2,936 matches
-
la nivel socialdin perspectiva statutului profesional: între cei angajați pentru o perioadă nedeterminată, bine plătiți, și cei cu locuri de muncă fluctuante sau cu șanse mici de a accede la un loc de muncă, de obicei prost plătit (de exemplu, emigranții, analfabeții). Toate acestea necesită direcții de acțiune distincte în formarea profesională a adulților (Sava, 2005): - pregătirea profesională, cu scop de (re)calificare sau de specializare, mai ales pentru șomeri sau pentru cei în curs de disponibilizare. Asigurarea calificării la o
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a fiecăruia fără a avea dreptul la afirmarea și respectarea propriei identități și a celorlalți. O societate, oricât de dezvoltată din punct de vedere economic, poate fi măcinată din interior de tensiuni interetnice, de manifestările de intoleranță ale băștinașilor față de emigranți (uneori, în număr atât de mare, încât își constituie propriile comunități), numeroasele războaie din ultimul timp (din fosta Iugoslavie, din Rusia etc.), ca și amplificarea fenomenului terorismului și a războaielor multinaționale cu această miză fiind expresia carențelor unei astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
preocuparea fiind că din rândul populației cu un nivel scăzut de calificare face parte procentul cel mai numeros de șomeri. Această situație alarmantă a determinat reunirea eforturilor, atenția fiind îndreptată mai ales asupra grupurilor cu risc ridicat de excludere socială (emigranții,grupurile minoritare, persoanele care trăiesc în zone rurale sau izolate, populația cu un nivel scăzut de calificare), deoarece nu putem vorbi despre o Europă competitivă, dacă există un număr mare de indivizi care au nevoie de educația de bază. Abordarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că, astăzi, nu mai vorbim doar despre un analfabetismal științei de carte, ci și despre unul funcțional, iar, mai nou, despre unul computerial. Mateo Alaluf face distincție între diferitele tipuri de analfabetism întâlnit mai ales în țările dezvoltate: analfabetism propriu emigranților (care nu cunosc limba și particularitățile socioculturale ale țării în care au emigrat, având dificultăți de integrare), analfabetism de revenire sau semianalfabetism (propriu celor pentru care este necesară o postalfabetizare datorată unui îndelungat absenteism școlar, în care au uitat aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de indivizi. Este un proces de învățare colectivă, iar procesul de alfabetizare și conștientizare are loc, de fapt, în interiorul cercului cultural. Am prezentat mai pe larg acest proces, pentru că are elemente care pot fi transferate în lucrul cu grupurile de emigranți sau cu grupurile minoritare. Dacă, în teoriile criticii sociale, ne raportăm la un adevăr absolut, în abordările postmoderne, totul este „contestat” și relativ: nu vorbim despre adevăruri absolute, totul poate fi chestionat, iar diferite interpretări (ale socialului) sunt acceptate.Postmodernismul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
O cincime din populația lumii trăiește într-o sărăcie abjectă (o proporție de două treimi fiind constituită din femei), iar o treime din populație supraviețuiește cu mai puțin de un dolar pe zi; - migrația transfrontalieră este în creștere, din rândul emigranților sau refugiaților făcând parte cei expuși la fenomene precum analfabetismul, discriminarea, sărăcia, marginalizarea socială; - deteriorarea mediului natural și social: asistăm la deteriorarea procesului democratic și la declinul respectării drepturilor omului, la amplificarea focarelor de tensiune (războaie și globalizarea terorismului), dar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sine calitatea ofertelor educaționale, mai ales pentru cei care nu pot plăti pentru servicii de calitate, aspecte valabile în special pentru învățământul terțiar; - grupurile sociale cu nevoi speciale au o participare la educație încă sub așteptări (de exemplu, populația romă, emigranții, refugiații, analfabeții etc.). La problemele enumerate și la multe altele cunoscute tuturor, cu care ne confruntăm constant, direct sau indirect, educația adulților și-a dovedit capacitatea de ameliorare, prin prisma provocărilor și a semnificațiilor ce îi sunt atribuite (așa cum le-
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la nivel socialdin perspectiva statutului profesional: între cei angajați pentru o perioadă nedeterminată, bine plătiți, și cei cu locuri de muncă fluctuante sau cu șanse mici de a accede la un loc de muncă, de obicei prost plătit (de exemplu, emigranții, analfabeții). Toate acestea necesită direcții de acțiune distincte în formarea profesională a adulților (Sava, 2005): - pregătirea profesională, cu scop de (re)calificare sau de specializare, mai ales pentru șomeri sau pentru cei în curs de disponibilizare. Asigurarea calificării la o
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a fiecăruia fără a avea dreptul la afirmarea și respectarea propriei identități și a celorlalți. O societate, oricât de dezvoltată din punct de vedere economic, poate fi măcinată din interior de tensiuni interetnice, de manifestările de intoleranță ale băștinașilor față de emigranți (uneori, în număr atât de mare, încât își constituie propriile comunități), numeroasele războaie din ultimul timp (din fosta Iugoslavie, din Rusia etc.), ca și amplificarea fenomenului terorismului și a războaielor multinaționale cu această miză fiind expresia carențelor unei astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
preocuparea fiind că din rândul populației cu un nivel scăzut de calificare face parte procentul cel mai numeros de șomeri. Această situație alarmantă a determinat reunirea eforturilor, atenția fiind îndreptată mai ales asupra grupurilor cu risc ridicat de excludere socială (emigranții,grupurile minoritare, persoanele care trăiesc în zone rurale sau izolate, populația cu un nivel scăzut de calificare), deoarece nu putem vorbi despre o Europă competitivă, dacă există un număr mare de indivizi care au nevoie de educația de bază. Abordarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că, astăzi, nu mai vorbim doar despre un analfabetismal științei de carte, ci și despre unul funcțional, iar, mai nou, despre unul computerial. Mateo Alaluf face distincție între diferitele tipuri de analfabetism întâlnit mai ales în țările dezvoltate: analfabetism propriu emigranților (care nu cunosc limba și particularitățile socioculturale ale țării în care au emigrat, având dificultăți de integrare), analfabetism de revenire sau semianalfabetism (propriu celor pentru care este necesară o postalfabetizare datorată unui îndelungat absenteism școlar, în care au uitat aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de indivizi. Este un proces de învățare colectivă, iar procesul de alfabetizare și conștientizare are loc, de fapt, în interiorul cercului cultural. Am prezentat mai pe larg acest proces, pentru că are elemente care pot fi transferate în lucrul cu grupurile de emigranți sau cu grupurile minoritare. Dacă, în teoriile criticii sociale, ne raportăm la un adevăr absolut, în abordările postmoderne, totul este „contestat” și relativ: nu vorbim despre adevăruri absolute, totul poate fi chestionat, iar diferite interpretări (ale socialului) sunt acceptate.Postmodernismul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dar spectacolele îmi rămâneau inaccesibile; îi urmăream circulația pe mapamond de la o universitate americană la o alta, dar nu puteam capta nici un ecou artistic. Timp lipsit de alte "amprente" decât cele amicale. Îmi lipseau cele teatrale, preț plătit condiției de emigrant care îmi impunea îndepărtarea de artiștii generației mele, cu excepția lui Andrei Șerban, constant regăsit pe scenele pariziene. Apoi, l-am invitat pe Alexa la Teatrul Odéon pentru a prezenta, imediat după 22 decembrie '89, monologurile shakespeariene puse în scenă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dedicat de Uniunea Europeană, sărăciei și marginalizării sociale. După ce în Strategia europeană lansată în 2000, la Lisabona, se adoptase ca sarcină prioritară eradicarea sărăciei, anul 2010 țintește sărăcia în rândurile grupurilor vulnerabile: copiii, persoanele fără adăpost, pensionari, persoane cu dizabilități și emigranți. în anul 2010, s-a alocat un buget de 26 milioane de euro pentru lupta împotriva sărăciei în Europa, cu 17 milioane asigurate din partea UE. în Uniunea Europeană există peste milioane de săraci (peste 16% din populația UE). De la o țară
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
privire astăzi asupra mecanismelor individuale de coping ale acelei perioade, vom face câteva remarci. Statistici ale Uniunii Europene ne arată ca fiind cei mai credincioși din Uniune. Pe de altă parte, avem un mare număr de sinucigași și cei mai mulți deținuți emigranți în închisorile din Italia 1, în Europa în general și în toată lumea. Aceste statistici pun sub semnul întrebării religiozitatea românilor de astăzi. în perioada comunismului bisericile erau goale, ritualurile marilor evenimente ale vieții, botezul, căsătoria, funeraliile, se petreceau acasă, având
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau orice realizări sau succese au avut, le datorează credinței lor religioase și bunului Dumnezeu. Încă nu am auzit un singur atlet european, o celebritate sau lider politic care să facă o astfel de afirmație. Trebuie arătat că nu fiecare emigrant care a ajuns În America a făcut-o din cauza convingerii religioase - majoritatea nu au făcut-o. Dacă unii au găsit religia odată ce au ajuns aici, mulți alții nu au făcut-o, dar au putut totuși să trăiască visul american. Chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cei aruncați de furtună Îmi ridic lampa lângă poarta aurită 1. Aceste cuvinte au fost scrise de o tânără poetă americană din secolul al XIX-lea, Emma Lazarus și sunt Înscrise pe o placă la baza Statuii Libertății, pentru ca fiecare emigrant să le vadă. Pentru milioane de europeni fără speranță - și mai târziu, refugiați din alte țări -, America era locul unde aveau șansa să-și lase În urmă trecutul lor disperat și să Înceapă o viață nouă. Aici era marea țară
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În mai puțin de un sfert de secol. Cu numai o sută de ani În urmă, Europa pierdea oameni - milioane de suflete disperate Își riscau viața și sănătatea pentru a Începe o viață nouă Într-un alt continent. Acești noi emigranți erau plini de nesiguranță, dar și de speranță. Ei scăpau, majoritatea lor, de o lungă istorie de privilegii ereditare și diferențe de clasă, care Îi mențineau pe cei bogați la putere și pe cei săraci la locul lor. Au părăsit
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Lumea Veche, separată În clase, acel purgatoriu Împărțit În clase pe care milioane de oameni l-au părăsit pentru a Începe o viață nouă În Edenul american? Este, Încet, dar sigur, pe cale să devină noul tărâm al oportunității. Din ce În ce mai mulți emigranți aleg Europa și nu America. Ei simt că mareea s-a schimbat și calitatea vieții și șansa de a-și Îmbunătăți viața sunt cel puțin la fel de bune În Europa ca și În America. Am Început să sesizăm, pe acest front
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
distribuită Înainte de sfârșitul zilei 9. Modalități de a călători mai rapide, mai ieftine și mai sigure - vapoarele cu aburi și trenurile - au lărgit orizontul spațial al oamenilor mai mult decât În oricare altă perioadă anterioară În istorie. În 1830, un emigrant putea să călătorească cu vaporul din Europa În America, prețul călătoriei fiind de numai două lire sterline 10. Călătoriile la distanțe mari fuseseră atât de periculoase Încât rădăcina cuvântului călătorie În engleză (travel) era travail (muncă). Odată cu secolul al XIX
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
poliție europene pentru a proteja granițele membrilor Uniunea Europeană. Statele individuale au totuși Încă dreptul atât de a decide câți imigranți să permită În țara lor, cât și de a desemna țările nemembre din care aceștia pot să provină. Odată ce un emigrant devine cetățean Într-o țară membră, el are libertatea să-și aleagă rezidența oriunde În Uniune și să se bucure de protecția deplină a țării În care se stabilește. Cetățenii țărilor membre Uniunea Europeană nu numai că au dreptul să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
factorilor determinanți ai organizării muncii iau în considerare mulți factori de tipul P. Taylorismul, cu opțiunea sa netă pentruprincipiul simplificării muncii, a fost se pare un produs adecvat pentru America primei jumătăți de secol: o forță de muncă alcătuită din emigranți, slab calificată, nedisciplinată, extrem de mobilă, trăind în condiții social-economice și culturale precare (Davis, 1971). Cu alte cuvinte, organizarea unui proces productiv eficient era posibilă, în acele condiții, doar prin divizarea cât mai adâncă a muncii, prin oferirea unor posturi de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
această perioadă au emigrat în Spania și Italia aproximativ 100 de persoane. În 2003, cu sprijinul financiar al Soros - Fundația pentru o Societate Deschisă și al Universității București (prin programul Dezvoltarea regională în România) am plecat în Barcelona pe urmele emigranților din satele studiate. Interviurile detaliate efectuate cu emigranții înainte și după emigrare sau cele făcute cu familiile acestora din România, înainte și după plecarea unora dintre membrii familiei în Spania, precum și observația participativă mi-au permis extragerea unor aspecte relevante
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aproximativ 100 de persoane. În 2003, cu sprijinul financiar al Soros - Fundația pentru o Societate Deschisă și al Universității București (prin programul Dezvoltarea regională în România) am plecat în Barcelona pe urmele emigranților din satele studiate. Interviurile detaliate efectuate cu emigranții înainte și după emigrare sau cele făcute cu familiile acestora din România, înainte și după plecarea unora dintre membrii familiei în Spania, precum și observația participativă mi-au permis extragerea unor aspecte relevante privind caracteristicile pieței muncii, condițiile de muncă, strategiile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
precum și observația participativă mi-au permis extragerea unor aspecte relevante privind caracteristicile pieței muncii, condițiile de muncă, strategiile de obținere a unui loc de muncă, munca la negru, relațiile de muncă ce se stabilesc între muncitorii aparținând populației majoritare și emigranți, politicile oficiale versus practicile informale pe piața muncii, etica și disciplina muncii, discriminare și frustrări. „Pentru mine, Spania este țara care mi-a dat adevarata șansă de a trăi,” Emigrant român, 31 ani „Mulți cred că țara ta e acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]