KorAP: Find »[drukola/base=filosof & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...109 110 111 ...489 >

12,214 matches

Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525

a vieții filosofului creștin și să arătăm cum acestea pot să fie propuneri ale educației. Prologic, notăm că termenul „filosof” aici se leagă în principal cu modul rațional la făptuirii practice, luminat de adevărurile hristocentrice și de perspectivele ecclesiologice. Astfel, filosoful se interpretează pin prisma creștină, ca prototip al educației adevărate. 1. Dorințe firești și atitudini de cercetare ale celui ce „filosofează” La începutul tratatului său Sfântul Grigore Teologul consideră că una dintre vocațiile duhovnicești cele mai înalte ale omului este

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
dă problemei educației este evidentă. În orice fel trebuie exclusă cultivarea numai a unei laturi ale comportamentului uman și să se caute întotdeauna maturizarea ei multidimensională și sferică. În continuare, Sfântul Grigore Teologul încearcă să prezinte capacitățile interpretative speciale ale filosofului spre evaluările lui și atitudinile lui față de ceea ce întâlnește. Sfântul Grigore accentuează că filozoful prezintă o poziție insistentă, dinamică, irevocabilă fără ocolișuri, nu însă spre elemente ce ar retrograda caracterul lui și ar accentua egoismul lui. Astfel, filozoful e insistent

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
prin filantropie omul repetă modul exprimării Sfintei Treimi, însușirea principală ipostatică căreia îi aparține fără limite iubirea. Prin acest mod de manifestare omul dobândește starea după asemănare pe scara relațiilor sociale și interpersonale. De asemenea Sfântul Grigore Teologul recunoaște că filosoful creștin nu trebuie să fie indignat pentru câte i se întâmplă. Prin diferite încercări și pătimiri participă la viață mai dinamic și devine mai curajos. Pericolele, ca prilejuri de confruntare directă cu problemele și ca situații ce pretind o confruntare

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555

trei capitole din Noul Testament, după ce se înrolează în armată la 20 de ani trece prin experiența luptelor grele dintre anii 1914-1915, după care va intra în monahism pe 1 ianuarie 1916 sub purtarea de grijă a Sfântului Iustin Martirul și Filosoful, al cărui nume îl va purta. Va obține burse la Petrograd și Oxford, va susține teza de licență cu titlul Problema persoanei și cunoașterii după Sf. Macarie Egipteanul la Atena în anul 1926, va desfășura o prodigioasă activitate didactică și

CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651

un frate de lapte. Sufletul n-are, după Dumnezeu, pe nimeni mai apropiat decât trupul său[180]. Minucius Felix, după ce combate, ca și Tertulian, metempsihoza și metemsomatoza susținute de Pitagora și Platon, spune că învierea trupurilor este afirmată și de filosofi[181] și se întreabă retoric: „Dacă Dumnezeu a putut să-l facă de prima dată pe om, n-ar putea să-l facă din nou? Omul s-a născut din nimic și după moarte devine nimic? După cum s-a putut

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
6] Sfântul Clement Romanul, Epistola către Corinteni, III, 4, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. Părinți și Scriitori Bisericești [ PSB], vol. 1, traducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, EIBMBOR, București, 1979, p. 48. [7] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon CXXIV, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B., vol. 2, traducere, introducere, note și indici de Pr. Prof. T. Bodogae, Pr. Prof. Olimp Căciulă, Pr. Prof. D. Fecioru, EIBMBOR, București, 1980, p. 238. [8] Teofil

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
1981, p. 327. [12] Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă vol. 3, EIBMBOR, București, 1978, p. 213. [13] Barnaba, Epistolă V, 7, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B., vol. 1, p. 119. [14] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, op. cit., CXI, p. 222. [15] Minucius Felix, Octavius, XXXVII, 3, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B., vol. 3, p. 391. [16] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia a II-a , X, în Apologeți de limbă greacă, din col

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
din col. P.S.B., vol. 1, p. 119. [14] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, op. cit., CXI, p. 222. [15] Minucius Felix, Octavius, XXXVII, 3, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B., vol. 3, p. 391. [16] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia a II-a , X, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 85. [17]Ibidem. [18] Ibidem, p. 86 [19] Tertulian, Apologeticul, XLIX, 6, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B., vol. 3, p. 107

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
al Smirnei, Epistola către Filipeni, IX, 2, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 112. [32] Herma, Păstorul, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P S B , vol. 1 pp. 233-234; 290-291. [33] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi , XXI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 40. [34] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, CXXXVIII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 254. [35] Idem, Apologia întâi, LXV, LXVI

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p.341. [44] Tertulian, Despre răbdare, IX, în Apologeți de limbă latină, în col. P.S.B. vol. 3, p. 191. [45] Minucius Felix, op. cit., XXXVIII, 4, p. 393. [46] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XVIII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B., vol. 2, p. 37. [47] Idem, Dialog cu iudeul Trifon,, V, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 98. [48] Pr. Prof. Dr. Ioan G.

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
vol. 2, p. 37. [47] Idem, Dialog cu iudeul Trifon,, V, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 98. [48] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., vol. I, p. 303. [49] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, V, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 98. [50] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 319. [51] Ibidem, p. 334. [52] Atenagora Atenianul, Despre învierea morților, XV, în Apologeți

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Părinților Apostolici, din col. P.S.B., vol. 1, p. 61. [62] Barnaba, op. cit., V, 7, p. 119. [63] Sfântul Policarp al Smirnei, op. cit., VI, 2 (cf. Romani 14,10 și II Corinteni 5,10), p. 211. [64] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, CXV, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 228. [65] Ibidem, cf. Matei 7, 2. [66] Ibidem, CXXXVIII, p. 254. [67] Ibidem, XLVII, p. 144. [68] Epistola către Diognet,, VII, 6, în

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
16 , în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B., vol. 3, p. 329. [73] Ibidem. [74] Herma, op. cit., Pilda I, p. 267-268. [75] Ibidem, Pilda a III-a și Pilda a IV-a, p. 269-271. [76] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XX, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 39. [77] Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 379. [78] Tertulian, Apologeticul, XLVII, 12, în

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
apud Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Editura Sfânta Mînăstire Dervent, 2000, p. 54. [92] Idem, Despre mărturia sufletului, IV, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B. vol. 3, p. 122. [93] Ibidem. [94] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XVIII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 37. [95] Tertulian, Apologeticul, XXIII, 1, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B. vol. 3, p. 75. [96] Idem, Despre suflet, în Apologeți de limbă

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
1, p. 99. [105] Ibidem, XII, 2. [106] Ibidem. [107] Ibidem, XVII, 4,5, p. 102. [108] Barnaba, op. cit., XXI, 3, p. 137. [109] Ibidem, XV, 8, p. 133. [110] Ibidem, XV, 5, p.133. [111] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, LII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 149-150. [112] Idem, Apologia întâi, XLVII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 56. [113] Idem, Dialog cu iudeul Trifon

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Milan Șesan, Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Istoria Bisericească Universală vol. I, EIBMBOR, București 1987, p. 198. [130] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit. , vol. I, p. 163. [131] Ibidem. [132] Ibidem, p. 286. [133] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, LXXX, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 188. [134] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., vol. I, p. 509. [135] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Editura Sfânta Mănăstire

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Părinților Apostolici, din col. P.S.B., vol. 1, p. 172. [143] Sfântul Policarp al Smirnei, op. cit., VII, 1, p. 211. [144] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. 1, p. 256. [145] Ibidem, p. 301. [146] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XVIII și LII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, pp. 38, 59. [147] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, LXXX, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 188. [148] Pr. Prof.

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Scrierile Părinților Apostolici, din col. PSB, vol. 1, p. 94. [188] Ibidem, XVII, p. 102. [189] Barnaba, op. cit., p. 122. [190] Sfântul Policarp al Smirnei, op. cit. VII, 1, p. 211. [191] Herma, op. cit., p. 267-271. [192] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 60. [193] Teofil al Antiohiei, op. cit. II, p. 324-325. [194] Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXVI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p.

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
1-2, p. 390. [205] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie vol. 1, p. 89. [206] Sfântul Clement Romanul, Epistola către Corinteni, XXXIV,7, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. PSB, vol. 1, p. 64. [207] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 31. [208] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, CXVI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 228. [209] Ibidem CXXI, p. 235. [210

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657

nu numai că dă naștere oricând tulburărilor, ci stă chiar la originea morții: „fiecare merge după poftele inimii sale rele, purtând în suflet invidia nedreaptă și necuviincioasă, prin care și moartea a intrat în lume”[6]. Sfântul Iustin Martirul și Filosoful este mai exact când precizează originea morții - deși plasează ca și alți scriitori bisericești ai timpului căderea diavolului ce a luat chip de șarpe spre a ispiti pe Eva, după căderea protopărinților ca o pedeapsă pentru fapta sa : „neascultarea oamenilor

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
apologetice din această perioadă. Sfântul Iustin, ce a devenit el însuși martir, recunoaște faptul că nimeni nu a crezut în Socrate, în așa fel ca să moară pentru ceea ce acesta a învățat. Dar Iisus Hristos a fost crezut nu numai de filosofi și de oameni culți, ci și de oameni simpli „care pentru El au disprețuit și slava, și teama și moartea”[16]. Evident, nimeni nu este scutit de moarte și creștinii se socotesc fericiți fiindcă se achită de această datorie, dar

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656

a trăit frumos în viața aceasta[54]. Iar Tertulian, într-un dialog imaginar cu sufletul omenesc la care găsește nenumărate mărturii pentru veridicitatea învățăturii creștine, spune: „Rămâi nepărtinitor, suflete, fie că ești un lucru divin și etern, precum afirmă cei mai mulți filosofi, ... , fie că începi odată cu corpul și după moartea corpului te duci în altă parte, oriunde și oricum, tu faci pe om ființă rațională, capabilă de simțire și de știință.”[55]Astfel, „noi afirmăm că tu exiști și după dezlegarea de

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
despre pedepsele și recompensele ce urmează morții, ele dându-se sufletelor între cele două judecăți: „sufletele celor nedrepți, găsindu-se și după moarte în simțire, sunt pedepsite, iar sufletele celor drepți, eliberate de pedepse, duc o viață fericită ... ”[76]. Iar filosoful atenian Atenagora scrie plin de convingere: credem că după ce vom pleca din viața aceasta, vom trăi o altă viață, mai fericită decât cea de aici, una cerească și nepământească dacă avem, bineînțeles sufletele îndreptate spre Dumnezeu și cu Dumnezeu și

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
venirea împărăției lui Dumnezeu va fi precedată de împărăția lui Hristos cu drepții înviați care va dura o mie de ani în Noul Ierusalim, venit din cer. Chiar dacă este vorba de o învățătură împărtășită și de Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Sfântul Irineu și alții, la Tertulian ea a luat proporții dramatice prin căderea lui în erezia montanistă[135]. Învierea trupurilor. Cea mai veche mărturisire de credință creștină, primul catehism al creștinismului și în consecință primul manual de doctrină[136], Simbolul

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
măcar fragmente, au scris într-un moment sau altul despre învierea trupurilor, iar unii au consacrat întregi tratate acestei probleme. Astfel, Aristide din Atena scrie în apologia sa despre marea așteptare a creștinilor: învierea morților[144]. Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, iată ce scrie în tratatul său „Despre înviere” păstrat, din păcate, numai fragmentar: „Ce este omul, decât o ființă rațională alcătuită din suflet și trup? Oare sufletul prin sine însuși este om? Nu este! Ci el este sufletul omului! Oare

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]