6,536 matches
-
și înțelege mecanismele prin care ordinea politică de tip democratic este instituită și reinstituită. Acest ultim aspect este relevat de utilizarea conceptului de dominație legitimă în sensul pe care l-a statuat Max Weber atunci când a circumscris tipurile ideale ale dominației tradiționale, charismatice și legal-raționale. Dacă, din perspectiva teoriei politice empirice, analizele indică faptul că în societate fenomenul dominației se regăsește în forme care presupun interrelaționarea celor trei ideal-tipuri, nu e mai puțin adevărat că teoria politică normativă caracterizează, la nivel
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
relevat de utilizarea conceptului de dominație legitimă în sensul pe care l-a statuat Max Weber atunci când a circumscris tipurile ideale ale dominației tradiționale, charismatice și legal-raționale. Dacă, din perspectiva teoriei politice empirice, analizele indică faptul că în societate fenomenul dominației se regăsește în forme care presupun interrelaționarea celor trei ideal-tipuri, nu e mai puțin adevărat că teoria politică normativă caracterizează, la nivel general, ordinea politică de tip democratic drept una organizată după principiul dominației legal-raționale: societății deschise îi incumbă respectarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
indică faptul că în societate fenomenul dominației se regăsește în forme care presupun interrelaționarea celor trei ideal-tipuri, nu e mai puțin adevărat că teoria politică normativă caracterizează, la nivel general, ordinea politică de tip democratic drept una organizată după principiul dominației legal-raționale: societății deschise îi incumbă respectarea unor norme de factură constituțională a căror instituire legitimă se bazează pe raționalitatea lor. Atât respectarea acestor norme care asigură dominația legitimă, cât și împărtășirea valorilor pe care regulile le implică sunt posibile grație
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la nivel general, ordinea politică de tip democratic drept una organizată după principiul dominației legal-raționale: societății deschise îi incumbă respectarea unor norme de factură constituțională a căror instituire legitimă se bazează pe raționalitatea lor. Atât respectarea acestor norme care asigură dominația legitimă, cât și împărtășirea valorilor pe care regulile le implică sunt posibile grație unui element care, la o analiză atentă, este recunoscut ca fiind profund ideologic. Este vorba despre ceea ce Robert Dahl descrie sub cupola "convingerilor și a culturii democratice
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu este, în alți termeni, în mod exclusiv apanajul societății închise, ci, în măsura în care acceptăm caracterul său de cadru al convingerilor referitoare la modul în care trebuie organizate aranjamentele, instituțiile și practicile sociale și politice încât să garanteze instituirea legitimă a dominației, ea devine o figură fundamentală a societății deschise. În sensul său socio-cultural, ideologia asigură urmărirea competitivă a intereselor individuale și de grup, aspirând la concilierea celor care sunt opuse sau divergente (iar asta nu revine la a spune că un
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sunt opuse sau divergente (iar asta nu revine la a spune că un astfel de scop este întotdeauna atins cu necesitate) în conformitate cu norme și valori cu privire la care există un consens general și, în plus, oferă condiții de legitimare democratică a dominației. Este, de altfel, ideea spre care trimite, în optica mea, problema culturii politice de tip democratic. Nu intenționez să sugerez că existența, într-o societate dată, a unei ideologii de tip democratic, cu rolul de a institui dominația legitimă pe
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
democratică a dominației. Este, de altfel, ideea spre care trimite, în optica mea, problema culturii politice de tip democratic. Nu intenționez să sugerez că existența, într-o societate dată, a unei ideologii de tip democratic, cu rolul de a institui dominația legitimă pe model legal-rațional, este și suficientă pentru consolidarea unei ordini politice democratice. O ideologie sau o cultură politică democratică este în mod cert necesară pentru atingerea unui asemenea obiectiv, dar nu este, la fel de cert, și suficientă. În combinație însă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și până în prezent, este practic imposibilă în absența implicării active a cetățenilor și grupurilor în actul de guvernare. Și aceasta pentru că, în chiar procesul de participare democratică, valorile mutual împărtășite sunt angajate într-un demers care oferă posibilitatea menținerii fenomenului dominației prezent ca relația socială asimetrică în orice tip de societate în limitele legitimității. În cadrul mai larg al ordinii politice de factură democratică intervine ceea ce Habermas numea "acțiune comunicativă", adică acel tip de interconexiune a indivizilor și grupurilor care "(...) presupune deja
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sa plurală, în forma diferitelor ideologii ce se manifestă în cadrul cooperării specifice democrațiilor consensualiste. În ambele situații însă, conceptul de ideologie oferă atât posibilitatea înțelegerii mecanismelor interne ale acestor modele de ordine democratică, cât și pe aceea de legitimare a dominației unui guvernământ reprezentativ ce este rezultatul competiției politice și participării cetățenilor la instituirea sa. Există, așadar, motive să credem că, dincolo de a trimite spre un arhetip al gândirii politice și de a fi, prin urmare, un instrument al cunoașterii realității
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
tehnic de comunicare pe care l-au făcut posibil descoperirile științifice din secolul trecut, această ideologie a culturii globale ar urmări integrarea grupurilor și indivizilor într-un spațiu unic, ar face din lume "un singur loc" și ar asigura astfel dominația unui "mod de viață" specific statelor dezvoltate. Ceea ce nu este luat în calcul de artizanii teoretici ai acestei construcții sociale globale este tocmai posibilitatea ca astfel de tendințe fie să primească replici de respingere de la nivel local, fie să intre
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
conceptul de ideologie presupune, ca prim pas, renunțarea la interpretarea relațiilor sociale în termenii luptei de clasă, câtă vreme structura socială și politică a societății contemporane se constituie pe alte baze. Mai mult, am subliniat că astăzi putem accepta că dominația și interesele de grup sunt realități sociale normale pentru orice societate. Discuțiile cu privire la modurile în care acestea din urmă se manifestă pot privi calitatea lor sub aspect moral sau juridic, dar prezența lor în relație cu ideologia nu trebuie să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
juridic, dar prezența lor în relație cu ideologia nu trebuie să implice, în niciun caz, o respingere mecanică a conceptului din sfera analizei specifice filosofiei, teoriei sociale sau celei politice. A deduce caracterul "neștiințific" al ideologiei din relația sa cu dominația și interesele este o atitudine dogmatică, presupunând o veritabilă "încremenire" semantică în logica unui pozitivism care pare să aibă un statut la fel de "neștiințific" ca și cel pe care urmărește, în permanență, să-l confere ideologiei înseși. Drept urmare, respingerea pretențiilor pozitiviste
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
politic, i-l conferă funcția sa primară, aceea de integrare-identitate comunitară, la care se adaugă, din plan secund, cele de legitimare și de distorsionare. Am arătat apoi că un al doilea pas în depășirea cercului vicios privește asumarea constatării că dominația și interesele se află într-un plan secund; chiar dacă ele apar ca prima facie a ideologiei, nu reprezintă decât instrumentele prin care un grup sau o comunitate își construiesc și își conservă identitatea socială sau politică. În măsura în care aceste construcții ideologice
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mediul nostru social și istoric, cu un ceva care ne precede și, în același timp, ne orientează. Aici putem regăsi funcția esențială a ideologiei, și anume aceea integratoare. Mai mult decât atât, am argumentat că, înainte de a servi fenomenului de dominație, fie prin legitimare, fie prin disimulare, deci înainte de a avea funcții politice, ideologia, înțeleasă în această manieră, deține o funcție eminamente socială. Reiese, din această abordare socio-culturală a conceptului, fundamentată epistemologic, că ideologia reprezintă o sursă de identitate și integrare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
politică, 234 cunoaștere conjunctivă, 60, 61 D democratizare, 214, 281 democrație, 106, 135, 137, 164, 231, 234, 235 dialectic, 206 dialectică, 10, 64, 129, 172, 246, 275, 282, 283, 285, 287, 296, 300, 303 dictatură, 15, 142, 146 dogmatism, 42 dominație, 13, 36, 48, 49, 52, 55, 68, 74, 102, 126, 137, 147, 189, 190, 196, 201, 203, 204, 212, 232, 233, 303, 309, 310 drepturi, 137, 161, 163, 166, 169, 295 drepturi naturale, 145 E economic, 23, 36, 118, 163
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Ideology, Politics and Political Theory, Wadsworth, Belmont, CA, 1969, pp. 331-348. 58 Potrivit lui Laponce, spre exemplu, "asocierea puterii și sacralității mai curând cu dreapta decât cu stânga mai întâi de către gândirea religioasă, apoi de către cea politică își are fundamentul în dominația mâinii drepte" (op. cit., p. 11). 59 Richard Merelman argumentează că "frustrările și anxietățile produse de metodele inadecvate de creștere a copiilor pot inhiba identificarea și pot preveni creșterea capacităților cognitive și evaluative suficiente pentru dezvoltarea ideologiei politice. Mai mult, impunerea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
politice, Editura Humanitas, București, 2006, p. 366. 79 Chiar și încercările teoreticienilor nemarxiști de a ieși de sub "vraja lui Marx", prin postularea unui sens general al ideologiei, nu s-au putut delimita de probleme precum sunt cele legate de interes, dominație sau cunoașterea subiectivă (și deci, din punctul de vedere al criteriilor de științificitate admise în posteritatea pozitivismului, neștiințifică) implicate de ideologie, după cum rezultă din considerațiile recente: " Într-un sens mai general, cultura fiecărui sistem social include o ideologie menită să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că, potrivit acestei definiții, "justificarea" modului de viață propriu unui sistem social apare ca interes ideologic, iar "contextualizarea" ideologiei, de la zona familiei până la aceea a religiei, indică îndepărtarea de postulatul obiectivist (acceptat și de Marx) al științei. Cât despre problema dominației, aceasta transpare în chip implicit, din moment ce subînțelegem că un anumit mod de viață, odată ce trebuie "justificat", se impune dintre mai multe moduri de viață alternative. O astfel de înțelegere a ideologiei, chiar dacă pare generală și neutră, încearcă în fapt să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sânul teoriei sociale este sugerat de Durand, atunci când autorul francez se referă la faptul că "această lentă eroziune a rolului imaginarului în filozofia și în epistemologia occidentale, dacă a asigurat, pe de-o parte, enorma ascensiune a progresului tehnic și dominația acestei puteri materiale asupra celorlalte civilizații, pe de altă parte a înzestrat "adultul alb și civilizat" cu un particularism marcat, separându-l pe el și "mentalitatea" lui logică de restul culturilor lumii, taxate drept "prelogice", "primitive" sau "arhaice"". Dar asta
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un anumit refuz al alterității, de o abandonare a dialogului sau de un acut sentiment de incompatibilitate (cu ceilalți) care îl fac rezervat în a participa" (Idem, p. 14). Pe de altă parte, "un individualist vrea să se emancipeze de dominația celorlalți sau a comunității, și nu să se retragă; un solitar vrea să scape de ceilalți și de societate, și să se retragă într-o lume proprie. Primul poate, în mod subsecvent, să se afle el însuși într-o anumită
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
jumătate a sec. XIX s-a afirmat cu precădere naționalismul romantic: o a fost reprezentat de gânditori și oameni politici: Jules Michelet; Giuseppe Mazzini; Nicolae Bălcescu. o susținea ideea că lupta pentru eliberare și unitate națională a popoarelor aflate sub dominația unor state de altă naționalitate și religie este legitimată; o considera statul național ca fiind ideal pentru dezvoltarea societății moderne. 1. Mișcări naționale în prima jumătate a sec. XIX -După 1815 în zona Balcanilor s-au dezvoltat primele mișcări naționale
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
revoluțiilor de la 1848 1849, care au determinat mișcări: o de desprindere a națiunilor dintr-un imperiu, formându-se state naționalecazul Imperiului Habsburgic; o de reunire într-un stat național a unor unități statale separate (Germania); o mixtă, de desprindere de sub dominația străină și de unificare (Italia, România). 2. Unificarea națională. Realizarea României Mici După 1848 în centrul vieții politice și social culturale a Principatelor Române s-a aflat ideea înfăptuirii unității naționale. -Situația internațională de după războiul Crimeei (1853-1856), a devenit favorabilă
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
intrând în conflict cu aceasta (1277 1279) : Litovoi a murit; fratele său, Bărbat, a fost luat prizonier și răscumparat în schimbul unei mari sume de bani, păstrându-și țara. -Momentul decisiv al constituirii statului de la Sud de Carpați a fost înlăturarea dominației teritoriale a Regatului Ungar. desființarea autonomiei Făgărașului (1291) de către regele Andrei al II-lea a marcat revolta conducătorului acestuia; -conform “legendei“ Țara Românească a fost întemeiată de Negru Vodă din Făgăraș care a trecut la Sud de Carpați și a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
centrală a evoluat ținând cont de categoriile privilegiate, astfel domnul putea: o retrage proprietățile boierilor care unelteau sau trădau (hiclenie); o condamna la moarte; Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș și-au întărit autoritatea în raport cu marea boierime. În contextul creșterii dominației otomane: o a scăzut autoritatea domnului; o a sporit puterea boierilor care au început să controleze instituția domniei prin: susținerea unor candidați la tron; încheierea unor înțelegeri cu alți suzerani străini sau cu turcii. o a început să se afirme
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
dregătoria a devenit repede principalul mijloc de îmbogățire. b. Transilvania, -Sfatul era cunoscut sub numele de Consiliul princiar: o a fost subordonat principelui în vremea absolutismului; o și-a sporit puterea în momentele de declin ale puterii centrale; -În timpul dominației habsburgice, Guberniul, instituția administrativă organizată în 1693, a creat o reprezentanță la Viena care s-a constituit în Cancelaria Aulică a Transilvaniei, având atribuțiile unui adevărat guvern, fiind condusă de un cancelar aulic și șase consilieri. 3. Adunarea stărilor privilegiate
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]