2,887 matches
-
pentru biciclete, alte vehicule de tipul bicicletelor fără motor și atașe (excl. componentele de cadre) 8714.91.10 buc. S S2 35.42.20.15 Furci de biciclete, alte vehicule de tipul bicicletelor fără motor și atașe (excl. componentele de furci) 8714.91.30 buc. S S2 35.42.20.19 Componente de cadre, furci, frâne, saboți de frână de roată liberă, frâne de butuc de roată, transmisie de tipul bielă-manivelă la pedală și roți dințate ale cuplajului torpedo pentru biciclete
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
cadre) 8714.91.10 buc. S S2 35.42.20.15 Furci de biciclete, alte vehicule de tipul bicicletelor fără motor și atașe (excl. componentele de furci) 8714.91.30 buc. S S2 35.42.20.19 Componente de cadre, furci, frâne, saboți de frână de roată liberă, frâne de butuc de roată, transmisie de tipul bielă-manivelă la pedală și roți dințate ale cuplajului torpedo pentru biciclete, alte vehicule de tipul bicicletelor fără motor și atașe 8714 [.91.90 + .93.90
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
apartenența confesională. Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 627 din 29 mai 2003 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 13 iunie 2003. Descrierea stemei: Stema municipiului Calafat se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în furcă răsturnată. În cartierul unu, pe roșu, un leu rampant de aur, ieșind spre dreapta, armat cu negru. În cartierul doi, pe argint, trei ghiulele negre arzând cu flacără roșie, așezate una la două. În cartierul trei, pe albastru, un caduceu
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
dimensiuni. Datorită celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de Dunăre, Delta Dunării crește anual cu aproximativ 40 m². Dunărea, ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă: Brațul Chilia la nord și Brațul Tulcea la sud, braț care mai apoi, la Furca Sfântu Gheorghe (în turcește "Çatal Çedırlez" uneori transcris în română „Ceatal Sf. Gheorghe”) se desparte în Brațul Sulina și Brațul Sfântu Gheorghe. Brațul Chilia, formează granița cu Ucraina, și transportă pe cursul său, de o lungime de 104 km², 60
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
social rural ce ar putea si reprezentat schematic ca în figura nr 1. Fig 1. EA1 - structuri artizanale legate de meștesuguri (primii în ordine istorică) fierarii, cojocarii, vărarii, rotarii, oralii, fluierarii, cizmarii, cioplitorii în piatră și marmură, scărarii, lemnarii de furci, greble, dogarii, morarii, tăbăcarii; EA2 - instalații mecanice pentru utilizarea forței valurilor de apă: mori, pive, dârse, vâltori ET - structuri economice legate de producția exclusiv agrară. Diversitatea producției ca reflex economic al diversificării nevoilor, a antrenat o multiplicare a posibilităților de
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
delegația de cucerzeni care a participat la Adunarea Natională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 (condusă de primul învățător român, Iuliu Pop); la întoarcere, a fost arestată si intemnițată aici in sat. Dar sătenii (femei, copii, bătrâni) înarmați cu furci, sape, coase și bâte i-au eliberat pe arestați, iar jandarmii unguri au fost alungați pentru totdeauna din sat. Din Primul Război Mondial avem un frumos monument foarte bine îngrijit - reprezentând tributul de sânge al celor 19 eroi, cu numele
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
piatră și cărămidă în anul 1901 în timpul păstoririi preotului Teodor Sasu. La evenimentele din anul 1848, țăranii din satul Fărău au luptat în oastea lui Avram Iancu. În cursul evenimentelor, o parte dintre ei au fost omorâți prin spânzurătoare în furci, pe un deal care de atunci poartă numele de "Coasta Furcilor". Prin această pedeapsă revoluționarii maghiari au dorit sa dea o lovitură contrarevoluționarilor din regiune. Dealul este unul dintre cele mai înalte din zonă, iar furcile cu spânzurații puteau fi
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
La evenimentele din anul 1848, țăranii din satul Fărău au luptat în oastea lui Avram Iancu. În cursul evenimentelor, o parte dintre ei au fost omorâți prin spânzurătoare în furci, pe un deal care de atunci poartă numele de "Coasta Furcilor". Prin această pedeapsă revoluționarii maghiari au dorit sa dea o lovitură contrarevoluționarilor din regiune. Dealul este unul dintre cele mai înalte din zonă, iar furcile cu spânzurații puteau fi văzute de la mare distanță. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
omorâți prin spânzurătoare în furci, pe un deal care de atunci poartă numele de "Coasta Furcilor". Prin această pedeapsă revoluționarii maghiari au dorit sa dea o lovitură contrarevoluționarilor din regiune. Dealul este unul dintre cele mai înalte din zonă, iar furcile cu spânzurații puteau fi văzute de la mare distanță. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 140) localitatea apare sub numele de „"Forró"”. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.239 locuitori, dintre care 1.190 români, 39 maghiari
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
română, iar ca și orientare religioasă prezente întâlnim ortodocși și adventiști. La început a fost exclusiv creșterea animalelor, vite, oi, apoi, având lemn la dispoziție, au început să se ocupe și cu confecționarea de unelte agricole și gospodărești: sănii, care, furci, greble, războaie de țesut, lăzi de zestre și altele pe care le comercializau în zona de câmpie în schimbul cerealelor sau banilor, fapt menționat și în „Monografia județului Mureș”, ediția 1980, la pagina 238. Pe măsură ce s-a tăiat pădurea în scopul
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
laptele la obținerea untului. La terminarea operației de extragere a untului în < bădăni> rămânea laptele bătut < zara>, care este foarte gustos (se folosește și în prezent). Pentru pelucrarea lânii și cânepii, tors, în vederea folosirii la împletit diverse confecții se foloseau furci și fuse, care erau confecționate din lemn de păr sau brad. Accesorii pentru transportat hrana, la locul de muncă, erau folosite: - < spene> un coș rotund sau dreptunghiular, purtat de femei pe cap pentru dus mâncarea caldă la câmp, - traiste confecționate
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și alta mai scurtă(30 cm) legate cap la cap). Snopii de grâu erau așezați pe două rânduri cu spicele în interior și se loveau cu îmblăciul până se scuturau toate boabele din spic. Paiele se scuturau de boabe cu furca din lemn, iar boabele se scuturau și se vânturau de pleava la vânt și cu ciurul. Un alt procedeu era călcatul spicelor din snop cu caii sau boii până la apariția batozelor de mână care erau acționate de patru oameni și
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
Basarabia, cel care a fost și primul învățător din sat titularizat, din anul 1893. Pitorească era fosta bisericuță din bârne de pe Vale. Din descrierile contemporanilor, aceasta era construită într-un pâlc de stejari retezați și care au ținut loc de furci, masa altarului fiind construită dintr-un stejar foarte gros, retezat la înălțimea de un metru, iar podeala făcută din scândură cioplită cu barda, era la distanță de o jumătate de metru de pământ, astfel că dedesubt era gol, copiii din
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
parcurge perioada comunistă, cu puține realizări, dar mai ales neîmpliniri pe toate planurile. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 273 din 23 aprilie 2014 și se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află trei fructe de corn, toate de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp de argint, se află un mesteacăn verde dezrădăcinat. În vârful scutului, în câmp albastru, se află două
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
în lipsa unor metode agrotehnice nu asigurau recolte necesare unui trai îmbelșugat. Grâul se cosea cu coasa, se strângea în claie de paie, se încărca în căruțe și apoi se ducea la „ceată”. Ajunși la ceată, aceste claie se descărcau cu furcile și se introduceau în batoze care separau boabele din grâu de spice. Acestea din urmă se foloseau iarna pentru încălzire, dar și la fiertul mâncării. Hrana nu era prea diversificată și nici vasele din care se mânca. Membrii unei familii
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
toarce, organizau clăci mici sau mari. Claca mică se organizeaza de obicei în postul Crăciunului, fără „hidede”. Femeia care organizează o asemenea clacă își cheamă acasă rudele și vecinele într-o seară de luni, miercuri sau joi. Femeile își duc furcile de tors, furcă simplă cu fus, sau furcă cu roată. Gazda clăcii împarte fiecăreia caiere mici, pentru a putea fi toarse în acea seară. După terminarea lucrului, lucrătoarele sunt ospătate cu „zeamă de păsulă, curiti umplut cu pisat și moare
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mici sau mari. Claca mică se organizeaza de obicei în postul Crăciunului, fără „hidede”. Femeia care organizează o asemenea clacă își cheamă acasă rudele și vecinele într-o seară de luni, miercuri sau joi. Femeile își duc furcile de tors, furcă simplă cu fus, sau furcă cu roată. Gazda clăcii împarte fiecăreia caiere mici, pentru a putea fi toarse în acea seară. După terminarea lucrului, lucrătoarele sunt ospătate cu „zeamă de păsulă, curiti umplut cu pisat și moare dă curiti”. De
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
se organizeaza de obicei în postul Crăciunului, fără „hidede”. Femeia care organizează o asemenea clacă își cheamă acasă rudele și vecinele într-o seară de luni, miercuri sau joi. Femeile își duc furcile de tors, furcă simplă cu fus, sau furcă cu roată. Gazda clăcii împarte fiecăreia caiere mici, pentru a putea fi toarse în acea seară. După terminarea lucrului, lucrătoarele sunt ospătate cu „zeamă de păsulă, curiti umplut cu pisat și moare dă curiti”. De băutură se servea monopol sau
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în cea principală și cu casele construite și dispuse neregulat. Singura construcție veche (mijlocul sec.XIX) este cea citată mai sus deoarece oamenii locului și-au construit, mai ales după 1950, case noi în majoritate din chirpici sau "ceamur pe furci" dar și din cărămidă cu fundație din beton armat. Prin grija primăriei comunei Ștefan cel Mare, toate "hudițele"(ulițele) au fost pietruite și îmbrăcate cu balast stabilizat. Drumul de la DN 15 D și până în sat este asfaltat, ca și cel
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
pogoane pentru o viitoare construcție de interes public. Pe acest teren se află acum Primăria a cărei construcție a fost finalizată în 1942, la 17 ani de la declararea comunei Ștefan cel Mare. Primele case au fost construite din „ceamur pe furci”, aveau o cameră sau două și erau acoperite cu stuf care se găsea din abundență prin gârlele din apropiere. Acum, toate casele sunt relativ noi fiind construite sau refăcute după 1950. Satul a fost electrificat în anul 1964, cetățenii contribuind
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
satului, valea Bisericii, din cauza stricăciunilor pe care le provoacă. Legenda spune că otomanii aduceau pentru intimidarea populațiilor cucerite asemenea animale. Leul, scăpat din cușcă, ar fi produs pagube locuitorilor, fapt ce i-a determinat să se strângă cu topoare și furci și să-l omoare. Științific, denumirea satului se explică prin existența în slavă a unui toponim identic care înseamnă loc cu vegetație forestieră. Terenul din valea Bisericii era, într-adevăr, cu vegetație forestieră. Satul Leu a dat și numele Câmpului
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
tăiat; 3 — scut sfertuit (scartelat); 4 — scut tăiat în bandă; 5 — scut tăiat în bară; 6 — scut tăiat în curmeziș (încrucișat); 7 — scut gironat; 8 — scut tripartit în pal; 9 — scut tripartit în fascie (în brâuri); 10 — scut tăiat în furcă; 11 — scut tăiat în furcă răsturnată; 12 — scut împărțit în șase părți; 13 — scut împărțit în nouă părți; 14 — scut tăiat în trei; 15 — scut împărțit în trei; 16 — scut peste tot (în inimă). Blazonul este un ansamblu de elemente
Heraldică () [Corola-website/Science/298668_a_299997]
-
4 — scut tăiat în bandă; 5 — scut tăiat în bară; 6 — scut tăiat în curmeziș (încrucișat); 7 — scut gironat; 8 — scut tripartit în pal; 9 — scut tripartit în fascie (în brâuri); 10 — scut tăiat în furcă; 11 — scut tăiat în furcă răsturnată; 12 — scut împărțit în șase părți; 13 — scut împărțit în nouă părți; 14 — scut tăiat în trei; 15 — scut împărțit în trei; 16 — scut peste tot (în inimă). Blazonul este un ansamblu de elemente convenționale care constituie emblema unui
Heraldică () [Corola-website/Science/298668_a_299997]
-
culori, alb și negru, asemănător zonei Marginimii Sibiului ; d. Cusături și țesături artistice (desagi), meșteșuguri cu o răspândire din ce în mai redusă ; e. Confecționare de instrumente muzicale- fluiere ; f. Prelucrarea artistică a lemnului- obiecte de uz gospodăresc : lăzi, coșuri, furci de tors lâna, etc ; g. Prelucrarea lânii și instalații de tehnica populară : darac, pive, mori de apă, joagăre acționate hidraulic ; h. Manifestări etnofolclorice : Festivalul folcloric al pastorilor din Carpați « Învârtita dorului », ce se desfasoara anual în cea mai apropiată duminică
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
aici și va supune și Persia orientală, (Afganistanul, Turkestanul și Belucistanul de astăzi), dar destul de greu, după un război de aproape 3 ani (330 î.Hr.-328 î.Hr.) într-un climat torid și pe un teren dificil. Alexandru a avut de furcă și cu bandiții si beduinii care îi atacau frecvent armata. Odată, calul său preferat, Bucefal, i-a fost furat. Alexandru a jurat că îi va pedepsi crunt pe bandiții perși. Bandiții, auzind vestea, i-au înapoiat calul regelui, iar acesta
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]