9,041 matches
-
de Mateiu Caragiale, al lui Pașadia care scrie o operă genială, dar a luat toate măsurile să fie distrusă înainte de a fi cunoscută de cineva, e fără îndoială o aberație. Dar e vorba totuși de o operă. Comunicarea este o finalitate a operei, dar de a doua instanță; prima e în mod esențial expresia, care e pentru sine. Autorul se adresează altora, dar, în primul rând, răspunde unei somații interne, nevoii de a-și spori și proiecta propria ființă în solitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
laturi era cât se poate de laic și de pozitiv). Dar această „mistică” nu avea nimic comun cu misticismul iraționalist care a apărat mult mai recent. Ea era supusă unei discipline și unei „tehnici” perfect riguroase și lucide. De altfel, finalitatea ei era una de luciditate, adică de transparență, de contemplație intelectual-afectivă. Erau două tipuri de gândire ce corespundeau fiecare câte unei structuri mintale: una mai logică, mai discursivă, mai pozitivă, legată de ceea ce se numea atunci „nominalism”, de fapt, raportabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
exhortației. Cât despre muzicalitate, ea nu are la Dan Verona funcția de eufonie, de sunet vag și solubil în aer; dimpotrivă, se instaurează în spațiu și rezistă; discursul său e incantatoriu și se desfășoară cu siguranța, aș zice cu autoritatea finalității sale, care este de a exorciza moartea, de a o transcende, salvând din evanescență, prin invocație, imaginea ideală a ființelor trecătoare. E, cu alte cuvinte, cântec orfic. Firește, în primul rând, cântec de iubire, chemând femeia, ca pe Euridice, și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
momentane! Hegel spunea că istoria nu e terenul fericirii. Nu, desigur, dar e al speranței. Aici trebuie să punem, așa cum trebuie, problema optimismului. Unii cred că a fi marxist înseamnă a fi negreșit optimist. Marxismul are o viziune optimistă ca finalitate, ca încredere în forța rațiunii, nicidecum el nu poate admite o teză ca aceea de care râdea Voltaire în Candide, „totul este cât se poate de bine, în cea mai bună lume posibilă”. Un atare optimism tămâietor și satisfăcut e
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fost să înțeleagă totul! Războiul dezbară de multe zădărnicii și dă ocazie câtorva virtuți curat umane (nu numai virile). Eroismul, spre pildă, nu poate fi decât rațional și utilitar și apare cu adevărat numai când nu există altă soluție; fără finalitate pozitivă eroismul nu e decât exhibiție și în ultimă instanță impostură, chiar cu prețul vieții. Alain, dialecticianul care toată viața a comentat pe toți marii filozofi și marea literatură a lumii (neocupându-se însă decât de valorile de primul rang
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
orientarea spre sine, iar dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent mai mare relaționează cu orientarea Fundamentarea teoretică a cercetării Nevoia de competență se referă la nevoia unui individ de a se simți capabil în obținerea finalității dorite. Nevoia de autonomie se referă la angajarea unui individ într-o activitate ca urmare a propriilor decizii, a hotărârii personale (Edmunds, Ntoumanis, & Duda, 2006). „Autonomia este critică pentru autodeterminare” (Crăciun, 2008, p. 33). Relaționarea se referă la nevoia omului
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
un anumit tip). Altfel spus, produsul principal al acestei gândiri este „suferința”, derivată din conștientizarea unor neajunsuri ale propriului eu moral, suferință care va da naștere apoi unei trebuințe de a ne organiza conduita după cerințele unui Înalt sentiment moral; finalitatea acestei gândiri ar consta așadar Într-o autocomandă, Într-o decizie transformatoare pentru sinele de azi, din dorința de a-l vedea mâine sub un alt chip. Gândirea religioasă nu poate fi, prin urmare, recalcitrantă: cel care o cultivă vrea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
anul înființării CES), amplificându-se după intrarea în vigoare a legii de instituționalizare a dialogului social la nivelul ministerelor și al prefecturilor județene. Deficiența dialogului social în țara noastră ar consta în faptul că, deși acesta se poartă doar cu finalitate consultativă, ca în țările membre ale Uniunii Europene, în unele situații se cere părerea partenerilor sociali, dar nu se ține cont de ea, guvernanții continuând procedura de adoptare a unor legi sau măsuri indiferent de verdictul dat de ceilalți actori
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
promovează și alta care neagă oarecum categoric și violent caracterul sacru al procreației/erosului (Berar, 1976, pp. 204-205). Atitudinea promovată este tributară concepției că erosul se justifică numai în măsura în care scopul său este perpetuarea speciei. Orice experiență erotică ce depășește aceeastă finalitate este condamnabilă. În viziunea creștină, relația bărbatului cu femeia, chiar dacă are ca scop procreația, nu poate fi sfântă decât dacă este legalizată de oficialitățile religioase (Berar, 1976, p. 205). Biserica romano-catolică își atribuie inclusiv dreptul de „legiferare și de justiție
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
persoane în vederea realizării cu succes a obiectivului. Este de la sine înțeles că grupul aduce cu sine o nouă psihologie - psihologia de grup, și nu un nou tip de comportament - comportamentul de grup, incomparabil mai complex prin geneză, structură, funcționalitate și finalitate decât comportamentul individual. În cele trei capitole care compun această secțiune, autorul se concentrează pe analiza a trei probleme majore: proiectarea, formarea și reconstrucția grupurilor de muncă (capitolul VIII), dinamica și dezvoltarea grupurilor de muncă (capitolul IX) și comunicarea organizațională
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
responsabilităților sociale ale acestuia. Și cum activitatea managerului se desfășoară în cadre instituționalizate, Drucker este interesat în egală măsură și de tipul de structură care ar putea fi cel mai bine adaptat nevoilor sociale și psihologice ale oamenilor, ca și finalităților organizaționale. Se pare că managementul - ca activitate, managerul - ca persoană și structura organizatorică - în calitate de cadru legal, oficial și instituțional, constituie cele trei puncte de interes major care apar ca un laitmotiv în aproape toate lucrările lui Drucker. Departe de noi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
paletă largă de activități copiii au fost ințiați în cunoașterea și înțelegerea drepturilor și îndatoririlor ce le revin și au avut posibilitatea să împărtășească și altora din experiența lor, îndeplinind rolul de mediator în sânul familiei și comunității. Că o finalitate a acestui proiect am amenajat un colț denumit simbolic ,, Ne bucurăm de drepturile noastre” care a compactat toate materialele utilizate și realizate pe parcursul derulării acțiunilor (albume, postere, fotografii, materiale documentare, pliante, desene, articole). Acțiunile desfășurate pentru cunoașterea celor zece principii
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
jur, să cunoască și să respecte reguli de comportament care trebuie respectate la grădiniță, acasă, pe strada. De asemenea, am acordat atenție relaționării permanente, astfel încît să existe întotdeauna o corelație între lațurile învățării cognitivă, afectiva, psihomotoare. Având în vedere finalitatea proiectului, în fiecare zi s-au organizat activități care să permită realizarea unor lucrări care să poată fi prezentate într-o expoziție care să fie vizitată de copiii grădiniței și de părinți, precum și acumularea de materiale realizate de copii, care
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
ei epică poate fi rezumată în câteva vorbe. Tache Vlădescu (zis de Catifea), Boier Lăpai și Piticul deambulează fără grabă, din popas în popas, sub pretext că vor să se înroleze în armata lui Tudor. Călătoria se dovedește însă o finalitate fără scop, ocazie de taifas nesfârșit și de plutire în infinitul posibilului. Romanul consacră o tehnică epică amenințată în scrierile ulterioare să alunece în manierism, transformând pe autor în propriul său epigon. Ea se bizuie pe un relief temporal accidental
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
locuința lui Leonid Mămăligă, unde veneau, În anii ’70, și scriitori din România, printre care Nicolae Breban, Marin Sorescu, Bănulescu, Marin Preda, conform părerii Împărtășite doar de unii dintre participanți că literatură de calitate se face și În România. În ceea ce privește finalitatea acestor Întîlniri, Virgil Ierunca le aprecia ca fiind total ineficiente „pe cîmpul de luptă al rezistenței intelectuale”, pentru că nu ofereau nici un mijloc eficient pentru a duce la Îndeplinire responsabilitățile pe care le aveau toți intelectualii din exil. Evocînd una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
democratic modern” și la conținuturile sociale ale școlii. Acest model nu este Însă explicit, lăsînd un spațiu larg „supozițiilor cel mai adesea tacite” pe care se Întemeiază Învățămîntul românesc azi. Autorii se concentrează asupra funcționalităților școlare, și mai puțin asupra finalităților educației. Se raliază tranșant la ideea, cam uzată deja, că Învățămîntul reflectă fidel starea societății românești - rudimentară, rurală, patriarhală, de subzistență, producătoare a „cetățeanului minimal”. Dar nu sesizează un fapt contradictoriu: acela că școala ideală ar trebui modernizată Înaintea societății
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
macrocosmosului, realizare a visului mallarméan al cărții unice. În miezul cărții se află eonul-sâmbure, în jurul lui distribuindu-se simetric, dar în ordine inversă, ca într-o reflectare în oglindă, poeme dedicate nunții ca act generator al lumii și morții ca finalitate necesară. În centru se situează poemul Cel ce e („Eu sunt cel ce sunt”), divinul ca energie generatoare a diversității manifestărilor. Inelar, sfârșitul coincide cu începutul, iar lectura textului, din care lipsesc orice semne de punctuație, trebuie să fie făcută
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
astfel înțeleasă, sub semnul saturnian al adâncimii, densității și obscurității, devine o continuă căutare și întrebare după origini, sym-pathizând cele ce sunt și reunindu-le într-un centru deopotrivă iradiant și absorbitor, a cărui energie este Iubirea și a cărui finalitate este el însuși” (Dan C. Mihăilescu). Iubirea anulează separația între regnuri, între sexe, între cuvinte, este condiția nunții ca omniprezență ce anulează singurătatea. O lume senzuală e ridicată la rangul de simbol al perpetuei geneze: „știu mă aflu oricând la
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
dau și unele amănunte care ajută la vizualizarea scenei: domnitorul se prosternează pios lângă raclă și, cu lacrimi în ochi, îl proclamă pe martir drept ocrotitor al Moldovei. Prin locul în care a fost scris, prin subiect, prin autor și finalitate, se consideră că Martiriul... este prima scriere a literaturii române vechi, a cărei traducere și includere în Cazania lui Varlaam i-a asigurat circulația și asimilarea în cultura autohtonă. Ediții: Măcenia svăntului și slăvitului marelui măcenic Ioan Novâi de la Soceavă
MARTIRIUL SANTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288049_a_289378]
-
Într-un singur tot”, concluzionând că „specializarea presupune În mod necesar centralizare, iar aceasta, la rândul său, atrage după sine specializarea”. Faptul că Lenin alege un subiect - promovarea revoluției - care este inseparabil de furia populară, violență și stabilirea unor noi finalități politice și Îl transformă Într-un discurs despre specializarea tehnică, ierarhie și organizarea eficientă și previzibilă a mijloacelor este, desigur, un mare paradox al lucrării Ce e de făcut?. Politica dispare ca prin minune din rândurile revoluționarilor și este lăsată
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
câștigat enorm din punct de vedere al preciziei și puterii științifice, Însă, probabil, cu prețul lipsei de relevanță sau al surprizelor neplăcute, venite din afara perimetrului său artificial creat. Tehne-ul este cel mai adecvat În cazul activităților „care au o singură finalitate sau scop, acesta putând fi delimitat de activitatea În sine și evaluat cantitativ”. În consecință, chestiunea abordată cu cel mai mare succes de agricultura științifică este cum să se obțină cel mai mare număr de tone dintr-o anumită cultură
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai degrabă de mētis decât de epistemă sau tehne. Un text scris, chiar dacă ia forma unui dialog filosofic, este un set bine organizat de reguli codificate. Un dialog verbal, dimpotrivă, este viu și sensibil la relația dintre participanți, neavând o finalitate anticipabilă. Socrates considera, evident, că interacțiunea dintre maestru și Învățăcei, ceea ce numim noi acum metoda socratică, și nu textul care rezultă, este filosofie. Cunoașterea practică și explicația științifică Nu putem aprecia prețioasele cunoștințe de care se privează acțiunile extrem-moderniste atunci când
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cerealelor sau bunăstarea comunității. Disciplina economică Își capătă extraordinara putere de decizie din faptul că transformă chestiuni (ce ar părea altfel calitative) În elemente cantitative, cărora li se aplică o singură unitate de măsură și care, desigur, au o unică finalitate posibilă: profitul sau pierderea. Dacă Înțelegem premisele rigide necesare obținerii acestei precizii și Întrebările la care aceasta nu poate oferi răspuns, unitățile unice de măsură devin un instrument inutil. Problemele apar doar atunci când ea devine dominantă. Lucrul poate cel mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
spune, călcăm pe șapte pardoseli una sub alta, numai din sticlă, numai fereastră - dar pasul se-afundă în rumeguș.” Romanul Comisia specială (1981) experimentează - prin structurarea unor texte scrise, de tipul declarațiilor, notelor informative, rapoartelor, proceselor-verbale etc. - ipoteza prelucrării cu finalitate estetică a expresivității involuntare. Este aici o cacofonie controlată, la care participă un grup uman vizibil prin amprentele stilistice ale indivizilor care îl compun, indivizi a căror identitate și psihologie se precizează prin urmele scriptice pe care le lasă; o
IOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
educației în spirit comunist, impuse celor mici. Bunăoară, în consonanță cu lecția despre „cum am devenit stahanovist”, în Cei de la Crisanta (1960), un copil orfan, „se integrează” în vâltoarea epocii postbelice contribuind la demascarea unui legionar criminal. De proza cu finalitate moralizatoare în stilul momentului I. se îndepărtează târziu, realizând un salt vizibil prin apropierea de zona literaturii fantastice dedicate copiilor. Inventivitatea prozatoarei amintește de tehnica filmului de animație, suspansul intervine mereu și ține treaz interesul cititorului (Atențiune, Carolina!, 1970). Întâmplările
IUTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287646_a_288975]