5,557 matches
-
fiind și singurul care prezintă un model monoton descrescător. La începutul anilor '90 era partidul cu cel mai mare procent de membri (aproape de 3% din totalul alegătorilor). La ultimele alegeri, cele din 2008, același partid avea să ajungă la cealaltă extremă, având ca membri doar 0,5% din totalul alegătorilor fiind membri săi. Situația dintâi este oarecum paradoxală dacă ținem cont de faptul că populația de etnie maghiară, principalul grup-țintă al UDMR, este aproximativ 7% din populația României. Acest lucru înseamnă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ilegal 5,79 miloane de dolari pe materiale de campanie sub pretextul unui contract de creeare a unui album de lux de prezentare a României. O astfel de situație a fost posibilă și datorită faptului că mecanismele de control erau extreme de slabe. Singura cerință pentru partidele politice era de a publica lista cu donatorii privați până la sfârșitul următoarei luni martie.5 Astfel, toate veniturile financiare dintr-un an electoral erau declarate la mult timp după alegeri. În același timp, nu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
naționale...". După căderea regimului comunist, cele două direcții, protocronismul și modernismul, au fost asimilate ca stânga și dreapta, existând însă confuzii în suprapunerea celor două perechi (Kitschelt 1992). După cum mărturisea Katherine Verdery (1994, 156-157), "adversarii îi legau pe protocroniști de extrema dreaptă din anii interbelici, pentru că extremele lor naționaliste erau similare; totuși, această etichetare atrăgea rareori după sine autoetichetarea lor cu stânga (etichetă pe care puțini erau dispuși să o revendice). Mai mulți protocroniști mi-au argumentat, totuși, că protocroniștii erau
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
două direcții, protocronismul și modernismul, au fost asimilate ca stânga și dreapta, existând însă confuzii în suprapunerea celor două perechi (Kitschelt 1992). După cum mărturisea Katherine Verdery (1994, 156-157), "adversarii îi legau pe protocroniști de extrema dreaptă din anii interbelici, pentru că extremele lor naționaliste erau similare; totuși, această etichetare atrăgea rareori după sine autoetichetarea lor cu stânga (etichetă pe care puțini erau dispuși să o revendice). Mai mulți protocroniști mi-au argumentat, totuși, că protocroniștii erau stânga; iar un adversar al lor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
perioada postcomunistă s-au manifestat și au fost percepute strâns legat de clivajul "cripto-" și anticomunism. Foștii lideri comuniști, grupați în Frontul Salvării Naționale (FSN), în partidele moștenitoare ale acestei formațiuni politice (PDSR, PD-FSN și PSM) și în cele de extremă dreaptă (PRM și PUNR), fie au practicat un discurs ambiguu față de ideea europeană, fie unul deschis antieuropean. Politicienii din partidele istorice și din cele apărute prin desprinderea din acestea au practicat un discurs proeuropean, chiar dacă și acesta era, așa cum am
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
susținerea principiilor Cartei. PNȚCD: Liderul său, Corneliu Coposu, realizează vizite în Franța (în februarie 1990) și în SUA (în august 1992), ultima contribuind decisiv la recăpătarea statului națiunii celei mai favorizate (în octombrie 1992). PUNR, PRM: a) lansează mesaje de extremă dreaptă; b) lansează mesaje explicit antioccidentale. 1992-1996 PNȚCD a) se integrează în rețeau europeană a partidelor creștin democrate; b) solicită politicienilor europeni susținerea României pentru intrarea în Comunitatea Europeană și în Consiliul Europei; c) La Congresul al X-lea al
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Nu ne rămâne decât să sperăm că el va fi treptat abandonat de schimbul de generație și de o bună politică de recrutare a elitelor în cadrul partidelor. E greu să defilezi la nivel european cu politicieni care invocă doctrinari ai extremei drepte interbelice și cu unii care abia rup două fraze în limba română, cum este greu să-i convingi pe europeni că ai o bună recrutare a elitelor politice după ajungerea lui C.V. Tudor și a lui George Becali în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care erau până atunci concepute spectrul politic (pe dimensiunea stânga-dreapta), limitele ideologice ale culturii politice și limitele normative ale sistemului politic (Copus et al. 2009). Cazul Vlaams Blok în Belgia este asemănător. Atitudinile sale anti-sistem, alături de pozițiile etno-centriste și de extremă dreaptă adoptate în ultimii ani l-au transformat într-un partid preferat în micile comunități urbane, caracterizate de o rețea restrânsă de organizații voluntare și sociale, o rată mare a imigrației și venituri peste medie (Coffé et al. 2007; Oesch
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Lubbers și Peer Scheepers. 2009. "Opposition to Civil Rights for Legal Migrants in Central and Eastern Europe. Cross-national Comparisons and Explanations." East European Politics and Societies 23(2): 146-164. Coffé, Hilde, Bruno Heyndels și Jan Vermeir. 2007. "Fertile grounds for extreme right-wing parties: Explaining the Vlaams Blok's electoral success." Electoral Studies 26(1): 142-155. Copus, Colin, Alistair Clark, Herwig Reynaert și Kristof Steyvers. 2009. "Minor Parties and Independent Politics beyond Mainstream: Fluctuating Fortunes but a Permanent Presence." Parliamentary Affairs 62
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
continuat studiile printr-un masterat în Științe Politice la Universitatea Paris Est și un masterat în Relații Publice la Universitatea Babeș-Bolyai. În prezent este doctorandă în Științe Politice la Universitatea Paris Est, cu o teză despre reprezentările alterității în discursul extremei drepte din România. Publicațiile sale numără cartea Tipul eroului în cultura română: de la stereotip la comportament politic (Lumen, Iași, 2009) și articolele "Au carrefour des identités" (Studia Europaea, nr. 3/2008) și "Prin mit, la realitate" (apărut în volumul colectiv
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Iași, 2009) și articolele "Au carrefour des identités" (Studia Europaea, nr. 3/2008) și "Prin mit, la realitate" (apărut în volumul colectiv Partide și personalități populiste în România postcomunistă, Editura Institutului European, Iași, 2010). Principalele sale domenii de interes sunt extrema dreaptă, antropologia politică și analiza discursului. Bianca Gabriela Șomlea este licențiată în științe politice în cadrul Facultății de Științe Politice, Adminstrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, cu un studiu privitor la minciuna publică în context politic românesc. Este absolventă a Masterului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
gîndirea politică, Anton Carpinschi Despre democrație, Robert A. Dahl Despre libertate la antici și la moderni, Benjamin Constant Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau Europa comuniștilor, Pascal Delwit, Jos Gotovitch, Jean-Michel De Waele Europa democrației creștine, Jean-Dominique Durand Europa extremei drepte, Anne-Marie Duranton-Crabol Europa liberalilor, Nicholas Roussellier Europa socialiștilor, Michel Dreyfus Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori Limitele libertății, James Buchanan Marile curente ale filosofiei politice, Michel Terestchenko Măștile puterii, Machiavelli, Frederic II, Mussolini Mitul statului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2 aprilie 2008 și http://www.jurnalul.ro/articole/110151/top-300-capital-dinu-patriciu-gigi-becali-si-ion-tiriac-pe-primele-locuri, consultat la aceeași dată. 15 http://www.revista22.ro/ziaristi-ajunsi-consilieri-politici-846.html 16 Motivul ar fi fost candidatura pe listele PNG a lui Ion Coja, un promotor al ideilor de extremă dreaptă. 17 http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/gigi-becali-png-va-fuziona-cu-partidul-ecologist-100414.html 18 www.beclocale 2008.ro 19 http://www.evz.ro/detalii/stiri/evacuare-cu-scandal-la-sediul-prm-vadim-tudor-catre-executorimbecilo-mars-de-aici-917282.html 20 http://www.realitatea.net/nu-i-shakira-e-bentley-placat-cu-aur-darul-lui-gigi-becali-la-nunta-lui-borcea 863076.html 21 http://www.mediafax.ro/social/gigi-becali-arestat-pentru-29-de-zile-video-4137166 22 Pe
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politice europene în viața politică a Uniunii. A treia parte examinează alegerile europene ca formă de participare a cetățenilor la viața politică a Uniunii, oprindu-se asupra principalelor constante ale acestor scrutinuri: dezinteresul cetățenilor și succesul partidelor mici, eurosceptice, de extremă stângă sau dreaptă, populiste. Un al doilea capitol al acestei ultime părți este consacrat alegerilor europene din 2009 în cele 27 de state membre, campaniilor electorale și tematicilor discutate înaintea scrutinului european în media la nivel național. Capitolul I Parlamentul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de aleși provenind din cel puțin un sfert de State membre (respectiv 7) 24. Chestiunea regulilor pentru crearea unui grup a constitut în mod recurent un subiect de discuție, în mod special după tenativele de formare a unor grupuri de extremă dreaptă. Această dezbatere opune de obiciei grupurile mari, favorabile unei înăspriri a regulilor, și grupurile mici, care consideră nefavorabile aceste restricții potențiale 25. 3.1.2. Grupurile politice în legislatura 2009 2014 În urma alegerilor din iunie 2009, mai mult de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
personalități individuale care preferă să păstreze o libertate totală sau care sunt în dezacord cu linia politică a grupurilor 46. În urma alegerilor din iunie 2009, 27 de deputați au rămas non-înscriși, dintre care o parte semnificativă provin din partide de extremă dreapta. În noiembrie 2009, câteva partide de extremă dreapta au decis să se asocieze pe plan european, prin crearea alianței europene a mișcărilor naționale, pentru a putea primi statutul de partid european și pentru a crea, cu timpul, un grup
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
totală sau care sunt în dezacord cu linia politică a grupurilor 46. În urma alegerilor din iunie 2009, 27 de deputați au rămas non-înscriși, dintre care o parte semnificativă provin din partide de extremă dreapta. În noiembrie 2009, câteva partide de extremă dreapta au decis să se asocieze pe plan european, prin crearea alianței europene a mișcărilor naționale, pentru a putea primi statutul de partid european și pentru a crea, cu timpul, un grup politic în PE, dar în prezent nu îndeplinesc
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
radicală 44 10,7% 43 9,9% 14 2,7% 28 4,9% 42 6,7% Partide regionaliste 11 2,7% 19 4,4% 13 2,5% 19 3,4% Verzi 30 5,8% 23 4,1% 48 7,7% Extrema dreaptă 16 3,7% 17 3,3% Neînscriși 9 2,2% 6 1,4% 12 2,3% 27 4,8% 26 4,2% Partide naționale Gauliștii francezi și aliații lor 22 5,4% 29 6,7% 20 3,9% 26
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
democrație 37 22 Neînscriși 29 30 Total 785 736 5.2.3. A treia ipoteză Alegerile organizate din 1979 până în prezent arată că partidele mari înregistrează rezultate mai slabe decât cele mici. Partidele "câștigătoare" ar fi "partidele antieuropene", cele de extremă dreaptă sau stângă, verzi, regionaliste care "obțin rezultate peste medie în alegerile europene comparativ cu cele naționale 40". Este de asemenea demonstrat că partidele care se află la putere sunt sau devin pro europene, în timp ce partidele noi sau mici adoptă
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
nuanțe sunt omise prin generalizare. Cât de mare este succesul electoral al partidelor mici ? Dacă analizăm rezultatele obținute de partidele comuniste observăm, precum Marc Lazar 42, că în 1999 acestea sunt într-o situație dificilă, fiind în competiție cu o extremă stângă revigorată 43. În 1979, partidele comuniste obțineau cele mai bune rezultate în Danemarca (20,9%), în Franța (20,5%) și în Italia (30,8%). În 1984, în Danemarca, comuniștii obțin un rezultat apropiat de cel de la alegerile precedente (20
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
majore se înregistrează însă în 1994 când cel mai bun rezultat este obținut de Partidul Comunist Spaniol cu 13,4%, în timp ce în 1999 comuniștii obțin peste 10% în Suedia (15,8%) și în Portugalia (10,3%)44. Primul partid de extremă dreaptă care intră în Parlamentul European este Mișcarea Socială Italiană (MSI) în 1979. În 1984, trei partide sunt reprezentate în PE: MSI, Frontul Național din Franța (care obține 11.2% din voturi) și un mic partid din Grecia (EPEN), care
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
În 1984, trei partide sunt reprezentate în PE: MSI, Frontul Național din Franța (care obține 11.2% din voturi) și un mic partid din Grecia (EPEN), care înregistreză un scor electoral de 2.6%45. Mare parte din partidele de extremă dreaptă se constituie sau reapar în anii 1980. Partidele naționaliste și de extremă dreaptă nu au reușit întotdeauna să formeze un grup în cadrul Parlamentului de la Bruxelles din cauza atitudinilor lor divergente cu privire la construcția europeană. Partidele ecologiste au obținut și ele progresiv
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
care obține 11.2% din voturi) și un mic partid din Grecia (EPEN), care înregistreză un scor electoral de 2.6%45. Mare parte din partidele de extremă dreaptă se constituie sau reapar în anii 1980. Partidele naționaliste și de extremă dreaptă nu au reușit întotdeauna să formeze un grup în cadrul Parlamentului de la Bruxelles din cauza atitudinilor lor divergente cu privire la construcția europeană. Partidele ecologiste au obținut și ele progresiv rezultate bune la alegerile europene datorită afirmării valorilor post materialiste în rândul unui
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
rar eurosceptice. Atitudini critice față de UE exprimă în general partidele aflate în opoziție, partidele aflate la periferia sistemului, cele care se creează sau profită de această oportunitate pentru a denunța efectele negative ale construcției europene. Este vorba despre partidele de extremă dreaptă (precum Frontul Național din Franța, Vlaams Belang din Belgia, DF din Danemarca sau FPO din Austria) împotriva imigrației, partidele care promovează interesul național (prezente în statele mici din Estul Europei care și-au dobândit recent independența, în Marea Britanie prin
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
fie ele de stânga, ca în Marea Britanie sau în Germanie, fie de dreapta, ca în Franța, Italia sau Portugalia 71. Această ipoteză nu se verifică însă în cazul noilor state membre 72. Deși înaintea scrutinului din 2004 temerile cu privire la ascensiunea extremei drepte la nivel european erau alimentate de rezultate electorale recente obținute de aceste partide la nivel național, acestea au pierdut voturi în Austria și Olanda, au câștigat voturi în Belgia și și-au conservat electoratul în Franța 73. Cea mai
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]