5,879 matches
-
avut nici libertatea și nici curajul să-și asume asemenea... incomodități. Politica lașității și duplicității pe care au jucat-o diriguitorii postsovietici în toți acești 10 ani a făcut ca lucrurile să se complice și mai mult în „zona noastră folclorică”. În loc să avem astăzi o puternică asistență internațională în rezolvarea separatismului de la Tiraspol, cu garanții de securitate oferite de Occident, vom „beneficia” de soluția lui Voronin de reglementare a conflictului, o „soluție” care va consfinți „transnistrizarea” Basarabiei, adică o deplină înfeudare
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
demnitar al regatului maghiar), Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare. Paginile manualului alternau frecvent povestirea, portretizările, dialogul și versificările. Pentru a reda legenda lui Burcel și tabloul vivant al luptei de la Vaslui, autorii au apelat la versuri de o rezonanță folclorică și tradițională, ca metodă de supra-autentificare a personajului central 47 și a faptelor sale. Viziunea profesorului Almaș a fost confirmată și în principalele sale volume de povestiri istorice, apărute la începutul anilor '80 și reeditate parțial în 1996 și în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
li se poate induce ideea de vechime; în realitate, ei nu recunosc spontan decât stratul cel mai recent, uzual al limbii vorbite 226. Termenii populari dialectali au fost la fel de solicitați, cu aceeași intenție de a sugera deopotrivă familiarul și atemporalul folcloric, cu un plus de simpatie pentru viața oamenilor "simpli". Poporul dând substanță istoriei 227, copiii au fost mereu invitați să se includă în rândurile sale. Întrebările retorice par să fi fost procedeul favorit al autorului, ajutându-l să sublinieze unele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și că "mai mulți istorici contemporani au pus la îndoială realitatea legendei populare. Dar iată că azi ne răzgândim și-i dăm iarăși crezare"244. Ca urmare, după ce a relatat faptele și interpretarea lor istorică, s-a reîntors la registrul folcloric, amintind de cel care "a rămas în amintirea poporului cu porecla Negru-Vodă, fiindcă, așa cum ne mai spun cu veacuri mai târziu cronicarii și călătorii străini, ar fi fost negricios la față". Fragmentul respectiv este un exercițiu de completare a unui
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unei zile obișnuite de școală. Scenariul minimal pentru o astfel de festivitate a devenit, de-a lungul ultimului secol, o componentă nedisputată a patrimoniului școlar. Începe cu discursul directorului despre "însemnătatea zilei", continuă cu un număr de cântece patriotice sau folclorice și cu poezii dedicate evenimentului eventual cu o "scenetă" apoi se încheie cu binecunoscuta "Horă a Unirii"; la ea iau parte cât mai mulți dintre cei prezenți, anulând diferența inițială între public și actori, între "conducere" și cei conduși. Indispensabilă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vedere al semnificației pentru erou și al desfășurării intrigii" (V. Propp, 1970: 26). Ceea ce evidențiază Propp este o matrice generativă, un model narativ susceptibil de a fi recombinat ad libitum pe baza unor conflicte, funcții invariabile și aplicabil doar literaturii folclorice apsihologice: "metodele noastre sînt utile acolo unde ne găsim în fața unor repetări la scară mare, așa cum se întîmplă în limbă sau în fol-clor. Dar cînd arta devine cîmpul de acțiune al unui geniu irepetabil, folosirea metodelor exacte va da rezultate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
admite structurări diferite după perspectiva în care se construiește "în funcție de interesul unuia sau altuia dintre participanți" (C. Bremond, 1981: 39). În plus, eludarea opoziției între ceea ce se întîmplă și ceea ce s-ar fi putut întîmpla este de neconceput în povestirera folclorică și mai cu seamă în cea mitică. "Este imposibil să povestim aventura lui Hercule ajuns la o răspîntie fără să-l lăsăm să exploreze cu imaginația și cealaltă cale. Tot așa va fi cînd povestirea compară destinele paralele a doi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
face trecerea de la istoria literaturii la exegeză și teorie, dar și prin ușurința cu care deschide calea comparațiilor între cele mai îndepărtate perioade, între autori, cu tot arsenalul de teme, motive și procedee din operele lor, și opere de sorginte folclorică. Teoretizând parodia, Bahtin se bazează atât pe o latură extrinsecă căutând să o descopere și să o explice drept un efect al mentalității populare din diferite epoci, cu precădere în Antichitate și Renaștere -, cât și pe una intrinsecă, oprindu-se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
determinată sub raport social, care aduce cu ea o serie de puncte de vedere și de aprecieri necesare autorului"37. Dacă în teoriile privitoare la literatura veche și la originile romanului Bahtin cercetase o mentalitate de tip parodic, de sorginte folclorică, acum menționează inventarea unui povestitor, de cele mai multe ori fără legătură "cu lumea literelor, provenind în majoritatea cazurilor din păturile sociale de jos, din popor", care (lucru de importanță vitală pentru parodist) "aduce cu el limbajul vorbit". O strategie datând încă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
înțelegând-o ca pe un dialog intercultural și intertextual, bazat pe fenomene de plurilingvism în cazul de fața, bilingvismul (folosirea limbii latine alături de citate parodice din limba greacă). A râde din și despre orice se adaugă, pe fondul imixtiunii elementelor folclorice, de mentalitate a claselor inferioare, tendinței de suprimare a distanțării temporale. Dacă divinizarea trecutului absolut și a miturilor naționale, patriarhale era specifică oricărei epopei, în calitatea ei de text perfect închis, unitar, în satira menippee (și de aici, mai departe
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
memora cu o mai mare ușurință "figurile" și "întâmplările" Sfintei Scripturi, fapt ce ar explica și popularitatea mare de care se bucura Cina cea de taină a lui Ciprian și în rândul austerelor figuri bisericești 183. Aspectului festiv de sorginte folclorică și celui de simplu amuzament li se adaugă cel lingvistic. Parodia este, în bune cazuri, o replică a vulgului la textele sacre: procesul evolutiv afectează și acționează prin intermediul acestui fenomen. Formarea lentă a limbilor naționale predispune atât vorbitorii, cât și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
secvențele pe care le-am enumerat în paginile anterioare dezvoltă apropieri substanțiale cu romanul lui Rabelais, de aceea ne-am permis să le acordăm o atenție sporită. Ipoteza unei influențe a acestui tip de literatură asupra scriitorului francez, pe lângă literatura folclorică al cărei adept s-a declarat ori de câte ori a avut ocazia, a fost demonstrată, de-a lungul timpului, de istoricii literari pe care i-au preocupat îndeosebi călătoriile întreprinse de "abstrăgătorul de chintesență" în Italia. Cu acest prilej, Rabelais a intrat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
le făceau cavalerii rătăcitori"232), ci și trimiterile explicite la operele parodiate. Din discuțiile pe care Don Quijote le întreține, polemizând cu preotul și bărbierul satului, cele două mari autorități citate în materie de lectură (confirmând ipotezele lui Bahtin privind bazele folclorice ale parodiei literare), reiese că demonetizarea va viza prezențe legendare din acele romances viejos (cântece bătrânești) spaniole, inspirate, la rândul lor, de ciclul romanelor ce-l au drept protagonist pe Roland/ Orlando ("Se împăca mai bine cu Bernrado del Carpio
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de public și vag amintit în istoriile literare 244. Atât de puternic a fost impactul formației 245, talentului și erudiției unui Rabelais ori Cervantes asupra scrierii anonime de la care autorii au plecat, încât a modificat complet soarta operei (de circulație folclorică, în cazul scriitorului francez și cultă, în cazul scriitorului spaniol), deși aceasta a constituit una la început cea mai importantă dintre sursele de inspirație. La originea celui dintâi volum rabelaisian în ordinea tipăririi sale, Pantagruel, au stat, după unii cercetători
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
noi episoade, noi stiluri și limbaje și totodată denunțându-și, cu umor, țintele favorite, pe care le-a expus în toată "goliciunea" lor spirituală unor cititori avizi de scrieri necenzurate. Mulți exegeți ai operei lui François Rabelais susțin ipoteza izvoarelor folclorice ale romanului său, fie prin trimiterea la modelul direct, cum face Genette, fie prin discutarea detaliată a cronotopului specific rezultat din îmbinarea influențelor, cum face Bahtin atât în studiile "Bazele folclorice ale cronotopului rabelaisian" și "Cronotopul rabelasian", cât și în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
exegeți ai operei lui François Rabelais susțin ipoteza izvoarelor folclorice ale romanului său, fie prin trimiterea la modelul direct, cum face Genette, fie prin discutarea detaliată a cronotopului specific rezultat din îmbinarea influențelor, cum face Bahtin atât în studiile "Bazele folclorice ale cronotopului rabelaisian" și "Cronotopul rabelasian", cât și în consacratul volum François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și Renaștere. La rândul lor, Marile și Neprețuitele Cronici populare erau construite pe schema romanului de aventuri medieval, narând "peripețiile" unei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
eroii" și obstinația cu care naratorul face precizările numerice atunci când produce un discurs enumerativ cu privire la vestimentație, alimentație ș.a.m.d. ("șapte sute treisprezece colți de mătase albă, o mie cinci sute nouă piei și jumătate de câine") sau integrarea modului specific folcloric de narație introdus prin formule de genul lui "Era pe când", " Cam în aceeași vreme" și altele. Renascentistul Rabelais cunoștea fără îndoială conținutul acelui bouquin despre care documentele de arhivă atestă că circula cu peste șaizeci de ani înainte de apariția operei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la propriu (biblioteca), și la figurat, gândit pentru "personajele-cărți", Jonathan Swift recurge la denunțarea unui aspect care, eludat în perioada medievală când parodia se prezenta drept operația simplă de integrare a bunului străin în literaturile naționale și combinare cu motive folclorice proprii, nu-și găsește susținători deși numără suficienți practicanți, iar printre ei și romancieri precum Rabelais ori Cervantes care să o teoretizeze nici mai târziu, în Renaștere: de-abia Bătălia cărților pune deschis problema literarității modelului, indiferent dacă-l numim
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
descifreze mitul și să-l readucă la modelul uman de la care pleacă. Demitificarea îl conduce la o lume de legende și obiceiuri ușor de înțeles, accesibile, pentru că limbajul plastic al olarilor de la Marginea ne este foarte apropiat sufletește, familiar. Inspirația folclorica îl înrudește astfel cu înțelepciunea milenară a popoarelor vechi, cu marea poezie universală care și găseste izvoarele tot aici. Alternând de la gravitate la glumă, de la simbolul figurativ la stilul compozit, ceramistul Ion Antonică dă dovada de fantezie, de bun gust
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
un nivel al metasimbolului (Danesi 2002), pe care îl vom identifica în reprezentarea enunțului cu semnificațiile ascunse. Singură concretizare literară a numelui aparține personajului principal, Ileana, al cărei triunghi identitar are următoarea structura: În opinia lui Lakoff (1987: 451), etimologiile folclorice nu implică o simplă plasare istorică în timp și spațiu, ci o anumita schemă psihologică a unei comunități. Astfel, dincolo de metasimbolul de origine ebraica ("răspunsul domnului"), asociat numelui Ileana, considerăm că trebuie menționat un alt triunghi care cuprinde un metasimbol
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
statului și națiunii, consolidându le și dezvoltându-le trăinicia și viitorimea. A vorbi despre instituțiile și întreprinderile din localitate, despre starea și succesele școlii și ale bisericii, despre oameni și starea lor socială, economică și culturală, chiar și despre creația folclorică, nu faci decât isto rie, relevând tradițiile dar și îndemnând la modernitate văzându-i valențele, cunoscându-i proiectele și venind pregătit în întâmpinarea acestora. De altfel, aceasta este și europeni zare a, faci și realizez proiecte, construiești bunăstarea, cultura, z
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fost mare? În ziarele de la Cernăuți și Herța scriau destul de des G. Tutoveanu, G. Pallady, G. Ponetti de la Bârlad, Natalia Negru de la Buciumeni - Tecuci, părintele P.G. Savin de la Jorăști Covurlui, Tudor Pamfile și M. Lupescu de la Zorleni au făcut operă folclorică împreună cu părintele Simion Florea Marian de la Suceava - Bucovina... Lunară, revista „Țara de Jos”, a apărut la București, la 1 aprilie 1924 până în 1927, condusă de bârlădeanul C.D. Rânzescu, în colaborarea foștilor lui colegi de la Liceul „Codreanu” din Bârlad - C. Cotoranu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Mihalache, Luca Mrejeru, Rădul escu - Codin, revistă care deși a pendulat cu sediul și administrația între Bârald, Zorleni și Chișinău, ea a reușit, cum spune profesorul Gheorghe Vrabie în „Bârladul cultural”, 1937 „să formeze o direcție și o adevărată școală folclorică”, care a pus alături de cei citați și pe Artur Gorovei de la Fălticeni, pe Simion Florea Marian de la Suceava, pe Al. Vasiliu - Tătăruși, iar D. Furtună de la Dorohoi în 1923 a dat revistei sale de limbă, literatură și artă populară chiar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
unde urmează cursurile Liceului Codreanu, terminându-l în 1919. După absolvirea Facultății de litere intră în învățământ ca profesor și apoi ca director al Liceului „D.A.Sturdza” din Tecuci. A fost un pasionat publicist de probleme istorice, arheologice, literare și folclorice. Lucrarea sa „Biblia de la București (1688) contribuțiuni nouă istorico literare, Tecuciu Tipografia „Cultura grafică ” 1932 a primit premiul Neuschotz al Academiei Române pe anul 1933. Pagină de titlu din „Biblia de la 1688” dar și alta cu texte și inițiale ornate (Din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fel sau altul, dar fapt este că în presa occidentală apar destul de frecvent menționări negative ale celor originari din România și atunci celebra și mult discutata "imagine" a țării n-are de câștigat. Zadarnic mai trimiți pe urmă un grup folcloric sau artistic, pentru că presa de circulație se referă la lebedele din lacurile vieneze care au fost executate și consumate. Cititorii despre asta află, nu despre diferite realizări culturale. S. A.: Da, însă după 1 ianuarie 2002 s-a schimbat ordinu-l de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]