4,038 matches
-
castele fantastice, ridicate în mijlocul unui cadru natural amenințător.22 Atât artificialul arhitectural, cât și vegetalul fecund sunt construite cu migală de narator, totul cu scopul de a surprinde lectorul prin barochismul detaliilor de atmosferă și al peripețiilor fantastice, diseminate cu generozitate aproape în fiecare paragraf. Continuatoarea tradiției gotice walpoliene, Ann Radcliffe (care îmi oferea, vă amintesc, distincția seminală dintre conceptele de teroare și groază de la care mi-am permis eu însumi să inițiez discuția din subsecțiunea anterioară), nu se mulțumește să
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se găsesc, sporadic, în proza lui Eminescu, însă, din păcate pentru tema propusă de mine, aceasta nu respiră deloc un aer de teroare, fie ea și difuză. * * * În pofida numărului copleșitor de episoade violente pe care le-a diseminat cu rară generozitate în opera sa, Liviu Rebreanu nu are o vocație autentică a terifiantului, adică a unei gradații a misterului, întreținute de stranietatea atmosferei și de minime indicații auctoriale. Cele câteva episoade răzlețe care ar putea intra pe traiectoria de interes a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Le Fanu în cea universală), fantomele reprezintă acele prezențe dintr-un spațiu negociat cu abilitate atât de coordonatele realului, cât și de geografia fantasticului. Mi se pare însă și mai semnificativ faptul că, spre deosebire de alte creaturi imaginare, care populează cu generozitate topografia acestui interval, multe dintre fantome (care, să ne înțelegem, apar în toate tradițiile culturale din lume)81 sunt circumscrise universului afectiv, chiar familial, al personajului pe care-l bântuie, fiind vorba, în acest caz, de spirite înrudite, pe parcursul existenței
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
adevărat labirint domestic, care spune multe despre firea defunctului proprietar: "o mulțime de coridoare, cămăruțe și cotloane încurcau drumul și întârziau pașii". În descrierea cvasi-balzaciană a interiorului, surprinde mai ales prezența unui veritabil muzeu, haut lieu al entomologiei, adăpostit cu generozitate de vintrele conacului. Sunt, aici, pagini de prozopoem al fascinantului repulsiv, enumerațiile substantivale anticipând superbele deliruri teratologice din proza lui Mircea Cărtărescu: " Pereții erau în întregime acoperiți de niște dulapuri mari, pline de gângănii mumificate. Lumina care pătrundea prin ferestrele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a tradiției culturale a Imperiului Roman". (14, p. 77) Din filosofia greacă, latinii au preluat platonismul, aristotelismul, epicureismul și mai ales stoicismul. Dintre obiceiurile grecești s-a acceptat regula donațiilor făcute cetății, în speranța că cei ce își exprimă astfel generozitatea nu vor fi uitați de concetățeni. Civilizația bizantină a lăsat moștenire Estului nu numai ortodoxia creștină, dar și variațiunile ei culturale la numeroasele populații rurale din Balcani și din Est intrate mai târziu în modernitate din motive complexe. Cu toate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
curentul la modă își va pune amprenta asupra operei sale. Atât Virgil Cioflec, în mica sa monografie din 1924443, cât și, ulterior, Petru Comarnescu, în cele trei ediții biografice din 1955, 1960, 1965444 construiesc portretul unui om de o excepțională generozitate și de o mare naturalețe. Virgil Cioflec, care s-a aflat mai des în preajma pictorului, a menționat nu numai extrema sensibilitate a acestuia, dar și o serie de considerații privitoare la relația dintre natură și pictură în concepția pictorului. Chiar dacă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
furase o mică parte din avere. Dacă n-ar fi existat invidia și răzbunarea, Beowulf nu și-ar fi putut dovedi calitățile supranaturale în lupta sa împotriva răului. Și nici nu ar fi avut posibilitatea să își dovedească loialitatea și generozitatea, dobândindu-și și, mai ales, păstrându-și reputația. Codul germanic păgân coexista într-o armonie perfectă cu noile valori creștine. Pe lângă referințele la Dumnezeu ca "Domn al tuturor" și la rugăciunile ce invocau "grija și mila Lui", există și identificarea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
au un limbaj al lor? Urmărește tabelul de mai jos și vezi ce semnificație are fiecare floare: Floarea Semnificația ei Anemona așteptare, nerăbdare Bujor timiditate, sfiala Crizantema bucurie Crin frumusețe, eleganță Crin alb puritate Frezie inocenta Garoafă dragoste durabilă Gladiola generozitate Iasomie grație și eleganță Lalea faima, renume Magnolia frumusețe, dragoste de natură Margareta simplitate Mușcata preferință Narcisa respect Orhidee apreciere a frumuseții Buchet de trandafiri Trandafir alb Trandafir roz Trandafir galben Trandafir roșu și alb mulțumiri dragoste eternă, inocență crede
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
este dată de poziționarea la stradă a acestora. În măsura în care suprafața terenului permitea, grădina era amplasată în lateralul caselor sau, mai rar, în spatele acestora. Excepțiile sunt oferite de casele boierești, ale marilor proprietari sau ale potentaților politici. În cazul acestora, datorită generozității spațiului, grădinile sunt o avangardă a spațiului de locuit (de exemplu, casa Cantilli). Până în primul deceniu al perioadei interbelice, atunci când suprafața intravilană a crescut spectaculos, orașul s-a dezvoltat în special pe verticală. În zonele centrale, dată fiind valoarea ridicată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
compoziția zidăriei, adâncimea fundației, înălțimea din bagdadie, dar și cea din spatele casei, felul acoperișului și al hogeagurilor (coșurile) etc. Pentru locuitorii cu un statut social modest, proiectul ridicării unei case era strâns legat de accesul la „materialele” oferite, cu atâta generozitate, de malurile Bistriței. Nisipul era ridicat, în general, din partea dreaptă a podului de peste Bistrița și putea fi utilizat pentru construcții numai după obținerea autorizației eliberată de Primăria locală. Pentru anul 1908, raportul de activitate al poliției locale surprinde un ritm
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nevoile armatei tot ce-au avut mai de preț prin gospodărie: animale, căruțe, piese de harnașament, grânele, cantități importante de petrol, benzină, ulei sau alcool pur, fonta necesară producerii obuzelor, cenușa pentru fabricarea săpunului necesar trupelor active etc. Tot cu generozitate au fost întâmpinate și chemările privind „aducerea de ofrande necesare armatei”. Purtată în intervalul 5 noiembrie 7 decembrie 1916, campania de colectare de bunuri s-a încheiat cu următoarele rezultate: „100 cămăși, 87 șervete, 75 ciorapi, 17 flanele, 27 pantaloni
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
documentelor, zestrea trecea în administrarea soțului, și nu în proprietatea lui. Dota tinerelor domnișoare putea fi constituită și de mamele văduve sau divorțate. În mod firesc, valoarea finală a actului dotal era strâns legată de starea materială, dar și de generozitatea socrilor mici. De regulă, în cadrul căsătoriilor perfectate între reprezentanți ai păturii sociale de jos, zestrea fetelor era formată dintr-o mică sumă de bani, diferite obiecte casnice sau, chiar, un anumit număr de animale domestice. De pildă, Ionica Vasile (casnică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
va aduce la cunoștință că nu vor avea nici un drept la hrană, îmbrăcăminte, asistență medicală și transport”. După cum s-a văzut, cei care le-au spus-o verde-n față rușilor că nu doresc repatrierea, n-au avut nevoie de „generozitatea” oficialităților pentru a se căpătui cu ceva. Adresa Prefecturii Fălciu din care am citat mai sus, fusese alcătuită pe baza Ordinului circular nr.3172/6 octombrie 1944 trimis la Huși de către Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Special pentru Repatriații Aliați ce-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Demersul paideic viza deci nu doar proliferarea "adevărului", cum se va vedea mai jos, ci chiar civilizarea unui popor ce orbecăia prin propriile neputințe. O miză, așadar, uriașă, pe care câțiva oameni și-o asumaseră printr-un pionierat de o generozitate rar întâlnită în istoria unei culturi. Iașul devenea astfel un punct de plecare, un "kilometru zero" de la care, printr-o fericită contaminare, urma să se producă evoluția spirituală și culturală a românilor. Bineînțeles, grăuntele de utopie al acestui proiect nu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
prin încorporarea sa unui topos destinat prin excelență educației. O instituționalizare care, treptat, avea să diminueze din impactul la publicul larg al intelectualității ieșene. Înțelesul acesta asupra prelecțiunilor ca demers paideic, este posibil fie numai și prin prisma bine știutei generozități maioresciene, asupra căreia, punctual, zăbovește profesorul Liviu Rusu, într-un foarte util studiu introductiv la Criticele lui Maiorescu. Astfel, încă din perioada în care studia la "Theresianum", viitorul critic avea să-și manifeste din plin latura aceasta altruistă: "ajuta pe
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
aflat în anonimat) și dădea la săraci". Căci se poate vorbi în cazul lui Maiorescu despre o "haiducie culturală", o manieră personală de a face dreptate, de a pune lucrurile în ordine printr-o cultură dominată de neadevăr. Revenind la generozitatea liderului de la "Junimea", alte mostre pe care același Liviu Rusu le invocă sunt culese din inițiativele din sânul societății fondate în 1964, unde "iniția ajutorarea celor lipsiți de mijloace și era întotdeauna între cei darnici"7, atitudine culminând cu generozitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
generozitatea liderului de la "Junimea", alte mostre pe care același Liviu Rusu le invocă sunt culese din inițiativele din sânul societății fondate în 1964, unde "iniția ajutorarea celor lipsiți de mijloace și era întotdeauna între cei darnici"7, atitudine culminând cu generozitatea față de Eminescu, delicat deghizată în celebra scrisoare pe care i-o trimite acestuia. Apoi, ajuns ministru al instrucției, face proba puterii de a ierta, repunându-l în drepturi pe Nicolae Ionescu, unul din inamicii săi declarați, sau, devenit ministru al
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
paternelului au deteriorat complet relațiile cu Mateiu și pun sub semnul întrebării cel puțin parțial veridicitatea caracterizărilor datorate Ecaterinei Logadi: "Raporturile tatii cu fiul lui mai mare, fratele meu vitreg Matei, au fost mereu încordate. [...] Matei nu avea nimic din generozitatea sufletească a tatii. Era disprețuitor, amar, plin de morgă și mai ales snob. Aceasta ne făcuse pe noi, frații mai mici, să-l botezăm "domnul conte" și să râdem de aerele ce și le dădea... Era rece și distant cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Résumé / 255 Mulțumiri Acest modest volum nu s-ar fi născut dacă nu aș fi beneficiat, în permanență, de sprijinul unor oameni dragi. Mulțumesc, în primul rând, familiei, pentru dragostea constantă. Apoi, le mulțumesc prietenilor, care m-au ajutat cu generozitate: Liviu, căruia îi este și dedicată, Allie, care a realizat o corectura exigenta, profesionistă și rapidă, Miriam, Alină, Cami, Chrissa, Eli, Jean, Magda, Mihai, Peter, Raluca, Vera. Le sunt recunoscător atât colegilor și studenților de la Facultatea de Litere a Universității
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
crin, Ca s-adormi frumos și lin. Ce tresari? Nu-i nime, nime, Liniște și-ntunecime, Doar zefirul, musafirul, Cel șăgalnic și pribeag, A trecut pe lângă prag.” (Șt. O. Iosif, „Cântec de leagăn”) Păstrează aceeași aură de blândețe și de generozitate și tabloul bunicii, o altă mamă, căreia timpul nu a putut să-i răpească din frumusețe, din farmecul inegalabil și care este asociată cu aceeași lume a sacralității: „Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aieve parc-
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de grație. El însuși intuiește veritabila alchimie a devenirii și a transformării la care este supusă ființa sa matură, complexă și liberă. Scriitorul notează cu atenție și minuțiozitate modul în care evoluează acest sentiment "construit" din îmbinarea raționalității cu plăcerea, generozitatea, emoția. Pentru erou el devine treptat "un drum existențial" care avansează în măsura în care se bazează pe acea atitudine mentală care îți asigură ,,forța de a face față provocărilor existențiale"121 de a anticipa și relativiza cu înțelepciune ,,întâmplările" și nevoile celuilalt
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care s-a rapt. Acel vechi cartier din Orleans în care s-a născut și și-a petrecut copilăria nu este, de fapt, pentru Péguy, doar imaginea și simbolul inocenței dintîi, păstrată vreme de secole, este, de asemenea, imaginea unei generozități sociale continue, este amintirea unui loc privilegiat, mereu disponibil, un loc al intimității calde și al întrajutorării colective. Constatarea este de ordin general. Condamnarea societății moderne societate dominată doar de legile profitului se confundă cu condamnarea egoismului triumfător, a izolării
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
iubirea, comptimirea, mila ca prime condiții ale unei bune purtri. Sunt citate, în acest sens, buntatea și mila, care figureaz în cele mai multe prescripții religioase și narațiuni mitologice, indicate ca exemple ale moralei creștine. Iertarea, mila și drnicia, cu un cuvânt generozitatea, au, dup Ralea, dou izvoare psihologice; unul vizând caritatea, în sens filantropic (și fr participare afectiv, altul izvorând dintr-o împrtșire emotiv, prin transpunere imaginativ în situația celui vrednic de compasiunea moral. Evident, Ralea simte nevoia și chiar demonstreaz în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
susține disponibilitatea risipitoare, filantropic a omului plin de viaț, autorul Explicrii omului susține dimpotriv, c: Omul lui Guyau (și al lui Nietzsche, în primul rând strânge putere ca s instaureze o ordine dur, aspr, fr cruțare, care nu duce la generozitate, ci la cucerire, la imperialism. (Interpretarea este, evident, întemeiat nu pe datele și argumentele psihologiei, ci ale sociologiei, de pe poziții politice stângiste. Selecția oamenilor tari creeaz o elit care instaureaz, (în locul unei morale decadente, slabe și lipsite de vlag, in
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
oameni-catedrală" (formați prin intermediul culturii occidentale structurate de la fundamente până în prezent) în "oameni-clătite" (aplatizați, căutând cu disperare să acopere suprafețe cât mai mari de informații diverse). Acesta este efectul tehnologiilor intelectuale pe care netul ni le pune la dispoziție cu atâta generozitate: "Tehnologiile intelectuale pe care le-a inițiat promovează inspectarea rapidă și superficială a informațiilor și descurajează orice zăbovire prelungită asupra unui singur argument, asupra unei singure narațiuni. Scopul nostru", spune Irene Au, "este ca utilizatorii să intre și să iasă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]