19,247 matches
-
multora viziunea cuantică, și unul și celălalt originându-se Într-un punct de plecare comun, Într-o perspectivă relațională care „nu percepe realitatea din perspectiva raportului cauză-efect”, ci „asemenea unei pânze de păianjen, o rețea apropiată de interconexiunile observate În modelele fizicii cuantice”2. Noile imperative ale cunoașterii nu mai reclamă doar o schimbare de paradigmă, precum revoluțiile științifice analizate de Kuhn, ci par să aibă nevoie de o altă organizare a conștiinței („stare de conștiință șamanică” - la Drouot, „sindromul Evrika!” - la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
posibile. Ca și cum am crede În Resurecția lui Dionysos, Mihai Spăriosu Întreprinde o incitantă analiză a „jocului” ca figură a discursului estetic și filosofic actual. În secțiunea a treia a cărții, dedicată discursului științific, Spăriosu deschide istoria unei mutații estetice În fizică printr-o analiză a teoriei ficționalității. Puntea de legătură Între teoriile ficționalității și cele ale revoluției științifice postnewtoniene Îi este oferită de neokantienii Hans Vaihinger (cu lucrarea sa capitală din 1911) și Friedrich Albert Lange, datorită felului În care Împacă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
gândim lumea, dar o mutăm de la nivelul termenilor la nivelul funcțiilor. Relativismul mi se pare că a acționat În această direcție: a schimbat termenii cu funcțiile și a transferat analogia În omologie. Meditația mea pornește Întotdeauna dinspre discursul științific, al fizicii și al cosmologiei, iar partizanatul meu e că Încă aștept răspunsuri din această direcție. Ceea ce mi s-a părut fantastic este că În discursul cosmologiei Înseși intervine ficționalizarea. Modelul cosmologic de azi nu mai există ca atare. Există de fapt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
umbrela oarecum protejantă a discursului științific. Mă așteptam ca textul literar să fie exploatat ca un fel de spărgător de gheață sau ca un fel de inovație frapantă, nu folosit. A găsi cadența cu cercetarea științifică sau cu textul din fizică mi se pare un fel de a descoperi paradigma organicistă. Sigur că gândirea umană este analogică, dar dacă noi am fi fost doar niște analogiști noutatea nu s-ar fi produs. Or, aici este misterul: cum este posibilă noutatea, cum
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acel Gilbert Durand din Structurile antropologice ale imaginarului de acum patruzeci de ani, ci la cel din Introducere În Mitodologie, o carte publicată În 1996. El practică un tip de analiză culturală asemănătoare, care pornește de la modele și paradigme din fizică și din științe tari, din științe ale naturii care au produs o breșă mult mai importantă decât ceea ce trăim noi În literatură și În estetică. Acolo a avut loc o mare răsturnare epistemologică, o mare revoluție cognitivă, odată cu fizica cuantică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din fizică și din științe tari, din științe ale naturii care au produs o breșă mult mai importantă decât ceea ce trăim noi În literatură și În estetică. Acolo a avut loc o mare răsturnare epistemologică, o mare revoluție cognitivă, odată cu fizica cuantică, cu modelele cosmologice relativiste, care pe urmă au impulsionat și au hrănit demersurilor nu doar ale fizicienilor, ci ale tuturor teoreticienilor. Tot apropo de aceasta, nu aș fi de acord cu Horea că Mihaela demonstrează ceva ce a fost
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
bază foarte largă Într-o serie de manifestări la limită tot cu știința, mai exact, În gnoza de la Princeton, În taofizica lui F. Capra și În toate demersurile care Încearcă să Îmbine știința tradițională cu noile descoperiri foarte șocante din fizica secolului XX. Acestora li se adaugă diversele forme de manifestare ale New Age-ului, ale unei religiozități, desigur, poate kitsch, dar care funcționează ca Întoarcerea unui refulat mondial, a unor gândiri sălbatice, magice, șamanice, pe care le invoca Mihaela, a unor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aplecări certe spre discursul teoretic, filosofic, critic -, Lee Smolin, scrie o carte de educare a publicului nespecializat cu ceea ce Înseamnă teoria relativității, teoria cuantică, un volum de popularizare. El amintește acolo unul din principiile teoriei care se străduiește să Împace fizica cuantică cu relativitatea generală einsteiniană, și anume principiul de superpoziție, care afirmă că rezultatul oricărei situații de observare nu va fi o stare certă, ci o combinație de stări. Iată un exemplu dat de autor: dacă eu stau și mă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pur și simplu, un umanist. Dar dacă Încercăm să-l privim atent, vom descoperi că ambițiile sale erau mai slabe (ca să folosim un cuvânt foarte drag postmodernității) decât ambițiile metafizicii de a trece, așa cum i-o spune și numele, de fizică Înspre condițiile ei de posibilitate. Eu nu trăiesc Într-o lume de lucruri În sine, ne sugerase deja Kant, ci Într-o lume antropocentrică În sens tare. La acest gând, Humboldt avea să-l adauge pe următorul: eu nu trăiesc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ideea de spațiu cu cea de timp. Prin această caracteristică, ea Întâlnește - Într-un soi de echivalare emisă dinspre câmpul istoriografiei - o altă idee devenită celebră, și anume cea de cronotop. Concept datorat lui Albert Einstein, cronotopul vine așadar din fizica relativistă, de unde l-a transplantat M. Bahtin În teoria literară. Deși mult mai puțin prestigioasă este ipostaza aceluiași gând În versiunea lui science fiction - aceea de „câmp spațio-temporal” sau, pur și simplu, de „spațiu-timp” -, Împrumutată tot din fizica einsteiniană. O
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
așadar din fizica relativistă, de unde l-a transplantat M. Bahtin În teoria literară. Deși mult mai puțin prestigioasă este ipostaza aceluiași gând În versiunea lui science fiction - aceea de „câmp spațio-temporal” sau, pur și simplu, de „spațiu-timp” -, Împrumutată tot din fizica einsteiniană. O opțiune metodologică Voi observa deci că fizicienii, artiștii, teoreticienii literari și istoricii se Întâlnesc - desigur, involuntar - În același perimetru problematic. De vină nu poate fi decât conștiința că două dintre dimensiunile care fac fundamentală perceperea existenței În devenirea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
noțiunea de relevanță istoriografică și cea științifică merită să fie analizate. Loc presupune, fără Îndoială, o situare spațială mai generică decât câmp, care, la rândul său, trimite la o circumscriere mai puțin precisă, fiindcă este difuză, evocând jargonul pe care fizica l-a Împrumutat de la geografie, prin vidarea de conținut imagistic a uneia dintre cele mai idilice ipostaze ale peisajului (dar și a spațiului muncii agricole prin excelență). În acest joc cultural de sensuri, cuvintele „loc” și „câmp” sunt, fiecare În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de dimensiuni esențiale ale existenței. Colorarea intensă are loc prin invocarea memoriei, care trimite la timpi dilatați și timpi condensați, de fiecare dată altminteri, În funcție de filtrul unei subiectivități sau ai alteia, dar și la o Înlocuire a măsurătorilor precise din fizică, prin reflectarea temporală specific umană pe care o presupune chiar și memoria colectivă, un produs al intersubiectivității sociale, deci unul În care reflexele prea intens subiective sunt relativizate de Împărtășirea lor de către alți subiecți. „Locuri ale memoriei” vor fi deci
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
presiune din partea instituțiilor europene. Sau la presiunea exercitată de faptul că generația tânără va concura pe o piață europeană, unde au alte priorități. Problema majoră nu este una de memorie, ci de biologie. Nu este una estetică, ci chiar una fizică. În momentul În care comunismul s-a instaurat În România, a fost distrusă crema cremelor intelighenției românești - oameni care lucrau la dicționare, la atlase istorice, care făceau proiecte culturale, care erau În vârful cercetării sociologice, literare, intelectuale europene. De aceea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din surse tehnice (sau techint, în jargonul serviciilor americane) se referă la un set de metode prin care informațiile sunt culese folosind mai degrabă tehnologia avansată decât agenți umani. Limitate în ultimă instanță numai de ingeniozitatea umană și de legile fizicii, aceste tehnici presupun fotografierea de la mare distanță și interceptarea unor unde electromagnetice, deși sunt exploatate și alte mecanisme (de exemplu, semnale acustice). Informații rezultate din fotografii și imagistică Informațiile rezultate din fotografii și imagistică (photint sau imint), așa cum relevă denumirea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
al Libanului și au eliminat orice posibilitate reală ca forțele siriene să intre în luptă de partea PLO75. Activitatea de culegere a informațiilor prin măsurători și semnături (masint) Posibilitățile privind culegerea informațiilor din surse tehnice sunt limitate doar de legile fizicii și ingeniozității umane. Pe lângă photint și sigint, au mai fost folosite și alte tehnici pentru a culege informații. Acestea au fost grupate sub denumirea culegere a informațiilor prin măsurători și semnături sau masint, deși nu au prea multe în comun
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
timp, chiar dacă orbitele lor sunt calculate pentru a maximiza informațiile pe care le culeg (cu alte cuvinte, un satelit de recunoaștere fotografică ce, prin fotografiile pe care le face în Rusia sau Orientul Mijlociu, justifică investiția realizată, trebuie totuși, conform legilor fizicii orbitale, să petreacă perioade îndelungate în Emisfera Sudică într-un mod mai puțin eficient); • orbitele lor sunt previzibile, deci inamicul poate să își avertizeze trupele și echipamentele sensibile cu privire la momentul în care vor fi vulnerabile la sateliții de recunoaștere 81
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
securitate în cazul diverselor centre de producere sau utilizare a materialelor nucleare)18. Cu toate acestea, în Statele Unite există foarte multe informații despre materiale și arme nucleare la dispoziția publicului - de aici și povestea conform căreia un strălucit absolvent de Fizică, lucrând cu surse deschise la o bibliotecă publică, a realizat planurile pentru o bombă nucleară, pe care niște experți al căror nume nu a fost precizat le-au confirmat ca fiind viabile. Printre alte informații care nu pot fi clasificate
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
unui stat”. Cu toate acestea, deși trebuie să completăm definiția lui Kent, adăugând informațiile relevante pentru derularea strategiei de securitate națională, în alte privințe, definiția este deja prea amplă. Un număr mare de informații (de exemplu, informațiile tehnice din domeniul fizicii și ingineriei) pot fi necesare pentru luarea deciziilor privind anumite aspecte legate de dezvoltarea tehnologiilor militare, însă aceste informații, în mod obișnuit, nu vor putea fi considerate secrete. În mod similar, se impune o înțelegere generală a fenomenelor meteorologice în
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
The Ultimate Enemy: British Intelligence and Nazy Germany, 1933-1939 (Cornell University Press, Ithaca, NY, 1985), pp. 228-229. 65. Acest aspect este similar problemei legate de „modificarea paradigmei” abordată în filozofia științei - adică felul în care un cadru de organizare, precum fizica newtoniană, dă naștere altui cadru de organizare (de exemplu, relativitatea). Cu toate acestea, trebuie evidențiate două diferențe importante, care sugerează că modificarea paradigmei poate avea loc mai ușor atunci când este vorba despre o teorie științifică decât în cazul analizei informațiilor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
S-a sinucis la începutul verii anului 1899. Gazetar talentat, M. s-a impus în publicistica de la sfârșitul secolului al XIX-lea prin cunoștințe variate și spirit de observație, prin arta de a expune limpede și accesibil complicate probleme de fizică, mecanică, științe naturale sau psihologie. A fondat, împreună cu D.A. Laurian, revista „Tranzacțiuni literare și științifice” (1872), a fost redactor al „Revistei contimporane”, iar din 1877, prim-redactor al ziarului „România liberă”. Comentariile sale, spirituale și ironice, semnate Stemi sau Stemill
MICHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
de doctrinele filosofice. De aceea, în acest comentariu, care se dovedește profund și impunător, bogat în ce privește erudiția și expunerile specifice, Augustin se folosește pe larg de ceea ce scriseseră mai înainte Origen și Basilius (citiți în traducere), apoi de cunoștințe de fizică, astronomie, medicină sau aritmologie: într-un cuvânt, de toată știința profană, astfel încât opera pare lipsită de un principiu organic și de unitate în compoziție, excesiv de minuțioasă și de aplicată, tipică pentru discuțiile inițiate de Augustin. Scriitorul nu se adresează doar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
specifice lumii occidentale, atunci evident că vom considera lumea occidentală ca fiind „prosperă”, iar restul lumii - „mai puțin prosper”, în diferite grade. Acest argument nu poate fi respins în nici un fel, el fiind de același tip cu cel pe care fizica îl ia în considerare atunci când ține cont de principiul lui Heisenberg. El constă într-o deformare a realității ca urmare a particularităților instrumentelor prin care ne raportăm la realitate. Dar așa cum fizica supraviețuiește și continuă să fie eficientă în profida
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fiind de același tip cu cel pe care fizica îl ia în considerare atunci când ține cont de principiul lui Heisenberg. El constă într-o deformare a realității ca urmare a particularităților instrumentelor prin care ne raportăm la realitate. Dar așa cum fizica supraviețuiește și continuă să fie eficientă în profida principiului de nedeterminare, și știința socială poate face același lucru. Putem accepta fără probleme faptul că, deocamdată, nu reușim să ajungem la o cunoaștere absolută a ceea ce se poate numi prosperitate (echivalentă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Reflexe, 110-113; Dobrescu, Foiletoane, III, 173-181; Sorescu, Ușor cu pianul, 131-142; Iorgulescu, Prezent, 287-290; Martin, Singura critică, 201-215; Ștefănescu, Prim-plan, 254-261; Radu, Pagini, 86-88; Piru, Critici, 268-271; Dan C. Mihăilescu, Critica și ludicul sensibil, VR, 1990, 2; Lucian Alexiu, Fizica și metafizica poeziei, O, 1990, 20; Ion Simuț, „De la Mihai Eminescu la Nicolae Labiș”, F, 1990, 6; Regman, Nu numai, 160-173, 328-338; Ierunca, Subiect, 197-200; Ioan Moldovan, „Oglinda și vidul”, F, 1994, 2; Adrian Popescu, Poezia maturității artistice, ST, 1994
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]