3,033 matches
-
arătare s-a strecurat pe sub volbură în luminișul din fața garajului. Am încremenit. — Gertrude, ce faci aici ? am strigat eu peste cîteva secunde bune de amuțeală. Din tufișul de volbură ieșise o rață. Iubesc rațele. Le ador ! Nu se compară cu gîștele, rudele lor vulgare și guralive ca niște țațe de Obor. Rațele sînt mignone ca niște pari zience pline de șarm, sînt discrete și au o conversație plină de subtilități inteligibile doar pentru cunoscători. Iar cînd le văd legănîndu-și măsurat șoldul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
îmi vine să le iau în brațe și să le sărut ! (Odată, niște studenți, știindu-mi pasiunea pentru rațe, mi-au adus de ziua mea un coș frumos aranjat și acoperit cu un prosop de sub care a scos capul... o gîscă. „Hait, e gîscă !”, nu mi-am putut eu stăpîni dezamăgirea. Am primit cadoul, am mulțumit, dar a doua zi am trimis orătania la țară la Nelu, la sanatoriul său de animale domestice depeizate.) Mai e ceva. Pentru mine, toate rațele
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
le iau în brațe și să le sărut ! (Odată, niște studenți, știindu-mi pasiunea pentru rațe, mi-au adus de ziua mea un coș frumos aranjat și acoperit cu un prosop de sub care a scos capul... o gîscă. „Hait, e gîscă !”, nu mi-am putut eu stăpîni dezamăgirea. Am primit cadoul, am mulțumit, dar a doua zi am trimis orătania la țară la Nelu, la sanatoriul său de animale domestice depeizate.) Mai e ceva. Pentru mine, toate rațele sînt Gertrude. Mi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vechea stăpână a drumului șamanic. Pieptarul xelmi simbolizează cele trei lumi, cu lumea terestră, încadrată de celelalte două lumi astfel: în partea superioară, lumea de sus, ale cărei reprezentări conțin figurații metalice ale spiritelor locuitoare, respectiv vulturi, corbi, lebede și gâște; în partea inferioară, reprezentarea lumii subterane, cu animalul - mamă, cufundări și cu cele două stăpâne ale râului. La tungușii din Transbaikalia, pieptarul uruptum, care este piesa de căpătâi a costumului, pentru că șamanul poate executa ședințe doar îmbrăcat cu pieptarul (cu excepția
Costumele ?amanilor ?ungu?i by Dan Cristian R?caru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83573_a_84898]
-
de transport în comun, acum, în timpul călătoriei, trebuia să uite de ei și de ele, să se deconecteze de sub tensiunea lor, să se bucure până și de cirezile de vite de caii izolați legați de picioare, sau de cârdurile de gâște pe lângă care trecea odată cu întreaga garnitură. O idee năstrușnică îi trecu prin minte: "Să renunțe la diplomă, să rupă repartiția din valiza de lemn, să coboare în primul sat, acolo să-și forțeze norocul și alături de o fată gospodină, care
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
între ele. El însă nu avea nici în clin nici în mânecă cu aceștia. În viața lui nu a cumpărat și nu a vândut la negru nici măcar un cățel de usturoi, o peniță de toc rezervor sau vreo pană de gâscă, nu s-a bătut și nu a amenințat pe nimeni și nimeni nu l-a amenințat vreodată, iar în geanta cu cinci fermoare pe trei sferturi goală, în afară de sandvișul preparat de Dana, de umbrelă și de o traista ce semăna
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu se lăsau. Nu același lucru se întâmpla cu nemții. Aceștia, disciplinați, împărțeau pâinea în porții egale; în schimb a doua oară nu mai primeau nimic. Pentru învingători, deoarece nu se puteau distra pe seama celor învinși, era orz stricat pe gâște. Când povestirea era în toi și atenția lor se muta ritmic de la gura povestitorului la rufele ce trebuiau să se usuce cât mai repede, ușa s-a deschis brusc și... s-au trezit față în față cu două cadâne din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și ce era scris pe carpeta albă cu litere cusute în fir de bumbac albastru: Masa plină de bucate, musafiri așteaptă". I-au rămas întipărite în memorie și nenumăratele împachetări în scutece uriașe din pânză albă muiate în apă rece, gâștele vândute pentru a cumpăra alifiile necesare îmbălsămării lui și, în special, bocetele celor din jur care nu-și dădeau seama că pe el nu-l durea nimic. Mai mult decât atât, căuta să-i consoleze pe cei din jur, când
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în urmă uimire. Anuca călărea bărbătește un murg, jumătate arab, ca o vijelie, cu cozile galbene lăsate pe spate. Galopa prin sat ca un potop, stârnind câinii și tot ce‟i ieșea în cale... Când intra într-un cârd de gâște, prins în drum, în urmă răsărea un nour alb de pene în două cu colb. Copiii cățărați pe garduri, râdeau cu spaime în ochi, iar babele prin dosul porților își făceau cruce... Tudor, când își desprinse privirea de pe norul de
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și umed, iar pâlpâitul luminii de afară Îi aminti pentru moment de lucruri familiare. Luminile electrice clipind și schimbându-se deasupra teatrului În Nottingham High Street. Agitația, trecerea portarilor și a curierilor, i-aduse o clipă În minte piața de gâște din Turcia și se agăță de amintirea acestei piețe, Încercă să și-o Înfiripe În minte, să pună cărămizile și să instaleze tarabele, până când aceasta avu tot atâta realitate ca și peronul spălat de ploaia rece ori semnalele luminoase ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Îmi amintesc că, pe vremea când eram un tinerel, așteptam ore Întregi la ușa prin care se ieșea de pe scenă doar ca să pot arunca o privire unei obrăznicături din primul rând. Ciocolate. Invitații la masă. La vederea pieptului cenușiu de gâscă de pe platoul său, se opri o clipă. — Luminile Londrei, Încheie el. Dacă veni vorba de varieteuri, spuse Myatt, Janet, n-ai vrea să vii cu mine la un spectacol În seara aceasta? Folosi numele ei de botez, simțindu-se acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
în rămășițele dezastrului. Rateu cinegetic Alo, 112? Da, domnule colonel, noi suntem. Tu ești de tură, Ielule? Eu. Ce s-a întâmplat? O crimă. Ei, nu mai spuneți?! Da, ca să vezi, cum era să mi se strice, mie, pânda de gâște sălbatice, din seara asta?! Păi,cum e? Sunt la Piscul Doamnei. știi unde e? știu. Un amant și-a ucis amanta. E nebun?! Poate.Veniți. Venim. Au venit. Lunganul Emilian Truică, șeful contabil de la inspecția silvică locală, părea că doarme
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
asta. Unul rămase cu el, sus; alți patru coborâră în râpă. Către decedată. Colonelul Nicoară privea nervos. Cât mai întârziați aici, întrebă el. Mult. Ne prinde noaptea. Gata, seara aceasta, am ratat-o, din punctul de vedere al vânătorii de gâște. Las’că alea chiar se auzeau, nu tare pe sus, apropiindu-se. Veneau de la mâncare, de la adăpat și se îndreptau către culcare. Dând de oameni, de mișcare și de vorbele lor, făcură un salt, urcară ceva mai sus, după care
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
viu cu adevărat. În loc să ți se pară totul insipid, lipsit de culoare sau scop sau sens, tern și monoton ca o apă de ploaie la o temperatură mediocră, în loc să treci prin zi și prin timp ca mîța prin borș, ca gîsca prin apă, ca acul în carul cu fîn, mai bine alegi să treci ca vodă prin lobodă, ca lumina prin ocean, ca pruncul prin leagăn... mai bine alegi să fii atent și miraculos, entuziasmat și alert, intens și însorit, să
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
Ra pentru a deveni năstrușnic de vioaie. Pe drumeagul acela pustiu înainta cu pași măsurați moșul Bulgaru, un om cu părul alb complet, dar foarte verde încă. În mînă avea un băț de alun, cu o gămălie cît oul de gîscă. Gămălia stătea de obicei în palmă, dar nu de puține ori în palmă stătea celălalt capăt și gămălia avea un rol primitiv, dar foarte eficient. Adică rupea coaste, mîini și vai, vai, cînd ajungea la cap. Norocul tuturor era că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
tot. De-aș ajunge mai repede la iaz, acolo nu mai este rogoz și am să mă spăl, gîndea Adela grăbind pasul. La un moment dat, rogozul a devenit mai blînd și nici așa de înalt nu mai era. O gîscă cu un picior rupt se chinuia să fugă înspre iaz. Nu mi-ar strica așa o pleașcă în oala mea, se repede Adela spre gîscă. Pe măsură ce fugea după orătanie se lăsa întunericul și nu mai vedea aproape nimic. Se împiedică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dat, rogozul a devenit mai blînd și nici așa de înalt nu mai era. O gîscă cu un picior rupt se chinuia să fugă înspre iaz. Nu mi-ar strica așa o pleașcă în oala mea, se repede Adela spre gîscă. Pe măsură ce fugea după orătanie se lăsa întunericul și nu mai vedea aproape nimic. Se împiedică de un corp și cade. Adela țipă cînd descoperă că Raj al său, soțul, zace mort acolo. Era plin de noroi și o broască rîioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dat ochii peste cap și dus a fost. Lupta s-a oprit și Adela răcnește. De sub o piatră aflată sub capul bărbatului iese o broască. Aoleu mamăăăă! A ieșit și broasca, răcnește Adela. Gobăile au ieșit în curte și o gîscă pornește spre Raj. Și gîscaaa! țipă Adela, leșinînd. O poveste stranie Daniel Ciobotari era șofer pe camioane grele și mai tot timpul era pe drumurile Europei. Avea o muncă grea, chiar foarte grea și, în general, pleca singur în curse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Este indispensabil pentru a permite deschiderea către lume.» Bruno tresări, se Întrebă dacă totuși maică-sa nu se trezise, dimineața, când Își pironise privirea În vulva ei. Oricum, remarca ei nu era deloc surprinzătoare: tabuul incestului e deja atestat la gâștele cenușii și la mandrili. Mașina se apropia de Sainte-Maxime. Odată ajuns la taică-meu, continua Bruno, am Înțeles că lucrurile nu stau pe roze. În vara aceea nu-și putuse lua decât două săptămâni de concediu. Nu‑mi dădeam seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
și jucăușe din toată lumea. Și ce succes am avut! Cu Mya din Costa Rica am ieșit la o cină romantică În restaurantul virtual feastforlovers.net. Am comandat pleoape de struț fierte În calvados și soté de gutui gratinat În pene de gâscă, iar ca desert, un măr albastru de Dominica. În timp ce amândoi salivam cu spor, așteptând ca programul culinar să livreze senzațiile gustative corespunzătoare, am Început să sporovăim despre vreme. La Mya, În San José, erau 108 grade Fahrenheit, la mine, - 18
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
în cancelarie. După un sfert de ceas, atât cît îi trebuia ca să-și bea țigara, dînsul făcea inspecție. Rezemat de parmalîcul podețului, emitea apoi, pe șanțul din fața școlii, judecăți de valoare. La primul meu contact cu școala, afară de cîrdul de gîște din curte, singura vietate a fost acolo Jugan. L-am întrebat cu cine aș putea vorbi. - Îndefinitiv șefu-i șef, mi-a răspuns el convins, iar această rostire, la dînsul, părea să aibă greutate de dicton. - Nu semnează nimeni condica
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
conferințe. Directoarea n-a uitat să sublinieze faptul că eram primul titrat din analele școlii, ceea ce arăta grija partidului și guvernului față de școala din Dobrina. Neliniștite, dintr-o dată toate privirile s-au întors spre mine. Nu pot uita labele de gîscă pe care le-am tras, pe rînd, la pupat. Surprinse, noile mele colege ezitau să se supună acestei mondenități. Țineam în palmă degetele lor țepene, cu asprimi de vreascuri în care se încrustau vîrci de murdărie. Deși toată lumea îmi recomandase
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
galeșe care începeau de lîngă nas, în timp de sub rochia înflorată ieșea o pereche de pulpe mîncată de varice. Cu toate că se înțelegea cu copiii numai prin zbierete, ea se bucura de faima de a fi o învățătoare bună, părînd o gîscă îndopată. Bîrfea tot timpul, peltic și cu plăcere. La jumătatea lunii septembrie, în Dobrina au apărut suplinitorii. Tineri cu studii modeste, de cele mai multe ori neisprăvite, aveau cu toți niște idei ciudate. Profesoara de istorie, care absolvise cîndva o școală horticolă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
închipuia un dreptunghi. Sfoara era ținută în trei feluri: Jos, La genunchi și Sus, adică în dreptul șezutului Pozițiile se combinau: Depărtat, cu picioarele desfăcute, Apropiat ori Într-un picior. Și mai complicate erau figurile care se numeau Indianul, Funda, Laba gîștei. Jucătoarele săreau înlăuntrul și în afara aței, alternînd picioarele pe care le țineau depărtate sau apropiate, într-un amestec de reguli pe care numai ele le puteau deosebi. Figurile purtau nume curioase: Cacaua, Alba ca Zapada și cei șapte piticuți, Opt
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
a fost mai prejos, s-a intoxicat și ea, amestecând Jack-ul cu o jumătate de țuică adusă de poet din garaj. I s-a făcut și rău, Leac a trebuit s-o țină de frunte cât a dat la gâște. Oricum, beția asta și-a arătat curând roadele, cei doi formând de atunci Înainte un cuplu care, În ciuda imposibilității sexuale, s-a comportat mereu ca atare. Cătă a fost primul care s-a lăsat păcălit, ca să zic așa, fiindcă cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]