3,538 matches
-
îngusta stradelă dr. A Fătu, Casa grădinarului (așa era numită casa lui Fătu) și unele descrieri și aprecieri făcute de Gh. Asachi în Gazeta de Moldova (1856), Ion Ionescu de la Brad în Catalogul oficial al expoziției naționale din 1865 de la Frumoasa Iași, dr. N. Leon în Amintiri 1922 ș. a." cum afirmă profesorul M. Leocov, unul dintre foștii mari directori ai Grădinii botanice. Au urmat, cu timpul, și alte zone în care s-au organizat astfel de grădini, în scopul cercetării plantelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
lui Ibrăileanu ar fi ușor desuet prin romantismul său, alții că este elegiac și nostalgic atât cât trebuia să rezulte din partea unui scriitor de "fin de siècle". Emil Codrescu este mereu stăpânit de incertitudini, filozofează, dar e un iremediabil sentimental. Frumoasa Adela cântă la clavecin valsuri de Chopin, după care urmează molcomele și îngânduratele conversații în cerdacul de sub cerul senin al nopții. Adela este văzută de Emil mai degrabă ca o proiecție lirică a visătorului predispus la idealizare. Cunoscutul profesor cărturar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Luna născocește cuvintele pentru ca ele să înfățișeze mai bine sublimul din lumina ei. Iar autorul "Adelei", sensibil și romantic, acceptă până la urmă Luna tuturor poeților. Poate de aceea era prezentă și la îngânduratele conversații dintre Emil Codrescu, eternul îndrăgostit, și frumoasa Adela, cântând apoi la clavecin valsuri de Chopin. În cerdacul lor "de sub lună" era aceeași prezență selenară, era și Luna lui Eminescu și cea a lui Turgheniev. Poate ceva mai mult a lui Eminescu? De la Lună la pământeni. Ne aducem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de matematică și astronomie la cursurile celebrului savant Burg (Viena), literatura, arheologia, pictura i-au fost domeniile cărora s-a dedicat cu o voință demnă de invidiat, abatele Taregi (Roma) l-a inițiat în multe dintre secretele artei cuvântului, după cum frumoasa Milesi Bianca i-a cultivat sentimente dintre cele mai alese, artele și iubirea, reflectate într-o lirică plină de dramatism, cu virtuți morale inspiratoare de admirație și frumusețe. A adâncit ceea ce începuse la Lwow și Viena cultura greacă și cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
spunea de intimi) povățui pe Panu să treacă granița. și începe să pledeze: — Detențiunea e întotdeauna deprimantă; o inteligență ca a ta, Panule, se va resimți adânc. Să nu faci greșala să rămâi. A rămâne ar însemna să-ți ruinezi frumoasa ta inteligență etc. etc. Prin luna mai am luat masa cu Panu la Vila Regală; mai era încă cineva la masă. Peste câteva minute apare un cunoscut tip al Bucureștilor, Costache Oprescu, perceptorul Culoarei de Galben. Oprescu propune să prelungim
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
băiat... Era palid și a fost complet mut, dar bun, așa cum este întotdeauna”. Luni, 28 aprilie. Regina Maria notează cu încântare: „Este o bucurie să-l vezi pe iubitul Mihai aici (la Nisa) și el este atât de dulce cu frumoasele lui bucle blonde, cu statura sa mică și robustă, cu adorabilul său surâs. El s-a acomodat imediat cu Ducky și cu Colinette, iar Boiky (fiul lui Doiky) este supraîncântat să-l aibă”. După amiază Ducky și Regina Maria oferă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de Principesa Elena, în legătură cu voievodul Mihai. „I-a dat tată-său o cutie de bomboane alese. Deschizând-o era un bilet al «D-nei Lupescu» cu scrisoarea «Să le mănânci cu sănătate, plăcere și voie bună». Băiatul spune: «Sunt tot de la frumoasa D-nă de la Paris»”. Înainte de venirea Lupeascăi în țară, regele Carol a făcut, prin mijlocirea prințului Nicolae, presiuni asupra Principesei Elena să declarare că nu vrea anularea divorțului cu Carol. După venirea Elenei Lupescu, regele Carol reia aceste presiuni, tot prin intermediul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cu ușurință, ai putea să greșești și să-i dai vreo 50 de ani. Astfel, viața sa este plină; îi place munca, dar și distracția, și-a crescut singură băiatul, a muncit în America, a cântat ca nimeni altul, cântecele frumoasei Bucovine. "Pe mine nu mă interesează niciodată numărul CD urilor scoase, ci valoarea melodiilor; textul să fie luat de la origine, din talpa satului și să aibă legătură cu melodia. Textele le dezvolt, pornind de la starea mea sufletească. Omul, când ascultă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fost oferite enoriașilor din Satul Frenciugi). A continuat formarea unui cor de colindători sub denumirea de „Sfânta Treime” cu care s-au colindat familiile din Satul Frenciugi, diverse instituții și firme, printre care primăria Negrești, firma Bohemia - Iași, mănăstirile Galata, Frumoasa, „Sfinții Atanasie și Chiril” - Copou, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, În special pe Înalt Preasfințitul Mitropolit Teofan. Corul a avut la bază un număr de 23 de copii de la diferite clase ( de la a II-a la a IX-a) din Satul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Rishawa când am plecat de la ei. și de aceea era domnul Hildebrand atât de Încruntat când ne am despărțit. Sunt cu adevărat o ființă nenorocită!“ Cu această descoperire, ce ridica vălul necunoștinței doar de pe un colț al misterului, sfârși copilăria frumoasei Adelheid. VI O bună bucată de vreme micul gup călări În tăcere. Pe Simeon Îl dureau Încheieturile din cauza legăturilor prea strânse care Îi pătrunseseră adânc În carne. Nu știa nici Încotro mergeau, nici ce aveau de gând temnicerii săi. Fără
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lui. Catalanul nu-l prea avea la inimă pe rege, ca toți provensalii, care se temeau necontenit de tendințele de expansiune ale coroanei france, și a primit-o cu toată bună voința pe sărmana fugară. Acolo și-a sfârșit zilele frumoasa Bertranda de Montfort, după ani de pocăință și reculegere. N-a trăit prea mult, sărmana. Dorul după fiul ei și evenimentele dureroase pe care le-a trăit au pus capăt vieții ei zbuciumate. E Îngropată sub o stâncă de lângă grota
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
era, totuși, așezată cuminte, "pe oală", și nu agresivă, țepoasă și provocatoare, ca a distrugătorului de mori nevinovate. Brațele lungi prindeau furca în mână și începeau activitatea prozaică pe un fundal muzical auzit și înțeles numai de el și de frumoasa Dulcineea. Mai întâi, înfigea furca "fortissimo" într-o grămadă de paie, pe care o așeza la capătul căpriorului, pe lețuri. Apoi, cu o mișcare "largo", lua pale din grămada respectivă și le întindea pe lețuri, spre vârful căpriorului, cu mișcări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de carte de la nouă ani. A rămas și acum. O devoram efectiv. Se numește, simplu, O mie și una de nopți. Prima carte care mi-a căzut în mînă a fost volumul trei: Povestea regelui omar al-neman. Apoi, oho, Povestea frumoasei Șamsenahar. Eram vrăjit. Răpit în duh. Am să povestesc, cîndva, prima mea întîlnire cu O mie și una de nopți, cartea vieții mele. Ea mi-a schimbat vederea asupra lumii și, deopotrivă, asupra literaturii. Atunci s-a întîmplat, la nouă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Viorel Dumitriu, care a murit, cu Ștefan Negrea, care a murit în închisoare, eu fiind, mă gândesc acum, unul din puținii supraviețuitori. Eram niște tineri frumoși, entuziaști, plini de bucuria poeziei, a literaturii, de mirosul teilor de pe strada Domnească, de frumoasa Dunăre... Păcat că la vârsta aceasta nu mai putem să ne adunăm cu toții, să stăm la un pahar de vin bun, ca odinioară, călătorind pe Dunăre, între Brăila și Galați... A.B.Primul volum v-a apărut în 1959, Ningea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
martie 1976 LXXIV. Mircea Eliade către Stig Wikander, 27 martie 1977 Itc "I" WIKANDER către ELIADE*tc "WIKANDER către ELIADE*" Lund, 15 octombrie 1948 Domnule, Vă rog să mă scuzați că vă scriu atât de târziu ca să vă mulțumesc pentru frumoasa dvs. carte Techniques du Yoga, pe care am primit-o prin intermediul domnului Widengren 1. Pentru cel care cunoaște și admiră marea dvs. carte despre yoga2, aceasta nu aduce multe noutăți, dar este un rezumat comod și elegant al unui subiect
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Eliade XXVtc "XXV" WIKANDER către ELIADEtc "WIKANDER către ELIADE" Lund, 11 decembrie 1952 Dragă prietene, Vă mulțumesc pentru scrisoarea din 6 decembrie*. Nu, nu dvs. suferiți de amnezie, ci eu nu v-am mai scris spre a vă mulțumi pentru frumoasa dvs. carte, Images et symboles. Dar mi-a trezit atâtea gânduri, încât nu știam de unde să încep. - În primul rând, o observație foarte personală pe care am făcut-o deja citind Le mythe du retour éternel șsic!ț: critica dvs.
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
editorului. Vă voi trimite peste puțin timp cartea lui Olerud 3 (pe care nu ar trebui s-o citiți!) și buna carte a lui Diehl 4. Dacă sunteți de acord, plătiți-mi la München în mărci germane. Vă mulțumesc pentru frumoasa dvs. carte Forgerons et alchimistes. Eu însumi incapabil să redactez, vă admir abilitatea de a vârî laolaltă faptele cele mai numeroase și mai importante într-o carte totuși maniabilă și lizibilă. Tema fierarului a fost prost tratată de Edsman, care
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Odeon, Cristi acceptă onoranta invitație de a colabora și cu casa de discuri Columbia, drumurile purtându-l la studiourile din Viena, unde va imprima pe plăci alături de orchestra Frank Fox Tanzorchester, printre primele piese răsunătoare fiind Minciuna lui Fernic sau Frumoasa mea, eu te ador, pe notele lui Fritz Rotter, cu versurile lui Pribeagu. La fel cum tot din acel an magnific pentru el din toate punctele de vedere, dincolo de mutarea în centru, va începe să cânte și la etajul luxoasei
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
băgat coada și n-a fost scena teatrului, a fost scena unei crâșme. Nici nu mai știu când au trecut toate... Putea fi oricând altfel, Doamne, când stau să mă gândesc... — Ei, cum altfel ? Păi, și cine mai cânta despre frumoasa Zaraza ? Mai bine așa ! — Știi că s-a dat și aici, la radio, la Paris, Zarază-ta ? — Serios ? spuse fascinat Cristi, aflând că succesul minu- natei melodii cu care își începuse marea sa carieră depășise și granițele țării. — A fost o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
dumneata nu erai atât de în vogă, să ne spună careva, bre, e Cristian Vasile. Cine era Cristian Vasile atunci ? Nu știa nimeni numele, dintre români mă refer, cei de aici, numele băiatului cu vocea asta minunată, care povestea despre frumoasa Zaraza. — Ei, și până la urmă ? — Păi, până la urmă am auzit la radio, după sau înainte s-o dea, la un moment dat, Aurel ne-a zis, că-mi aduc aminte și acum cum a intrat în restaurant, urlând : Le diseur
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
hollywoodiană și să revină în Franța, film în care lansase și celebra piesă Livin’ in the Sunlight, Lovin’ in the Moonlight, a lui Sherman și Lewis. O altă stea a vremurilor, care de asemenea cântase mult și în Statele Unite, era frumoasa Lucienne Boyer, cunoscută mai ales pentru celebrul ei cântec Parlez-moi d’amour, scris de Jean Lenoir, disc înregistrat la Columbia, pe care Cristi îl ținea acasă într-un raft special, alături de cele mai frumoase cântece internaționale din acea perioadă. Și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ridica să danseze era momentul potrivit pentru celebrele tangouri, pe versurile lui Pribeagu. Zaraza, desigur, de multe ori repetată și aplaudată minute întregi, dar și Sunt foarte pudic, madame, De ce mi-ai zâmbit, Mona Lisa ?, Un tango spaniol, Cingolita sau Frumoasa mea, eu te ador, a cărei nostalgie provoca aproape leșinuri : Deci vino noapte de fiori Să-mi dărui sfintele comori Și când ne va surâde-o stea, Să-mi cânți iubirea mea ! Urmau, desigur, inegalabilele tangouri și romanțe ale lui
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
refuzat acest tip de adaptare „pasivă” sau pur și simplu de adaptare la tot ce ne venea „de sus”, mai bine zis de la Răsărit. De aici des pomenita de mine interminabilă discuție În jurul rolului prea emblematic pe care Îl acordăm frumoasei balade Miorița, pentru tânărul care am fost, un simptom Îngrijorător al predispoziției noastre, În istorie, dar și În prezent - În prezentul de atunci, al anilor cincizeci sau șaizeci! -, de a ne „oferi” ca victime unor forțe ce par de neînvins
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vești, vă rog să transmiteți D-nei Dimitriu respectuoase omagii, iar pentru Dvs. aceleași sentimente. Ovidiu Ionescu </citation> <citation author=”IONESCU Ovidiu” loc="București" data =”14.8.1975”> Stimate Domnule Dimitriu, De nenumărate ori am discutat Între noi despre Fălticeni, despre frumoasa Dvs. activitate, mai ales după venirea Dvs. În București, când, plecat fiind, nu am avut plăcerea să vă văd. Datorită cunoștinței cu Dvs., pe lângă partea afectivă, ne interesează tot ce putem afla despre acest oraș necunoscut nouă, dar care acum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sine, cu o ședere de câteva zile și nu o oprire fugară dintr-un circuit atât de lung ca cel de astă vară. Trebuie să merg neapărat, călăuzit de paginile lucrării Dvs., pe toate străzile pe care m au purtat frumoasele Dvs. rânduri, și să mă opresc la casele a căror descriere o cunosc tot din aceste rânduri, pe acolo pe unde au călcat pașii bunicilor și ai mamei . Sunt lucruri care nu se fac În compania unor prieteni și sub
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]