5,324 matches
-
131 Prin internet, oamenii care nu călătoresc au acces la idei și alternative noi, interesante. Legăturile prin intermediul internetului între cetățenii locali și străini au determinat organizarea de proteste în Beijing față de revoltele antichineze care avuseseră loc în 1998 în Indonezia. Frustrarea etnicilor chinezi din Indonezia a fost transmisă către Beijing cu o rapiditate uluitoare. Tot astfel, în Zimbabwe, internetul a avut un rol esențial în transmiterea știrilor despre acțiunile guvernului în timpul unor alegeri controversate. Un exemplu elocvent pentru felul în care
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
lipsit de la lecția despre măsură și mai avem căteva noțiuni de recuperat pentru că, așa cum aserta C. Noica, „o școală în care profesorul nu învață și el, este o absurditate”. Fiindcă de la plictis și indiferență e un simplu pas pănă la frustrare și angoasă. Și pentru că tot este blamat, tot irită și naște controverse, dezvoltă repulsii intestine, Mihai Eminescu, închei prin căteva cuvinte ale sale care ne invită să nu uităm că „în fiecare om universul se opintește”.
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
și poziția să nu se vor schimba. Chiar dacă el încearcă să inoveze și să-și îmbunătățească activitatea, dependentă să de inerția colegilor și superiorilor ierarhici (care nu dispun nici ei de obiective formale) riscă să îl descurajeze puternic. • Demotivare și frustrări Prinși în angrenajul sistemului, funcționarii publici se simt adesea neputincioși și blocați. În plus, adesea suferă de lipsă de recunoaștere atât pe plan intern cât și pe plan extern. Pe plan intern, ei au sentimentul de injustiție întrucât nu sunt
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
și pe plan extern. Pe plan intern, ei au sentimentul de injustiție întrucât nu sunt apreciați atunci cand depun eforturi. Relațiile externe nu sunt nici ele mai favorabile deoarece ei se confruntă, în general, cu imaginea negativă a "funcționarului". Demotivarea și frustrările sunt consecințele acestor situații și conduc la descurajarea chiar și a celor mai întreprinzători dintre cei care sfârșesc prin a renunța la orice inițiativă de schimbare. • Comportamentele de așteptare Această situație este clasică și se întâlnește în cea mai mare
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
este un practician care primește noile paradigme construite de teoreticienii domeniului său. Cum le primește, cum le interpretează, cum le aplică, aceasta e discuția. Una din cele mai savuroase paradigme este “școala altfel”. Această paradigmă ar trebui să dizolve toate frustrările că n-ai timp pentru activitățile extrașcolare. Ar trebui să creeze fante pentru creativitate. Originalitatea ar trebui să expandeze în sfărșit prin ochiurile acestui tip de paradigmă care pune informalul în formal. De multe ori ceea ce este formal este și
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
simțul estetic și se conștientizează nevoia de frumos În viața și activitatea acestuia - fapte ce contribuie la lărgirea orizonturilor individului. Deși dinamica expresiei și modalitățile de comunicare ale copiilor sunt diferite, totuși manifestările afective de tipul: teamă, satisfacție, fericire, mulțumire, frustrare etc. sunt similare cu cele ale adulților. Prin intermediul păpușilor sau al jucăriilor pe care ei le aleg, copiii Își pot dezvălui sentimentele interioare, prin ceea ce fac cu acestea, cum se joacă sau cum interpretează poveștile (este de fapt o modalitate
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
de fapt, reprezintă portretul actual idealizat al persoanei în cauză. * Adultul cu atașament preocupat În copilărie corespunde unui atașament anxios rezistent, este invadat de amintiri dureroase în care relatează drama inconstanței, incoerența experiențelor micii copilării; Interacționează imprevizibil la stări de frustrare, cu agresivitate, mânie, iar histrionismul posibil are un patetism greu de confundat. Nu are structurat un sistem de atașament anume în care să poată avea totală încredere, fiind suspicios, e gelos pe orice alt tip real sau imaginar de relație
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
luate în considerare toate alternativele pro și contra, fiind resimțită o anumită "presiune socială"); * modul în care se ia decizia: prin consens sau prin vot majoritar (decizia prin consens este susținută de toți membrii, în timp ce decizia prin vot majoritar generează frustrări "minorității", mai ales dacă raportul procentual este de 51 la 49). 7.2 Tehnici de luare a deciziilor și rezolvare de probleme Exemplificăm, în cele ce urmează, două dintre cele mai des utilizate tehnici de luare a deciziilor și rezolvare
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
culturi de întreprindere" în cadrul științelor gestiunii și managementului, aflate mereu în căutarea unor "resurse" intelectuale inedite. Coeziunea salariaților în jurul unui "proiect de întreprindere" unificator și exaltant, precum și fabricarea unei "culturi" adecvate și singulare care să permită depășirea antagonismelor categoriale, a frustrărilor individuale și a revendicărilor s-au dovedit vreme de câțiva ani un program suficient de atrăgător și dinamic pentru a determina recrutarea câtorva cercetători de către conducerile întreprinderilor sau de către organismele de consultanță: istorici sau "etnografi" chemați să se cufunde în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se poate reduce la conflicte, la confruntări mai mult sau mai puțin violente. Ea nu este și nici nu poate fi, în primul rând, o "vale a conflictelor". Desigur, confruntarea, dorința (obsesivă, compulsivă) de succes (financiar, profesional), invidia, gelozia, resentimentul, frustrarea pot atrage spre un asemenea tip de raporturi. Conflictul este un aspect important al relațiilor interpersonale, dar nu unicul și nici cel mai important. El reflectă starea neîngrijită a acestora. "O relație scrie L. Marinoff (2009) necesită reparații și măsuri
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
subapreciază, iar gradul lor de angajare instituțională este (foarte) redus. Climatul închis În climatul închis, managerul și profesorii își desfășoară activitățile mai mult din obligație. El se caracterizează prin rutină, prin lipsă de interes și de implicare, prin stări de frustrare și de suspiciune, prin absența cooperării și a respectului (reciproc). Este un climat încurajat și conservat de către managerii autoritariști, inflexibili, rigizi, aroganți și de către profesorii apatici, intoleranți, îngâmfați, autosuficienți și lipsiți de angajare. Pe scurt, atât cultura organizațională, cât și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
confruntarea între două sau mai multe persoane în vederea atingerii unui scop indivizibil (sau în vederea obținerii unui beneficiu) ele au ca efecte pozitive: creșterea cantitativă și calitativă a producției de bunuri și servicii, iar ca efecte negative: creșterea ostilității, înstrăinării, suspiciunii, frustrării, anxietății, conflicte. Multe activități umane reprezintă o combinație a cooperări și a competiției. În situația competitivă accentul cade pe datele și pe cunoștințele individului pentru rezolvarea problemei. În situația cooperării devin dominante aspectele socio-emoționale (participarea, comunicarea interpersonală, inițiativa, sugestia, corelarea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cu competență ele aduc vitalitate, deschidere, eficiență, sentimentul forței, ușurare, camaraderie, sentimentul dezvoltării, senzația succesului, lărgirea și aprofundarea relațiilor, somn fără griji (și câte și mai câte), totuși acestea relațiile conflictuale generează (în grade diferite): îngrijorare, amânare, mânie înăbușită, neputință, frustrare, dezamăgire, confuzie, scăderea productivității, apatie, resentiment, presiune sangvină, stres, oboseală, singurătate, agravarea bolii etc. (Cornelius, Faire, 1996). Pe scurt, în mod obișnuit și onest, ele pot fi acceptate și, cu atât mai puțin, cultivate în viața și în relațiile noastre
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în pripă. b. Cea de-a doua componentă a raporturilor conflictuale este afectivitatea. Ca oricăror relații interumane, emoțiile, sentimentele, dispozițiile sunt inerente (și) conflictului. Ele pot avea următoarele roluri (Stoica-Constantin, 2004): • cauză a conflictului: starea de furie, de nemulțumire; de frustrare în care ne găsim noi și partenerul nostru. Există o stare de tulburare, de tensiune, de respingere (afectivă) pe care n-o mai putem suporta și pe care ne-o exprimăm. • sursă energetică a relațiilor conflictuale. Emoțiile, dispozițiile, sentimentele (negative
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
-i permit individului să se implice și să finalizeze situația/relația conflictuală. Totodată, conflictele însele produc emoții (uneori, sentimente, pasiuni) și ne amintesc de experiențele neplăcute pe care le-am trăit, prin care am trecut. Ne vin în minte supărarea, frustrarea, grija, disconfortul, stresul nemeritate. Avem sentimentul că celălalt nu se gândește la toate aceste incomode implicații. La fel, celălalt așteaptă de la noi să-i înțelegem stările afective și să-l eliberăm de aceste noxe sufletești. • mecanisme de stingere a conflictului
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
terapeutice; • plângeri enervante. Persoanele din prima categorie încearcă, de obicei, să atragă atenția asupra unor probleme ce trebuie soluționate, oferind (de multe ori) și alternative pe lângă nemulțumirea exprimată. Al doilea tip de plângeri poate avea efecte terapeutice, de descărcare a frustrărilor și a resentimentelor care se adună în timp. Al treilea tip de plângeri are însă prea puțin de-a face cu reducerea stresului, reprezentând un mod de a fi. Jeluitorul nu caută niciodată soluții și nu dorește schimbarea situației. Perfecționiști
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acest tip de persoane, autorii recomandă: • ca și în cazul "tancului", primul pas este să ne menținem pe poziții și să le întrerupem atacul; • le putem propune o pauză pentru a se calma, după care vom vorbi despre problemele și frustrările lor; • în discuție, ne vom centra pe latura afectivă, pe trăirile lor, ne arătăm interesați de ceea ce simt (le vom da asigurări de dragostea și de grija noastră dacă ne sunt persoane apropiate); îi vom asculta cu atenție, asigurându-i
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
emoțiile și la sentimentele noastre. Este foarte greu să rezolvăm conflictul dacă nu ne luăm în seamă emoțiile, dispozițiile, sentimentele. Când ne aflăm într-o situație încordată, de confruntare, de neînțelegere "simțim emoții foarte puternice, precum furie, ușurare, satisfacție și frustrare", supărare și înverșunare, răzbunare și ură. "Cu toate acestea, precizează D. Schapiro încercăm foarte puțin să identificăm și să exprimăm aceste sentimente. Dorim mai curând să le ținem în noi" (1998, p. 152). De asemenea, este (foarte) greu să ne
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nu sunt neapărat reale, ci doar percepute. Am încercat să arătăm că nu numai aspectele cognitive (precum: percepții interpersonale, reprezentări ale situației, gândirea, memoria, orientarea în mediul/contextul social) sunt importante, ci și cele afective (precum: dispozițiile, sentimentele, disconfortul emoțional, frustrările etc.), deopotrivă. La rândul ei, competiția constă în "eforturile indivizilor sau a grupurilor da a atinge un scop (da a avea/a obține un beneficiu), care este indivizibil sau despre care cred că este ca atare" (Chelcea, Iluț, (coord.), 2003
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
gândit permite cerințe mai reduse față de calificarea arbitrului, ceea ce reduce costul procesului de arbirare", precizează E. Popova (2006, p. 100). Un sistem de criterii bine pus la punct predispune mai puțin la neînțelegeri și la contestări, la confruntări primitive și frustrări. Dimpotrivă, caracterul vag/imprecis al criteriilor de apreciere a concurenților accentuează considerabil componenta arbitrară a stabilirii câștigătorului; după cum, necunoașterea criteriilor de către concurenți și de către suporteri (mai precis, lipsa de transparență) duce la contestarea deciziei luate, la o atitudine ostilă față de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Însă dincolo de ele, sunt stimulate atitudini, trăsături și capacități negative. În grupurile puternic competitive s-a constatat "o creștere a numărului comportamentelor agresive, ostile, a conflictelor și a atitudinilor de opoziție și de suspiciune" (idem ,p. 134). Competiția exagerată generează frustrare, anxietate, sentimente de nesiguranță și de neputință la copiii timizi, la cei mai puțin dotați. Aceștia sunt tentați să abandoneze, să se retragă, să evite astfel de momente. Totodată, relațiile competitive generează la elevi egoism, individualism accentuat, invidie, ipocrizie, tupeu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prinși în vârtejul furiei (și/sau în cel al panicii), "totul pare confuz, scăpat de sub control, copleșitor și imprevizibil" (Bennett-Goleman, 2002, p. 84)39. Furia este o emoție ce apare ca urmare a unei jigniri, a unei lipse, a unei frustrări, a unei încălcări. Ea nu permite pentru moment să ne acceptăm frustrarea (una nedreaptă, arbitrară sau prea puternică) sau a înfrunta o nedreptate; este "o reacție față de o invazie, un protest împotriva unui lucru pe care nu vrem să-l
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
confuz, scăpat de sub control, copleșitor și imprevizibil" (Bennett-Goleman, 2002, p. 84)39. Furia este o emoție ce apare ca urmare a unei jigniri, a unei lipse, a unei frustrări, a unei încălcări. Ea nu permite pentru moment să ne acceptăm frustrarea (una nedreaptă, arbitrară sau prea puternică) sau a înfrunta o nedreptate; este "o reacție față de o invazie, un protest împotriva unui lucru pe care nu vrem să-l suportăm" (Filliozat, 2006a, p. 106). Furia este emoția care reprezintă conservarea sau
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
caz contrar aceasta riscă să ne învenineze și, mai devreme sau mai târziu, să ne pericliteze orice relație 42. Exprimarea furiei este necesară "pentru a fi în contact cu puterea noastră, pentru a ne face respectați, pentru a face față frustrărilor fără a fi distruși de suferința lipsei, pentru a restabili armonia în relațiile noastre" (Filliozat, 2006a, p. 106). Între emoțiile noastre cele mai frecvente, furia este una dintre cel mai greu de controlat, deoarece ea ne dă energie și chiar
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care nu trebuie depășite, refuzul a ceea ce nu provoacă suferință" (Filliozat, 2006a, p. 107). O persoană care nu știe și nu reușește să-și exprime furia este adesea o victimă neputincioasă. Mânia nu vorbește decât despre noi, despre trebuințele și frustrările noastre. În schimb, violența prin raportare la furie vorbește despre celălalt. Ea acuză, caută să rănească, să distrugă, să elimine. Violența este "rezultatul unei încercări de a ne proteja împotriva intensității trăirilor, proiectându-le asupra altcuiva; este faptul de a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]