșit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ba nici măcar acolo pe deplin) și că ea exprimă mai ales mentalitatea autorilor săi. Cu o anume lipsă de obiectivitate, cercetătorii au aplicat asupra realității religioase de pretutindeni grila modernității triumfătoare, cu un unic chip, treptat, dar inexorabil secularizantă. Credincioși dogmei laice a progresului, a evoluției liniare, ei au luat ca model situația occidentală, pentru a declara profetic că în lumea viitorului religia nu va mai avea relevanță publică în mod cert din punct de vedere politic, dar poate nici cultural
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca și în vremea noastră, opțiunea pentru modelul monopolist sau, dimpotrivă, pluralist de gîndire se leagă strîns de adeziunea la un model totalitar sau, dimpotrivă, pluralist de societate. A considera că adevărul absolut poate fi formulat fără rest într-o dogmă compactă, că el poate fi obiectivat într un sistem care totalizează existentul ar însemna să gîndești întreg realul inclusiv absolutul potrivit unui determinism inexorabil. Iar acesta își va găsi în primul rînd aplicarea în viața socială. în acest sens, monismul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ea, aceeași demnitate, că sînt capabile de aceeași convergență. în modernitatea de tip cusan, nu numai că persoana în singularitatea ei nu e subordonată unei ierarhii sau autorități colective, obiectivate, dar asupra libertății și a demnității ei nu apasă nici o dogmă culpabilizantă, de tipul căderii, nici o catastrofă primordială care să fi fost pricinuită tocmai de libertatea umană. Omul nu trebuie să se îndreptățească în fața unui divin de tip juridic, ci să se îndrepte ca perspectivă către Polul christic, care îl atrage
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
parte, trasarea unor limite ferme pentru posibilitățile umane de cunoaștere ar fi făcut ca știința modernă, cercetarea în genere să se concentreze, cu toată forța ei, asupra domeniului imanent, unde totul era de descoperit fără ajutorul și fără autoritatea unor dogme și tradiții nechestionabile. Condiția cercetătorului și condiția obiectului cercetat furnizează așadar amîndouă noutate, își potențează una alteia noutatea. Cunoașterea nu mai este un teritoriu cu poteci și hotare bine cunoscute ; este, dimpotrivă, o Lume Nouă, căreia nu i se văd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sensibilă la universalul adevărului viu, la transcendența lui atotcuprinzătoare, la responsabilitatea umană față de aceste calități. Ea află chiar în formulele doctrinei îndemnul de a merge pe drumul care le depășește în ceea ce ele au limitativ. Atentă la caracterul paradoxal, propriu dogmelor de căpătîi din orice religie autentică, ea se lasă călăuzită și purtată de aceste antinomii mobilizatoare. Privește formulările adevărului în lumina lui de pe Tabor : radiate și absorbite de strălucirea trans formală a Logosului. Textul nostru a încercat să arate că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu numai ca „principiu moral”, cum a scris cineva, ci ca un poet autentic, cap de generație - ceea ce îl situează, oricum l-am judeca, și în postura de învingător în lupta cu potrivniciile epocii, dar mai ales cu „inerția” și dogma acesteia, ceea ce, până la urmă, este cel mai important fapt”. CAPITOLUL AL II-LEA Existența milenară a poporului român reliefată în poezia lui Nicolae Labiș sub aspectul lexicului, morfologiei, sintaxei și stilului Poezia labișiană nu se constituie din teme propriu-zise, ci
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
să reunească într-un întreg coerent și complex expunerile dogmatice. Deși utilizează o metodă argumentativă filosofică, a adăugat la marea reflecție teologică "capitole filosofice" în care au fost expuse teoriile asupra naturii universului care păreau să răspundă cel mai bine dogmei islamice. Argumentul kalam vrea să demonstreze că Universul a început într-un moment din trecut și dintr-o cauză transcendentă 39. Craig este de părere că pot exista două variante explicative în ceea ce privește existența universului: ori universul a fost cauzat să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
funcționează ca și o proprietate de ordinul I a obiectelor 205. În privința religiilor Russell și-a menținut ideea dobândită în anii adolescenții, și anume că acestea au un conținut ideologic eronat iar rolul lor nu este constructiv pentru societate. Argumentele dogmelor religioase sunt fie inacceptabile din punct de vedere empiric, fie conțin premise îndoielnice 206. Un punct important în dezvoltarea atitudinii religioase la Russell a avut loc pentru Russell la vârsta de 18 ani și care după spusele lui l-a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
morale, Încât trebuie neapărat să-și formeze credința că poate interveni În evoluția anumitor fenomene, spre a le determina cursul În sensul idealului său. „Progresul, viitorul științei, cultul tehnici și al producției sunt mituri burgheze care s-au constituit ca dogmă În secolul al 19-lea... Noțiunea de progres e contemporană cu epoca luminilor și cu revoluția burgheză”43. Dar, progresul științific și tehnic s-a desfășurat neîncetat de-a lungul mileniilor, fiind un fenomen istoric. Istoria științei, ca și istoria
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
morale, Încât trebuie neapărat să-și formeze credința că poate interveni În evoluția anumitor fenomene, spre a le determina cursul În sensul idealului său. „Progresul, viitorul științei, cultul tehnici și al producției sunt mituri burgheze care s-au constituit ca dogmă În secolul al 19-lea... Noțiunea de progres e contemporană cu epoca luminilor și cu revoluția burgheză”43. Dar, progresul științific și tehnic s-a desfășurat neîncetat de-a lungul mileniilor, fiind un fenomen istoric. Istoria științei, ca și istoria
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]