2,915 matches
-
de relaxare urmează să folosiți, pregătiți locul unde veți ședea, terminați tot ce aveți de făcut și apoi începeți exercițiile. Este important să nu vă gîndiți la nimic în timp ce vă relaxați. Prin urmare, dacă așteptați un telefon, scoateți receptorul din furcă; la fel, nu începeți să gătiți exact înainte să vă relaxați, dacă e posibil să dea ceva în foc. Cînd vă relaxați, gîndiți-vă că orice întrerupere care ar putea surveni nu este importantă și nu necesită atenția dumneavoastră. Pe durata
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a rentabiliza întoarcerea la gestiunea privată, nu satisfac. Experții progresiști negociază cu FMI, cu BERD, cu CEE... Leniniștii se infiltrează în sindicate și blochează cît pot exprimarea nemulțumirii sociale. Socialiștii își arată resentimentul împotriva pretențiilor Occidentului care trece țara prin furcile caudine și nu oferă decît o integrare periferică, de zonă secundară. Logica reformistă este pragmatică și totodată purtătoare a unui sistem de reprezentări și a unei ierarhii a valorilor. Pragmatismul împinge spre o integrare în Vest. Aceasta a fost una
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mecanismelor limbajului expune aleatoriul semnificației și precaritatea comunicării, prin Poveștile sale, Ionesco găsește în copii un public dornic să se joace periculos de-a arbitrarul semnului lingvistic: "Josette îl întreabă pe tăticul ei:/ -Vorbești la telefon?/ Tăticul pune receptorul în furcă și zice:/ --Ăsta nu-i telefon./ Josette răspunde:/ -Ba da, e telefon. Mi-a zis mie mămica. Și mi-a zis și Jacqueline./ Tăticul răspunde:/ -Mămica și Jacqueline se înșală. Mamica și Jacqueline habar n-au cum se cheamă ăsta
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
unui public, emițătorul susține un solilocviu, frecvent mai ales la copii, înaintea apariției limbajului intern. În limbajul colocvial sunt implicați mai mult de doi participanți, comunicarea dintre ei realizându-se în rețele cu configurații variate: lanț, triunghi, circular, radial, în furcă etc. Din limbajul oral, prin interiorizare și prin maturizarea reprezentărilor asociate funcției simbolice (după 5 - 6 ani), se dezvoltă limbajul intern, asonor, centrat pe înțelesuri, idei și imagini, “însoțitor nedespărțit al gândirii abstracte, desfășurându- se fără întrerupere în starea de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
mai multe rețele de comunicare: * Primară - cu statusuri de comunicare, fără o organizare a fluxului informațional; * În cerc - fiecare subiect transmițând vecinului său din dreapta sau din stânga; * În lanț - în care unul dintre dispozitive este închis împiedicând transmisia informației (mesajului); * În furcă - unind o parte din membrii grupului iar ceilalți având posibilitatea comunicării doar cu unul din membrii acestuia ; * În roată - cu o persoană centrală în procesul comunicării și care interacționează cu fiecare dintre ceilalți. De multe ori, conștient sau nu, nu
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
în fine, o indicație regizorală: luă textul de la sufleuză și citi prima replică: "Patrule... patrule!". Apoi, începu să explice, actorilor: "Deci, ce zice autorul? Că trec patrule, în timpul războiului... ticăloșii de hitleriști terorizează pașnicele noastre cătune... țăranii români ies cu furci și topoare să-și apere glia strămoșească... femeile otrăvesc fîntînile... bărbații dau foc la recolte... avioanele fasciste trag cu mitralierele lor spurcate în nevinovații patrioți... copiii stau ascunși în fîn, de teama patrulelor germane... vedeți, asta înseamnă regie, să traduci
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
trecea la tehnoredactor, unul Popovici. Om blajin, zîmbitor, cu părul alb, liniștitor precum neaua, dar... inoperant. Fără două sticle de votcă rusească nu deschidea cartea. Nu le duceai, cartea zăcea la el pe masă și-un an! Dacă treceai de furcile caudine ale Lucicăi-Kent și-ale lui Popovici-Stolicinaia, ajungeai la nea Vasile-Șpriț, magazionerul. Poet și el. Nea Vasile, om minunat, te suna în dimineața cea mare (căci, pe vremea aceea, ziua-n care-ți apărea cartea era inubliabilă cu-adevărat, emoționantă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
18 Dar cum de-a fost posibil ca un napolitan să fie luat originar din ținutul Messinei? Se povestește că el striga să fie ascultat, că venea de la Napoli și nu din Sicilia, că era un neguțător de condimente. Nimic, furcile consătenilor tăi nu i-au mai îngăduit nici să-și facă semnul crucii. Familie sfântă, nu altceva. Baronul izbucni în hohote de râs, pentru a însenina atmosfera, dar și pentru că, în fond, pe el nu-l interesa nici cât negru
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
apărat la ușă cu strășnicie. Fusese înștiințat că dacă va mai încălca normele, va fi îndepărtat din mânăstire. Printre acele norme era și interdicția de a se întâlni cu orice persoană străină de mânăstire. Până atunci nimeni nu dăduse de furcă superiorilor și nu crease situații îndoilenice. Acel loc de muncă și rugăciune era o pildă de urmat, dar de când sosise Tommaso lucrurile se schimbaseră, ceea ce nu se putea tolera. Acceptă pedeapsa cu seninătate, îi simțea totuși lipsa lui Ponzio, căruia
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
bunăstarea noastră; fie că plouă sau ninge, fie că arșița crapă stâncile, ei așteaptă grâul și vinul nostru, uleiul și carnea noastră. Suntem un pământ sub ocupație, nu avem drepturi și o să avem tot mai puține. Nu sunt de-ajuns furcile și târnăcoapele, e nevoie de puști, bombarde și mult aur spre a-i câștiga pe turci de partea noastră; flota lor e în largul mării, gata să atace la un semnal, dar asta numai după ce au căpătat ce-au cerut
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o saltea de paie alături de care erau cotețele găinilor, ale gâștelor și iepurilor sau țineau porcul legat într-un colț; alții aveau un schelet de lemn brut pus lângă vatră și, cel mult, un ulcior. După ușă un târnăcop, lopata, furca, o pălărie ponosită. Vizitele erau scurte, dar reușea să-i îmbărbăteze, să-l facă pe fiecare dintre ei să se simtă important și necesar pentru cauză. Femeile, întorcându-se de la câmp unde dibuiseră ceva cicoare, se aplecau să-i sărute
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
atingeți, veți crăpa în flăcările iadului, iar diavolii nu-i iartă pe spioni și trădători. Chemați-o pe mutra aceea acră de porc de director, aduceți-l aici să vadă cum dansează gândacii și o să vedeți: pe rug sau în furci veți merge voi, nu eu. Temnicerii dădură înapoi făcându-și semnul crucii; au închis repede gratiile și pe-aici ți-e drumul: Le e teamă tuturor de Belzehut. Râdea, de data asta în hohote, văzând că i-a băgat în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
reformă instituțională, de care se tot vorbește în cei 25 de ani de la revoluția anticomunistă din decembrie 1989, este încă departe de momentul adevărului. Unul dintre domeniile fundamentale ale revigorării unei națiuni, cu atât mai mult cea română, trecută prin furcile caudine ale unui regim criminal, ilegitim și ateu, regimul comunist care a lăsat amprente serioase în structura identitară, este învățământul, educația, alături de Biserică și Justiție. Acest truism trebuie amintit de fiecare dată când este vorba de radiografia unei națiuni, de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
munții Crinului), urmărind, în fapt, prinderea vestitului haiduc. Se conturează astfel conflictul social al baladei: „Că de când s-a haiducit, / Drumuri mari s-au părăsit [...] / Hasnale la Domnie n-a mai venit”. Pentru fărădelegile lui, haiducul trebuie spânzurat în „două furci ș-o cumpeoară, / Ca să-l bată vânt de vară, / Să-l privească multă țară”. Calea (Florica sau Ilincuța în unele variante), sora haiducului, auzind planul, îi adoarme pe meseni cu băuturi tari, ca să se poată strecura neobservată în codru, spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
îl apasă, grea de sensuri din copilărie. Copilăria, oamenii, obiceiurile sunt foarte îndepărtate, cum îndepărtat este și timpul cailor, în locul căruia, uneori cu brutalitate, se conturează un alt timp " Dar de multă vreme caii sunt trântiți viclean/ și amestecați cu furcile în cazane". Se observă tendința spre descriptiv a acestor "poeme barbare", cu vocabule dialectale 2, cuprinzând o lume de obiecte care se înfruntă, se rănesc, până scot scântei, astfel că ai sentimentul că te miști într-un univers incendiat în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nu știu ce prostie de meci, făcuse rost de invitații la tribuna oficială. Argumentele mele fuseseră totuși mai tari: văzusem într-o revistă un desert spectaculos - înghețată cu jeleu de pepene - și aveam de gând să-l încerc. Am avut ceva de furcă până să-l conving să mă urmeze în piață, dar s-a rezolvat: era născut în zodia Peștilor, pradă sigură pentru o expertă în manipulare, așa ca mine... Aici mai trebuie să adaug că la acea vreme începusem să mă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
să sufoce textul. Nevoia discursului de întoarcere la poetica lucrurilor simple este, de altfel, recunoscută într-o Poezie academică din Pădurea metalurgică: "Nu știu dacă e voce/ sau biografem, dacă discursul e pălmuit/ cu proză doar ca să fie întors cu furca/ spre lucrurile simple. E poezie". Simultan, sensul poemelor pare că se descifrează din ce în ce mai ușor. Venind în întâmpinarea posibilelor dificultăți pe care le-ar întâmpina propriul lector, instanța auctorială din Punțile... îi pune chiar la îndemână cele mai potrivite chei de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
umor și, ca și cum ar vrea să-și bată joc de teama superstițioasă a celor de față, cântă cântece de lume și vorbește foarte puțin reverențios despre tărâmul de dincolo. La un moment dat, strigă uneia dintre fiice să îi aducă furca. După deces se petrec lucruri grotești: o femeie se sperie și țipă, alte două, cuprinse la rândul lor de spaimă, dau să fugă afară odată cu cea care țipase, se împiedică și cad toate trei, una peste alta, spărgând damigeana cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
cu zile lucrătoare (calendarul lor este cu 13 zile în urmă), refuză în aceste zile a lucra. G.T. este simpatizant legionar. În 1936 a organizat o rebeliune a stiliștilor, din fostul județ Baia, contra autorităților. Stiliștii erau înarmați cu arme, furci, topoare etc. Pentru acest motiv, a fost condamnat 2 ani și 8 luni. În timpul regimului antonescian, a avut legături cu legionarii iar după 1944 s-a dedat la fel de fel de acțiuni dușmănoase regimului nostru pentru care motiv, în 1952, a
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
certa mereu pe fata moșului că-i leneșă, până când aceasta se hotărăște să meargă în lume. Curăță o fântână, un măr spinos, o cățea cu salbe la gât și se tocmește să îngrijească o cloșcă cu pui de aur, o furcă de aur cu fus și un caier de aur, care se-nvârte și toarce singur. Fata primește ca simbrie o mulțime de vite. Fecioru 1 de împărat bate la tatăl Zinei la poartă; acesta îl primește și-i spune că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în practicile magice din satele moldovenești. "Vergelatul și ornitologicul se îmbină în unele practici magice: Întâi se ia o crenguță dintr-un cuib de rândunică, apoi se face o grebluță cu care să adune pe băieți la fată și o furcă pentru alungarea celorlalte"" (p. 44). Ritualurile magice și divinatorii de dragoste și de căsătorie utilizează din abundență diverse elemente vegetale (de la arbori și crenguțe, așa cum am văzut mai sus, până la plante magice precum mătrăguna). Simbolismul clasic al vegetalului fertilitatea, fecunditatea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în oraș, Mai bine-n satul tău fruntaș” mentalitate păguboasă ce subliniază autosuficiența, văzută ca stare de bine, ideea că fiecare om poate să-și aleagă locul și norocul; r. 12 13 : „Mama însă era în stare să toarcă-n furcă, și să învăț mai departe” sacrificiile enorme de care este capabil un părinte pentru educația copiilor lui; 67 p. 161, r. 18 19 : „Lucrul rău nu piere cu una, cu două” de obicei necazul și răul sunt greu de eliminat
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
la lumină, că cel care a început înfăptuirea monstruozității numită mai tîrziu iudeo-creștinism, a fost Filon, rabin fariseu, eretic ivrit elenizat din Alexandria fiind sprijinit de cea mai mare parte a teocrației iudaice. Clocelile lui Filon au fost scuipatul la furca pricepuților în revelații ce i-au bîntuit precum bolboroseala burții plină de fasole și au luat-o razna cu scrierile lor apocaliptice, apostolice și evanghelice! El se considera un al doilea Moșe ce dădea lumii o religie universală de data
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
satul Lunca”. În cele din urmă moții, care scoseseră, cu mișcări încete, cuțitele, se liniștesc. În schimb, vestea că vor fi nevoiți să împartă moșia cu niște „venetici” îi scoate din fire pe luncani. Aceștia încep să strige, să agite furcile. O încăierare sângeroasă pare inevitabilă. Din mulțime izbucnește însă o voce mustrătoare, a lui Mitru Moț, care potolește spiritele. Cea de-a treia mișcare a mulțimii devine confruntare sângeroasă. Atacați prin surprindere, noaptea, de un comando legionar, Ardeleanu, comunistul Teodorescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
ca lucrurile spuse să nu fie prilej de ceartă prin tâlcul lor prea îngrădit, căci certurile de acest fel își află loc mai potrivit printre studenți și în școli decât aicea între noi, care abia de ne pricepem să mânuim furca și fusul”188. De unde și rolul pe care ar trebui să-l joace femeile într-o societate masculină și pe care îl subliniază în ultima sa povestire: apariții serafice, încântătoare, sfioase, să farmece prin cântul lor, prin gingășie și prospețime
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]