6,346 matches
-
o deschide, o mitralieră începe să clămpăne și să împroaște cu gloanțe oarbe: mizerabila situație generală, bogătanii vs oamenii cinstiți dar muritori de foame, mai bine era..., dezordinea etc. etc. Și, în finalul tiradei îndîrjitului păgubos... de pe Concorde, bănuita replică: Dom' le, ce-aș mai ieși eu la drumu' mare... Și-i iau vorba din gură: Cu mitraliera, nu? Da, cu mitraliera... Îl opresc: Gata, sînt lămurit, apropo, cît mai e cotizația la partid?... Și finalizez: Fii atent, se fură tablouri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scaunul. De politețe (pentru că mai sînt și alienați politicoși), pacientul nu-și manifestă pe loc scepticismul în privința formalului diagnostic, nu dă din mînă a lehamete, dar schima lui acră, de murătură cam răsuflată spune totul. Îi spune totul medicului. Hai, dom'le, revine acesta, nu-i chiar atît de negru, ce Dumnezeu! Pacientului nu-i servește la nimic epicureica încurajare, dar, mde, n-are ce face. Nu vrea să-și indispună curantul și, brusc, îi arde-un rîs (homeric, ar zice portarul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
înseamnă, implicit, și asumarea unor riscuri pe măsură. Provocate de turmele migratoare ale unui Răsărit sălbăticit de bolșevism și dornic, de ce nu, să vadă cu ochii lor nu minciuna propagandei... antiimperialiste, ci chiar incredibil de frumoasa realitate. Revenind la proiectul domului Dieter să fim casant lucizi și să vedem în gestul său, al sanitarului său guvern, intenția de a respinge, elegant, corpul străin întrupat de conaționalii noștri (din același fost univers sălbăticit), avizi de drumeție occidentală. Dar și de matrapazlîcuri. Jenant
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tu vii cu bizareriile astea de ins plecat... Ai dreptate, Agurid-Agrișule, dar, rogu-te, lasă-mi intact apetitul pentru cele veșnice, neștiutoare de politicale. Lasă-mi-l. Fii atent, Agură, să știi că danezul de mijloc, prosperul, nu face politică, dom'le. Pe danez nu-l interesează decît cum să trăiască bine și civilizat. Malaxorul politic nu intră în meditațiile lui. Da, e invitat la vot, se duce, votează în legea lui și cu asta basta. (Civilizație veche, așezată, neclintită.) În
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Or fi fiind firitiselile ce se țin lanț la Cotroceni, în linie kremlinească, prilejuri de curtare (cu zîmbt Divertis) a maeștrilor culturii momentului, adică de hlizită invitare a acestora în a se alinia comandamentelor dictaturii soft (moale) de după '89? Fugi, dom'le! mi-ar răspunde înțepat amicul. Unde vezi, mă rog, linie kremlinească în gesturile acestui libercugetător părinte al țării, menite să-i răsplătească pe cei ce slujesc cultura?! Comandorii și cavalerii de modă nouă... Dincolo de parafrazele noastre glumețe la întîrziatul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sute de tourinezi, în lungile bănci, îmbrăcați elegant. Scenariu bine cunoscut de toată lumea, desigur, dirijat însă, discret, de un personaj lung, lung, cu alură de (chiar) dirijor. Aceeași solemnitate refăcînd, probabil, pe cea de acum patru sute de ani, vîrsta copleșitorului dom. Doar la sugestia dirijorului, cei prezenți fac semnul crucii. (A propos: nu văd pe nimeni făcînd cruce pe stradă.) Ieșire în soare. Încotro? A, iată, la cîteva sute de metri, pe crudele peluze verzi ale parcului central, alt scenariu. Filmări
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încît îmi lasă impresia că a uitat esențialul... La o bere, V., personajul important al zilei, acaparînd discuția, zice că nu-și poate încheia de ani de zile teza de doctorat pentru că... nu vrea să mintă: Nu vreau să mint, dom'le, și spuma îi pune mustață albă, nu vreau să mint... Același, capelmaistrul șuetelor noastre, însoțit, invariabil, de Cella, flebețea lui (cum ar spune Andreea), pe cît de generoasă jos, pe atît de modestă sus, în fază de pregătire a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cerc un ipochimen standard al pesedismului în pierdere accelerată de viteză. (Nu trebuia să fii mare expert lombrozian ca să-ți dai seama, ab initio, de apartenența intrusului: de altfel, pe fruntea-i încrețită de griji scria clar p.s.d.) E jale, dom'le, ascultați-mă pe mine, e jale, ne întrerupse el prostesc grobian. Citindu-i sigla de pe frunte, i-am retezat-o scurt: E jale pentru dumneata, dom'le, nu și pentru mine. Sceneta s-a frînt bineînțeles aici, panicatul pesedist
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de altfel, pe fruntea-i încrețită de griji scria clar p.s.d.) E jale, dom'le, ascultați-mă pe mine, e jale, ne întrerupse el prostesc grobian. Citindu-i sigla de pe frunte, i-am retezat-o scurt: E jale pentru dumneata, dom'le, nu și pentru mine. Sceneta s-a frînt bineînțeles aici, panicatul pesedist (despre care aflasem, ulterior, că e, vai, în serviciul rușinos oricum al așa-zisei ambasade românești de la Chișinău...) retrăgîndu-se tiptil. Să trecem. Dar nu oricum. Cui vine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fără de număr lucrează ne-ncetat: piatră sfărmata E pusă în culcușuri de mortar amestecat cu cenușile lui Vala. Aspră muncă; sclave mortaru-l calcă în picioare, silnicite. Douăsprezece săli după numele celor doisprezece fii ai săi alcătuiau Zidirea minunată, și trei Centrale Domuri după Numele 175 Celor trei fiice ale lui erau încercuite de cele douăsprezece luminoase săli. Fiece sală era înconjurată de luminoase,-Încîntătoare Paradisuri În care-erau orașe și Cetăți, Noroade, Mari și Munți și Rîuri. Fiece Dom se deschidea spre patru
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
minunată, și trei Centrale Domuri după Numele 175 Celor trei fiice ale lui erau încercuite de cele douăsprezece luminoase săli. Fiece sală era înconjurată de luminoase,-Încîntătoare Paradisuri În care-erau orașe și Cetăți, Noroade, Mari și Munți și Rîuri. Fiece Dom se deschidea spre patru săli, si Domurile cele Trei Încercuiau Sala de Aur a lui Urizen 79, a cărei parte dinspre-apus ardea strălucitor 180 Cu focuri veșnic izvorînd în raze din groaznicele-i mădulare. Întunecata-i Părelnica Înfățișare Feminină pe-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
175 Celor trei fiice ale lui erau încercuite de cele douăsprezece luminoase săli. Fiece sală era înconjurată de luminoase,-Încîntătoare Paradisuri În care-erau orașe și Cetăți, Noroade, Mari și Munți și Rîuri. Fiece Dom se deschidea spre patru săli, si Domurile cele Trei Încercuiau Sala de Aur a lui Urizen 79, a cărei parte dinspre-apus ardea strălucitor 180 Cu focuri veșnic izvorînd în raze din groaznicele-i mădulare. Întunecata-i Părelnica Înfățișare Feminină pe-Așternut Alb se odihnea aici, Sau peste
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vinul și de n-aș fi mîncat pîinea 165 Întunecatei muritoare firi, de nu mi-aș fi-aruncat privirea-n viitor, si spatele Nu mi l-aș fi-întors, întunecînd prezentul, înnourînd c-un nor, Și construind înalte bolti, si turnuri, foișoare, domuri Al căror fum au nimicit grădinile-ncîntării, și ale căror jgheaburi Oprit-au rîurile luminoase; împovărînd adîncul furios cu Corăbiile mele; 170 Prin Haos în căutarea desfătării, și-n spații depărtate Căutîndu-l pe Cel Veșnic care mereu este prezent pentru aceia
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cvadruple / Paralellograms ... quadruple (ÎI, 285), care par a exprima același lucru, sau, în orice caz, un fapt similar]. De altfel, arhitectura descrisă de Blake aici pentru "Găoacea Lumii" (Mundane Shell; sau "Coaja Lumeasca") este destul de transparență: este vorba de trei "Domuri Centrale", care fiecare în parte "se [deschid] spre patru săli" (laolaltă acestea însumează "cele douăsprezece luminoase săli"), toate trei Domuri încercuind "Sala de Aur a lui Urizen" (care este a patra structura majoră): cele patru structuri majore nu sînt altceva
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
arhitectura descrisă de Blake aici pentru "Găoacea Lumii" (Mundane Shell; sau "Coaja Lumeasca") este destul de transparență: este vorba de trei "Domuri Centrale", care fiecare în parte "se [deschid] spre patru săli" (laolaltă acestea însumează "cele douăsprezece luminoase săli"), toate trei Domuri încercuind "Sala de Aur a lui Urizen" (care este a patra structura majoră): cele patru structuri majore nu sînt altceva decît cele patru sfere ale celor patru Zoa. Structura cuaternara și suprastratificată este evidentă. Concluzia este că Urizen construiește după
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
după piesă “'Die Jungfrau von Orleans” de Friedrich Schiller. Din motive de cenzură s-a reprezentat și sub denumirea Orietta di Lesbo. Premieră a avut loc pe 15 Februarie 1845 la Teatro alla Scală din Milano. Acțiunea Operei Locul acțiunii: Dom Rémy, Rheims; anul 1429 Personaje: Giovanna, fiica lui Giacomo (soprana); Giacomo, tatăl Giovannei (bariton); Carlo VII, regele Franței (tenor); Delil, un ofițer al regelui (tenor); Talbot, comandantul suprem al armatei engleze (baș); ofițeri ai regelui, soldați francezi și englezi, țărani
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să liberalizeze constituția. Același lucru s-a petrecut și în Toscana, în Piemont și la Romă. La Milano, în timpul faimoaselor cinque giornate (între 18 și 22 Martie) insurgenții au luptat de pe acoperișurile și ferestrele clădirilor, postăndu-se chiar și pe acoperișul Domului, până când trupele austriece au fost forțate să se retragă din oraș. Mai tarziu austriecii au reușit să repună suveranii pe tronurile lor, dar italienii și-au păstrat spiritul de revoltă. Verdi a încercat tot ce a putut ca să mențină treaz
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și mai instabil și mai violent, indiferent de motivații, si a murit la vârsta de 23 de ani. Scopurile dramatice ale lui Schiller, privind iluminismul politic necesitau mai mult decat așa ceva. El s-a inspirat din povestirea imaginara, Histoire de Dom Carlo, fils de Philippe ÎI, scrisă de anticlericalul abate César Vichard de Saint-Réal (1639-92). Abatele și ulterior Schiller, l-au transformat pe neuroticul Carlo într-un Hamlet progresist, un intelectual prolific, a cărei energie era canalizata spre cauza eliberării Flandrei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
apoi, luciul rece al marmurei tombale nu proiectează o imagine pertinentă într-o simbolistică a ratării. Ștefan: Atunci despre ce e vorba? Ilie: (după o pauză, rar, grav și chibzuit) Mă tot gîndesc la un cavou. Ștefan: (izbucnind în rîs) Dom' le m-ai dat gata! Mă, dacă-mi spuneai că vrei să-ți faci două vile, nu mi-o spuneai atât de grav și hotărît. (după încă o priză de rîs) Cum, adică, te tot gîndești la un cavou? Ilie
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pentru o bijuterie, două, acolo, tu te zbați pentru un cavou! Nu înțeleg. Ilie: (cu aerul că a pus mîna pe firele unei afaceri grozave, aproape conspirative) Uite c-am să-ți explic de ce mă zbat. Și-ai să înțelegi. Dom' le mașină nu-mi iau pentru că n-am bani. Și dacă aș avea bani cu ce să o cumpăr, nu i-aș mai avea pe aceia cu care s-o întrețin. Clar? Bijuteriile nu mi-au spus niciodată nimic. Bani
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Ilie: Sigur că e clar. (savurînd) Așa că la banii mei nu-mi pot permite decît un cavou cu două locuri. Suprapuse. Nu costă mult, nu mi-l ia nimeni și nici nu fac greutăți celor care or să mă conducă. Dom' le, eu găsesc că e singurul lucru serios și durabil: un cavou. Oricum, rămîne ceva de pe urma mea. Mai beți o țuică? (toarnă în pahare: pauză în care nimeni nu e în stare să intervină). Totuși, Ilie Popescu nu se cantonează
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
clinică de mare chirurgie... și se operează pe suflet... și doare... Cine rezistă, bine..., cine nu, nu... Foarte bine!" Să-și cumpere o oglinjoară, să se uite în ea... și să trăiască fericit pînă a adînci bătrînețe... Gh. P. unu: Dom' doctor Gh. Popescu, eu nu mai vreau să fiu Gh. Popescu... Vă rog să mă operați de Gh. Popescu... Gh. P. doi: Ușor de zis... Pentru că operația asta se face fără anestezie... Gh. P. unu: Îmi asum toate durerile... (Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
loc! Marieta: Stați domnu' doctor. Eu... ți-am spus... vreau să intru în cimitir... să văd ce mai e cu cavoul ăla al nostru... pînă acum i-au furat lacătele de trei ori... Și fotografiile... Ce sălbăticie! Octav: Luați loc, dom' doctor... Stați. Marieta: Bine, eu am plecat... și mă-ntorc... (pleacă spre cimitir, pe lîngă gard) Octav: Nea Socrate, vrei să duci sacoșa asta în garsonieră? (groparul ia sacoșa și o duce în cort) Doctorul: De ce-i spuneți Socrate?! Octav
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Și, totuși, de ce ați plecat de-acasă? Octav: Păi nu v-a spus mama de ce?! Doctorul: ... Nu..., adică mi-a spus... Din cauza vocilor? Octav: Da, domnu' doctor..., din cauza vocilor... Doctorul: Deci ați plecat ca să nu le mai auziți... Octav: Dimpotrivă, dom' doctor... voiam să le aud, dar nu mai puteam... începuse să sufere de bruiaj... Doctorul: Aha! Și de cine... sau de ce anume erau bruiate...! Octav: De prostie, dom' doctor, de multă prostie, de lașitate, rîgîieli morale, dom' doctor, înțelegeți? De
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
vocilor... Doctorul: Deci ați plecat ca să nu le mai auziți... Octav: Dimpotrivă, dom' doctor... voiam să le aud, dar nu mai puteam... începuse să sufere de bruiaj... Doctorul: Aha! Și de cine... sau de ce anume erau bruiate...! Octav: De prostie, dom' doctor, de multă prostie, de lașitate, rîgîieli morale, dom' doctor, înțelegeți? De ignoranță, de fals, adică de toate mizeriile ce cresc pe lîngă casa omului. Înțelegeți, nu? Doctorul: Și... aici... în cort le auziți? Octav: Bine-nțeles... Doctorul: Și le
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]