9,341 matches
-
fără inhibitor fig. 44. Curbele de saturare ale enzimei în prezența unui inhibitor competitiv 259 6.5.5.3.Efectori alosterici. Alosteria în controlul activității enzimatice Activitatea enzimatică poate fi influențată și de alte substanțe care se fixează pe suprafața enzimei în zone diferite de centrul activ și anume în situsul alosteric sau situsul reglator. Aceste substanțe se numesc efectori, reglatori sau modulatori enzimatici, iar enzimele asupra cărora acționează se numesc enzime alosterice (enzime reglatoare sau enzime "cheie"). Enzimele reglatoare au
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
enzimatice Activitatea enzimatică poate fi influențată și de alte substanțe care se fixează pe suprafața enzimei în zone diferite de centrul activ și anume în situsul alosteric sau situsul reglator. Aceste substanțe se numesc efectori, reglatori sau modulatori enzimatici, iar enzimele asupra cărora acționează se numesc enzime alosterice (enzime reglatoare sau enzime "cheie"). Enzimele reglatoare au structuri complexe, fiind alcătuite din mai multe subunități, a căror conformație spațială se modifică prin fixarea modulatorilor. Enzimele "cheie" prezintă următoarele caracteristici: -au rol de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
și de alte substanțe care se fixează pe suprafața enzimei în zone diferite de centrul activ și anume în situsul alosteric sau situsul reglator. Aceste substanțe se numesc efectori, reglatori sau modulatori enzimatici, iar enzimele asupra cărora acționează se numesc enzime alosterice (enzime reglatoare sau enzime "cheie"). Enzimele reglatoare au structuri complexe, fiind alcătuite din mai multe subunități, a căror conformație spațială se modifică prin fixarea modulatorilor. Enzimele "cheie" prezintă următoarele caracteristici: -au rol de factori limitanți într-un proces; acționează
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
alte substanțe care se fixează pe suprafața enzimei în zone diferite de centrul activ și anume în situsul alosteric sau situsul reglator. Aceste substanțe se numesc efectori, reglatori sau modulatori enzimatici, iar enzimele asupra cărora acționează se numesc enzime alosterice (enzime reglatoare sau enzime "cheie"). Enzimele reglatoare au structuri complexe, fiind alcătuite din mai multe subunități, a căror conformație spațială se modifică prin fixarea modulatorilor. Enzimele "cheie" prezintă următoarele caracteristici: -au rol de factori limitanți într-un proces; acționează independent la
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
se fixează pe suprafața enzimei în zone diferite de centrul activ și anume în situsul alosteric sau situsul reglator. Aceste substanțe se numesc efectori, reglatori sau modulatori enzimatici, iar enzimele asupra cărora acționează se numesc enzime alosterice (enzime reglatoare sau enzime "cheie"). Enzimele reglatoare au structuri complexe, fiind alcătuite din mai multe subunități, a căror conformație spațială se modifică prin fixarea modulatorilor. Enzimele "cheie" prezintă următoarele caracteristici: -au rol de factori limitanți într-un proces; acționează independent la începutul sau la
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
pe suprafața enzimei în zone diferite de centrul activ și anume în situsul alosteric sau situsul reglator. Aceste substanțe se numesc efectori, reglatori sau modulatori enzimatici, iar enzimele asupra cărora acționează se numesc enzime alosterice (enzime reglatoare sau enzime "cheie"). Enzimele reglatoare au structuri complexe, fiind alcătuite din mai multe subunități, a căror conformație spațială se modifică prin fixarea modulatorilor. Enzimele "cheie" prezintă următoarele caracteristici: -au rol de factori limitanți într-un proces; acționează independent la începutul sau la sfârșitul secvenței
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
numesc efectori, reglatori sau modulatori enzimatici, iar enzimele asupra cărora acționează se numesc enzime alosterice (enzime reglatoare sau enzime "cheie"). Enzimele reglatoare au structuri complexe, fiind alcătuite din mai multe subunități, a căror conformație spațială se modifică prin fixarea modulatorilor. Enzimele "cheie" prezintă următoarele caracteristici: -au rol de factori limitanți într-un proces; acționează independent la începutul sau la sfârșitul secvenței metaboloce; -controlează reacțiile ireversibile și sunt în echilibru cu alte enzime care catalizează reacțiile în sens invers; -sunt situate în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
a căror conformație spațială se modifică prin fixarea modulatorilor. Enzimele "cheie" prezintă următoarele caracteristici: -au rol de factori limitanți într-un proces; acționează independent la începutul sau la sfârșitul secvenței metaboloce; -controlează reacțiile ireversibile și sunt în echilibru cu alte enzime care catalizează reacțiile în sens invers; -sunt situate în puncte metabolice nodale, unde se exercită un control multiplu; -posedă proprietăți alosterice, fiind implicate în procesele de retroinhibiție (feed-back). Inhibiția alosterică are un rol important de reglare metabolică și conform lucrărilor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
multiplu; -posedă proprietăți alosterice, fiind implicate în procesele de retroinhibiție (feed-back). Inhibiția alosterică are un rol important de reglare metabolică și conform lucrărilor lui Iacob, Moneod și Changeux (premiul Nobel în 1963), această inhibiție se datorește faptului că pe suprafața enzimei alosterice pe lângă centrul activ există și centrul alosteric pe care se fixează inhibitorul. Prin legarea inhibitorului alosteric, conformația centrului activ se modifică, astfel încât afinitatea acestuia pentru substrat scade mult, procesul numindu-se inhibiția alosterică. Un caz special al inhibiției alosterice
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
inhibiției alosterice îl reprezintă inhibiția prin produs final sau retroinhibiție (feed-back). În cadrul proceselor metabolice, transformările biochimice constau întro secvență de reacții, prin care un produs inițial A se transformă în produs final F, fiecare reacție fiind catalizată de o anumită enzimă. Creșterea concentrației peste anumite limite a produsului final F în celule, determină printr un mecanism alosteric inhibiția enzimei E1 care catalizează prima reacție din secvența metabolică. Inhibiția enzimei E1 are ca efect oprirea întregului proces A.... F până la restabilirea prin
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
secvență de reacții, prin care un produs inițial A se transformă în produs final F, fiecare reacție fiind catalizată de o anumită enzimă. Creșterea concentrației peste anumite limite a produsului final F în celule, determină printr un mecanism alosteric inhibiția enzimei E1 care catalizează prima reacție din secvența metabolică. Inhibiția enzimei E1 are ca efect oprirea întregului proces A.... F până la restabilirea prin mecanisme biochimice sau fiziologice ale concentrației normale de produs. Inhibarea prin intermediul produsului final al primei reacții dintr-o
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
transformă în produs final F, fiecare reacție fiind catalizată de o anumită enzimă. Creșterea concentrației peste anumite limite a produsului final F în celule, determină printr un mecanism alosteric inhibiția enzimei E1 care catalizează prima reacție din secvența metabolică. Inhibiția enzimei E1 are ca efect oprirea întregului proces A.... F până la restabilirea prin mecanisme biochimice sau fiziologice ale concentrației normale de produs. Inhibarea prin intermediul produsului final al primei reacții dintr-o secvență metabolică, poartă numele de retroinhibiție sau inhibiție feed-back. Metabolitul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
A.... F până la restabilirea prin mecanisme biochimice sau fiziologice ale concentrației normale de produs. Inhibarea prin intermediul produsului final al primei reacții dintr-o secvență metabolică, poartă numele de retroinhibiție sau inhibiție feed-back. Metabolitul inhibitor se numește efector sau modulator, iar enzima asupra căreia acționează,se numește enzimă reglatoare sau alosterică. Inhibiția feed-back este o reglare alosterică reversibilă: când scade concentrația produsului final, acesta se desprinde din situsul alosteric, eliberând enzima E1 care redevine activă iar procesul A.... F își reia cursul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
biochimice sau fiziologice ale concentrației normale de produs. Inhibarea prin intermediul produsului final al primei reacții dintr-o secvență metabolică, poartă numele de retroinhibiție sau inhibiție feed-back. Metabolitul inhibitor se numește efector sau modulator, iar enzima asupra căreia acționează,se numește enzimă reglatoare sau alosterică. Inhibiția feed-back este o reglare alosterică reversibilă: când scade concentrația produsului final, acesta se desprinde din situsul alosteric, eliberând enzima E1 care redevine activă iar procesul A.... F își reia cursul normal. Inhibiția prin produșii finali de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sau inhibiție feed-back. Metabolitul inhibitor se numește efector sau modulator, iar enzima asupra căreia acționează,se numește enzimă reglatoare sau alosterică. Inhibiția feed-back este o reglare alosterică reversibilă: când scade concentrația produsului final, acesta se desprinde din situsul alosteric, eliberând enzima E1 care redevine activă iar procesul A.... F își reia cursul normal. Inhibiția prin produșii finali de reacție este întâlnită în toate etapele de biosinteză a compușilor biologic activi. Astfel, se cunosc numeroase cazuri în care produșii finali ai unei
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
procesul A.... F își reia cursul normal. Inhibiția prin produșii finali de reacție este întâlnită în toate etapele de biosinteză a compușilor biologic activi. Astfel, se cunosc numeroase cazuri în care produșii finali ai unei căi de biosinteză inhibă activitatea enzimei care catalizează prima reacție; de exemplu CTP inhibă aspartat transcarbanilaza; triptofanul inhibă antranilat sintetaza, izoleucina inhibă treonin dezaminaza. Izoenzime Izoenzimele reprezintă forme multiple ale aceleași enzime care catalizează aceeași reacție enzimatică dar care diferă într-o anumită măsură, prin structura
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cunosc numeroase cazuri în care produșii finali ai unei căi de biosinteză inhibă activitatea enzimei care catalizează prima reacție; de exemplu CTP inhibă aspartat transcarbanilaza; triptofanul inhibă antranilat sintetaza, izoleucina inhibă treonin dezaminaza. Izoenzime Izoenzimele reprezintă forme multiple ale aceleași enzime care catalizează aceeași reacție enzimatică dar care diferă într-o anumită măsură, prin structura componenței proteice. Izoenzimele se deosebesc prin structura primară a catenelor polipeptidice, deci prin secvențializarea aminoacizilor și printr-o serie de proprietăți fizico-chimice: pH optim, mobilitatea în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
structura primară a catenelor polipeptidice, deci prin secvențializarea aminoacizilor și printr-o serie de proprietăți fizico-chimice: pH optim, mobilitatea în câmpul electroforetic, stabilitatea la căldură. Izoenzimele prezintă afinități diferite pentru același substrat și se comportă diferit față de efectorii alosterici. La enzimele cu structură cuaternară pot apărea izoenzime prin hibridizarea formelor intermediare. Izoenzimele prezintă importanța în reglarea unor metabolisme, în morfogeneză și în diferențierea celulară. De exemplu, studiul izoenzimelor LDH oferă date clinice pentru diagnosticarea unor boli de exemplu în afecțiunile hepatice
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
studiul izoenzimelor LDH oferă date clinice pentru diagnosticarea unor boli de exemplu în afecțiunile hepatice se produce o creștere a izoenzimei LDH5, iar în cazuri de infarct miocardic cresc foarte mult LDH1 și LDH2. 6.6. Prezentarea principalelor clase de enzime Actuala nomenclatură și clasificare a enzimelor a fost propusă de Comisia de enzimologie a Uniunii Internaționale de Biochimie(1961) care a stabilit ca numele enzimelor să se formeze după reacția chimică ce o catalizează ca principal criteriu, precum și după natura
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
pentru diagnosticarea unor boli de exemplu în afecțiunile hepatice se produce o creștere a izoenzimei LDH5, iar în cazuri de infarct miocardic cresc foarte mult LDH1 și LDH2. 6.6. Prezentarea principalelor clase de enzime Actuala nomenclatură și clasificare a enzimelor a fost propusă de Comisia de enzimologie a Uniunii Internaționale de Biochimie(1961) care a stabilit ca numele enzimelor să se formeze după reacția chimică ce o catalizează ca principal criteriu, precum și după natura substratului asupra căruia acționează. Sunt 6
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de infarct miocardic cresc foarte mult LDH1 și LDH2. 6.6. Prezentarea principalelor clase de enzime Actuala nomenclatură și clasificare a enzimelor a fost propusă de Comisia de enzimologie a Uniunii Internaționale de Biochimie(1961) care a stabilit ca numele enzimelor să se formeze după reacția chimică ce o catalizează ca principal criteriu, precum și după natura substratului asupra căruia acționează. Sunt 6 clase de enzime diferențiate după mecanismele de reacție: oxidoreductaze, transferaze, hidrolaze, liaze, izomeraze și ligaze; subclasele acestora se referă
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
propusă de Comisia de enzimologie a Uniunii Internaționale de Biochimie(1961) care a stabilit ca numele enzimelor să se formeze după reacția chimică ce o catalizează ca principal criteriu, precum și după natura substratului asupra căruia acționează. Sunt 6 clase de enzime diferențiate după mecanismele de reacție: oxidoreductaze, transferaze, hidrolaze, liaze, izomeraze și ligaze; subclasele acestora se referă la natura grupării chimice supuse acțiunii enzimei. Fiecare enzimă este reprezentată de un cod format din 4 cifre care corespund clasei, subclasei, subsubclasei și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ce o catalizează ca principal criteriu, precum și după natura substratului asupra căruia acționează. Sunt 6 clase de enzime diferențiate după mecanismele de reacție: oxidoreductaze, transferaze, hidrolaze, liaze, izomeraze și ligaze; subclasele acestora se referă la natura grupării chimice supuse acțiunii enzimei. Fiecare enzimă este reprezentată de un cod format din 4 cifre care corespund clasei, subclasei, subsubclasei și numărului de ordine, cod care este precedat de abrevierea EC(“Enzyme Comission”). 6.6.1.Oxidoreductaze Aceste enzime catalizează reacțiile de oxidoreducere din
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
catalizează ca principal criteriu, precum și după natura substratului asupra căruia acționează. Sunt 6 clase de enzime diferențiate după mecanismele de reacție: oxidoreductaze, transferaze, hidrolaze, liaze, izomeraze și ligaze; subclasele acestora se referă la natura grupării chimice supuse acțiunii enzimei. Fiecare enzimă este reprezentată de un cod format din 4 cifre care corespund clasei, subclasei, subsubclasei și numărului de ordine, cod care este precedat de abrevierea EC(“Enzyme Comission”). 6.6.1.Oxidoreductaze Aceste enzime catalizează reacțiile de oxidoreducere din organismul viu
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
natura grupării chimice supuse acțiunii enzimei. Fiecare enzimă este reprezentată de un cod format din 4 cifre care corespund clasei, subclasei, subsubclasei și numărului de ordine, cod care este precedat de abrevierea EC(“Enzyme Comission”). 6.6.1.Oxidoreductaze Aceste enzime catalizează reacțiile de oxidoreducere din organismul viu în care are loc transferul de hidrogen, de electroni sau combinarera substratului direct cu oxigenul molecular. În funcție de mecanismul de acțiune, oxidoreductazele se clasifică în trei grupe: dehidrogenaze (transhidrogenaze) = enzime transportoare de hidrogen; transelectronaze
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]