24,599 matches
-
lucru poate fi realizat și prin fișierul de comenzi. Sintaxa generală este următoarea; de reținut este faptul că întotdeauna eticheta este trecută între ghilimele: Pentru eticheta atașată numelui: VARIABLE LABEL nume var 'eticheta'. Pentru eticheta atașată valorilor: VALUE LABEL nume var val 'eticheta'. Pentru exemplul anterior comanda se scrie în modul următor: VARIABLE LABEL a1 'direcție bună/greșită'. VALUE LABEL a1 1 'bună' 2 'greșită' 9 'NR'. Etichetele definite pot fi vizualizate atunci când se selectează din meniul principal UTILITIES/ VARIABLES și numele variabilei
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
eticheta atașată numelui: VARIABLE LABEL nume var 'eticheta'. Pentru eticheta atașată valorilor: VALUE LABEL nume var val 'eticheta'. Pentru exemplul anterior comanda se scrie în modul următor: VARIABLE LABEL a1 'direcție bună/greșită'. VALUE LABEL a1 1 'bună' 2 'greșită' 9 'NR'. Etichetele definite pot fi vizualizate atunci când se selectează din meniul principal UTILITIES/ VARIABLES și numele variabilei căreia i-au fost atașate etichete. Ele vor apare de asemenea în prezentarea rezultatelor unor proceduri statistice în care s-au folosit aceste variabile. 4
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
scrie în modul următor: VARIABLE LABEL a1 'direcție bună/greșită'. VALUE LABEL a1 1 'bună' 2 'greșită' 9 'NR'. Etichetele definite pot fi vizualizate atunci când se selectează din meniul principal UTILITIES/ VARIABLES și numele variabilei căreia i-au fost atașate etichete. Ele vor apare de asemenea în prezentarea rezultatelor unor proceduri statistice în care s-au folosit aceste variabile. 4.4.4. Valori lipsă (missing values) Valorile lipsă se referă la cazurile în care subiectul nu a răspuns la întrebarea din
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
prin aliniere la stânga sau în centru, iar în coloana Columns se definește mărimea coloanei unde este afișata variabila, în fișierul de date, Data View. 4.4.6. Copierea proprietăților unei variabile Atunci când există un set de variabile care au aceleași etichete, există posibilitatea de a defini o singură variabilă iar apoi se pot aplica etichetele la restul variabilelor din set. Există două modalități de a realiza acest lucru. O variantă este de a defini o variabilă iar apoi mergem la DATA
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
unde este afișata variabila, în fișierul de date, Data View. 4.4.6. Copierea proprietăților unei variabile Atunci când există un set de variabile care au aceleași etichete, există posibilitatea de a defini o singură variabilă iar apoi se pot aplica etichetele la restul variabilelor din set. Există două modalități de a realiza acest lucru. O variantă este de a defini o variabilă iar apoi mergem la DATA/ COPY DATA PROPERTIES. În fereastra care se va deschide bifăm The activ data set
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fereastra care se va deschide bifăm The activ data set, dăm Next apoi apare următoarea fereastră: Figura nr. 4.13: Copierea proprietăților unei variabile În fereastra prezentată în figura nr. 4.13 vom selecta din stânga variabila care are deja definite etichetele (materi a), iar în dreapta vom selecta setul de variabile cărora trebuie să le definim aceleași etichete (de la materi b până la materi j). Toate aceste variabile măsoară situația materială a gospodăriei, unde subiecții erau întrebați în legătura cu posesia unor bunuri iar variantele de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fereastră: Figura nr. 4.13: Copierea proprietăților unei variabile În fereastra prezentată în figura nr. 4.13 vom selecta din stânga variabila care are deja definite etichetele (materi a), iar în dreapta vom selecta setul de variabile cărora trebuie să le definim aceleași etichete (de la materi b până la materi j). Toate aceste variabile măsoară situația materială a gospodăriei, unde subiecții erau întrebați în legătura cu posesia unor bunuri iar variantele de răspuns la întrebări sunt aceleași: 1-Familia mea are deja; 2-Da, aș dori; 3-Nu, nu aș
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
erau întrebați în legătura cu posesia unor bunuri iar variantele de răspuns la întrebări sunt aceleași: 1-Familia mea are deja; 2-Da, aș dori; 3-Nu, nu aș dori. Prin urmare dorim ca toate variabilele să aibă aceleași variante de răspuns, dar eticheta care descrie întrebare (bunul material deținut) să fie diferită. După ce am selectat variabilele vom da Next și va apărea următoarea fereastră: Figura nr. 4.14: Definirea elementelor care se pot copia de la o variabila la altă variabilă Deoarece nu dorim
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cei între 35-54 de ani), și 3 (pentru cei peste 54 de ani). Comanda este următoarea: Comanda este următoarea: RECODE vârsta 1 (LO THRU 34 = 1) (35 THRU 54 = 2) (55 THRU HI = 3) into vârsta 2. În continuare atașăm etichete pentru a explicita numele și valorile noii variabile create: -pentru numele variabilei: Variable label vârsta 2 "vârsta pe categorii'. -pentru valorile variabilei: Value label vârsta 2: 1 'până la 34 ani' 2 '35-54 ani' 3 'peste 55 ani'. * Dacă anumite valori
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în ordine alfabetică. În exemplul nostru, valoarea "F" va fi înlocuită cu "1", iar "M" cu "2, astfel că în tabelul Data Editor va apărea la sfârșitul bazei de date noua variabilă creată, sex codat, cu valori de 1 și 2. Etichetele vor fi definite automat: 1-feminin; 2-masculin. Figura nr. 5.4: Fereastra Automatic Recode-variabilă de tip string Exemplul 2: Avem o variabilă cantitativă, de interval, număr carți. Această variabilă măsoară numărul de cărți citite de studenți în timpul facultății. Aplicând comanda AUTOMATIC RECODE
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
POL3 POL4 (1). Din meniul principal se selectează TRANSFORM/COUNT și se va deschide fereastra din figura 9.1. În dreptul rubricii "Target Variable" se tastează numele noii variabile ce va fi creată și dacă se dorește se introduce și o etichetă pentru acest nume în căsuța "Target Label". Se selectează din lista de variabile cele care vor fi folosite la construcția indicelui (după ce se selectează numele unei variabile, se apasă butonul cu săgeată). În final, se selectează opțiunea "Define Values". Se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mult de 1.500 de ori din 1990. Ceea ce califică statul chinez, cum formula sugestiv Mark Leonard, drept "primul jucător non-occidental în prima ligă globală"155. De asemenea, preciza Leonard 156, jumătate din încălțămintea și îmbrăcămintea produse în lume poartă eticheta "Made in China". China deja produce mai multe computere decât orice altă țară. China produce mult, dar și consumă pe măsură. Astăzi, această țară "înghite" 40% din cimentul produs pe mapamond, 40% din cărbune, 30% din oțel și 12% din
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
și din risc sau, mai exact, din mișcare! Astăzi avem cu adevărat posibilitatea de a alege? Casa Japonia, pragmatică și conștientă de mize, de pericole și de necesități, s-a angajat În experimentarea unor principii de gestionare noi, regrupate sub eticheta de creare de cunoștințe (knowledge creation), pe care o definiție mai elaborată ar traduce-o prin comunități strategice de creare colaborativă de cunoștințe Într-o lume deschisă. Astăzi, pe Planetă, conceptele, modelele și modele circulă cu viteza luminii prin țări
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
japonez, aceasta nu Înseamnă că restul nu contează, ba dimpotrivă, iar acest paradox nu e deloc absurd. Se manifestă aici realitatea unei percepții care acceptă simultan lipsa de permanență budistă În spatele zidului aparențelor și cea mai mare atenție pentru forme, etichetă și ritualuri. În Japonia, se obișnuiește să se spună că muntele Fuji poate fi urcat pe multe poteci, dar toate duc la același vârf. De aceea, În Arhipelagul Nipon se consideră preferabil să ai o mulțime de zei, căci, oamenii
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
caracteristicile sale, cât Și de subiectul pentru care se stabilește valoarea. Valoarea este o idee generală pe care oamenii o au despre ceea ce este bun sau rău, dorit sau nedorit (Fjellvang, 2010). Valoarea este o măsură ce se atribuie, o etichetă, o așezare pe o scară de valori în materie de morală (mai bun, mai rău), estetică (mai frumos Și mai puțin frumos), adevăr (mai mult sau mai puțin cert). Valorile nu sunt decât stări gradate pe care ne mișcăm continuu
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
război mondial, care a marcat ascensiunea spectaculoasă a studiilor de sociologie a educației, s-au succedat mai multe tradiții de analiză a relației dintre școală și mobilitatea socială. Acestea s-au revendicat mai ales de la tradiția de gândire critică, purtând eticheta de teorii conflictualiste și fiind motivate intelectual de polemica cu teoriile optimiste și legitimiste de tip funcționalist. Tuturor acestor teorii le este comună ostilitatea față de punctele de vedere funcționaliste, pe care le resping ca fiind expresii sofisticate ale mistificării intereselor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
motive. De obicei, se întâmplă așa deoarece profesorilor li se pare că cei slabi lucrează la maximum de capacitate, iar progresele lor sunt imposibile (testele de inteligență sau de aptitudini vin de regulă să confirme sau chiar să amorseze aceste etichete). La noi, sistemul olimpiadelor a făcut ca în anumite școli, din dorința profesorului de a obține rezultate cât mai bune la concursuri cu elevii săi, să se aplice discriminări flagrante în cadrul aceleiași clase între cei cu șanse și cei fără
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
într-o piesă ce poartă numele sculptorului legendar. Aici, o fată de rând este transformată într-un timp foarte scurt într-o adevărată lady sub îndrumarea profesorului Henry Higgins, care reușește să o învețe felul de a vorbi și regulile etichetei din înalta societate. Unele teorii sociologice - teoria etichetării și cea a profeției creatoare - arată că, dacă îi tratăm pe oameni în anumite feluri, ei ne vor îndeplini așteptările. Ideea este importantă pentru științele educației. Dacă elevii care sunt etichetați drept
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
într-o manieră asemănătoare rezultatele elevilor. „Avansații”, „intermediarii” și „începătorii” sunt tratați diferențiat. Cei din categoriile inferioare pot să internalizeze o imagine de sine descurajantă, să-și piardă încrederea, motivația. Astfel, afirmă teoria etichetării, vor ajunge să corespundă întru totul etichetei de „elevi slabi” (Staeger, Chassin, David, 1992). Chiar dacă au un caracter tenace și nu sunt dispuși să-și altereze încrederea în forțele proprii la comanda arbitrară a celor ce fac evaluări la prima impresie, aceștia au foarte mari șanse să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
numeroasele referințe la ceea ce se găsește în literatura de specialitate sub titlul competitive intelligence în limba engleză sau surveillance stratégique în limba franceză. Traducerea ambelor sintagme se poate face doar aproximativ, dar se poate intui ce se ascunde sub aceste etichete. Pentru o abordare pragmatică în limba română se poate folosi sintagma informații concurențiale (sintagma inteligență economică utilizată în Niculescu și Lavalette, 1999, pare relativ improprie, sugerând o traducere forțată din limba engleză), cu referire la informații despre mediul concurențial și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în limba română în Băcanu (1997) sau în limba engleză în Wheelen și Hunger (2006). Pentru abordările practice pe care le are în vedere lucrarea prezentă, sunt importante câteva observații asociate acestor subsisteme, pentru care se folosește în mod curent eticheta „mediu”. Observațiile sunt menite să fixeze câteva caracteristici majore, ca și principala tendință a acestora, concentrându-se doar asupra celor patru componente principale ce dau acronimul cel mai cunoscut: PEST. Mediul politico-legal prezintă, de regulă, o individualizare majoră la nivel
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
comportamentului și, respectiv, performanței. Pentru fiecare element detaliat dintre acestea, există modele matematice care formalizează studii empirice realizate, de regulă, pe populații organizaționale de zeci sau sute de entității de tip firmă. Se observă că aceste elemente se regăsesc sub etichete similare în modelul Porter. Sursă: Scherer, 1979, apud Martin, 1993. Figura 4.1 Finalmente, „modelelor comerciale” le revine meritul de a forma o bază largă de discuție în lumea afacerilor, de la studenți la manageri, ceea ce îmbunătățește, în mod paradoxal, chiar
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
se asociază valoare. Se presupune a priori că scopul unei afaceri este de a realiza valoare asociată produsului și că există o corelație pozitivă între aceasta și avantajul concurențial. Din aceste elemente se deduce că între conținutul activităților cu aceleași etichete, dar aparținând unor produse concrete diferite, asemănarea este întâmplătoare. Activităților semnificative ce rezultă în urma descompunerii realizate cu modelul Porter sau cu un alt model li se atribuie o cotă procentuală din costurile înregistrate sau din valoarea activelor utilizate. În cazul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
numărul de descriptori ai stakeholder-ilor se mărește, atunci vor putea fi create numeroase tipuri de „hărți” care să ghideze modul de tratare a acestora pentru a obține o reacție dorită. Ambrosini, Johnson și Scholes (1998) propun nouă tipuri diferite, cu etichete proprii și o caracterizare ce cuprinde trăsături distinctive, pericole, priorități politice și mecanisme politice. Modelele de formare a strategiei implică și manifestarea puterii stakeholder-ilor, concomitent cu căutarea optimului economic. Discuția despre putere parcurge un traseu complex, începând cu definiția și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
instrument trebuie să înceapă chiar cu acronimul său. Unele manuale românești păstrează acronimul original în limba engleză din considerente practice - identificare rapidă a subiectului -, dar și pentru a provoca discutarea unor nuanțe asociate traducerii, pe când altele realizează o naționalizare a etichetei cu acronime originale în funcție de traducerea termenilor de bază: FSOA (Lynch, 2002), FSOP (Stăncioiu și Militaru, 1998) ș.a. Aici vom păstra acronimul englez din motivele enunțate. În limba engleză, denumirea este dată de inițialele cuvintelor Strengths, Weaknesses, Opportunities și Threats, acronimul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]