12,132 matches
-
Zorzi (n. 3 mai sus), 5-7(republicat) numără cel putin 20 de manuscrise existente cu liste ale giustiziati florentini, toate derivă de la registrele Celor Negri. 18 Bibliotecă Bancroft, Universitatea din California, Berkeley, Banc., MSS, 54. Cartea a trecut din mâinile germanilor în colecția lui Henry R. Hatfield, unde a fost descrisă în S. De Ricci și W.J. Wilson, Census of Medieval and Renaissance Manuscripts în the United States and Canada, 3 volume (New York, 1935-1940), I, 10. A fost achiziționată de
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
fală: „Îi plăcea Căpitanului să facă sport. Dar nu unul de maidan, pe care Îl practică mai toți copiii și flăcăii, ci unul de performanță. Chiar multe sporturi. Le practica aproape pe toate cu rezultate bune. Era polisportiv ca un german. Îndeosebi la schi și la Înot nimeni dintre noi nu-l Întrecea. Eram și eu continuă bădia din negura vremii de demult la Carmen Sylva, când Căpitanul a salvat pe un Ițic de la Înec. Câțiva camarazi l-au certat că
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
eu nu mai țin minte, ca să-mi scoată În cale un român providențial pe care să-l urmez până la moarte, neabătut și neînfricat. Fii tu acel viteaz conducător și vei vedea că eu, unul, Îți voi fi devotat ca un german, credincios și statornic ca un câine. Însă tu vrei să ne purtăm ca struții, să ne facem că n-auzim stăruitoarele semnale S.O.S., lansate de sărmana noastră Țară, cronic de bolnavă, către Întreaga suflare românească. Și-i atât
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
fală: «Îi plăcea Căpitanului să facă sport. Dar nu unul de maidan, pe care Îl practică mai toți copiii și flăcăii, ci unul de performanță. Chiar multe sporturi. Le practica aproape pe toate cu rezultate bune. Era polisportiv ca un german. Îndeosebi la schi și la Înot nimeni dintre noi nu-l Întrecea. Eram și eu continuă bădia din negura vremii de demult la Carmen Sylva, când Căpitanul a salvat pe un Ițic de la Înec. Câțiva camarazi l-au certat că
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
crezuse o iotă. Iar altădată, povestea cu arienii. Anticarul spunea că aflase asta de la un naționalist din Franța, care, de fapt, era neamț alsacian - călătoriseră, În urmă cu cîteva luni, În același compartiment de tren, Între Copenhaga și Strasbourg. Franco germanul, cam exaltat, zisese că era vorba de o situație limită, trebuia găsită o soluție, chiar fusese aflată, și nu de ieri, de azi, ci de vreo cincisprezece ani. Anticarul Încercase să redea discursul acestuia, În care era vorba despre cîteva
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
În fiecare grindă a clădirii, În pereți, În ultimul cui. De acolo, s ar fi răsfrînt, fie și În mică parte, asupra celui tînăr, potențînd ceea ce, latent, În vinele acestuia exista moștenit de la Thomas: spiritul viking, cel rus și cel german; numai cuceritori, dacă priveai În urmă. Luptători! Dar lumea se schimbase; peste tot, supușii de odinioară, doar cu o valijoară În mînă sau chiar cu mîinile În buzunar, veneau peste foștii stăpîni În metropole, În casele lor, În paturile lor
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
le-a auzit strigătul existențial pentru că, exact atunci, Germania a decis să se retragă din zona euro și să revină la vechea monedă națională, marca. Decizia Germaniei a provocat o reacție similară în Franța, întrucît francezii și-au zis „fără germani, moneda unică nu mai are sens”. Dizlocarea zonei euro provocă un seism economic european și mondial, deși cîteva țări (Belgia, Luxemburgul și olanda) deciseră să conserve moneda unică euro. în aceeași perioadă o altă undă de șoc se propagă în
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
a doi ochi infiniți și nuli? Dumnezeu, prevăzând căderea omului, i-a oferit compensația iluzorie a femeii. Prin ea, putut-a el uita Paradisul? Nevoia religioasă e răspunsul negativ. Într-un simpozion care ar reuni pe Platon și pe romanticii germani, s-ar spune aproape totul despre iubire. Esențialul ar trebui însă adăugat de Diavol. Acel ce a refuzat sfințenia, dar nu lepădarea de lume, își face dintr-o divinitate dezabuzată ținta devenirii lui. Când te adresezi lui Dumnezeu, fă-o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
trebuie să aducă în lume ceva care, desfășurat în timp, devine pentru el totul. Intrării lui în istorie nu există piedici din afară. Zorile lui sau sânt o fatalitate, sau nu sânt - De ce noi, românii, etnic vorbind mai omogeni decât germanii, am trebuit să ne așteptăm soarta o mie de ani? Situația geografică defavorabilă, neprielnicia condițiilor, năvăliri barbare, vecini sălbatici? Dar acestea ar fi trebuit să fie motive în plus de afirmare, elemente de mărire proprie, dacă pornirea de a face
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lui și pentru o formulă de salvare, pe care o crede universală și definitivă. Credința lui Dostoievski că poporul rus va salva lumea este singura expresie valabilă a unui crez mesianic. În formă brutală, mesianismul a fost totdeauna reprezentat de germani, ruși și evrei. Menirea lor nu-i poate purta decât pe drumuri izolate sau în antagonisme dramatice. Toată istoria Franței n-a fost decât desfășurarea concretă a unei misiuni, căreia nu is-a mărturisit zgomotos, fiindcă o avea în sânge
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
istoriei sale (imperiul lui Otto, Bismarck), a exercitat o dominație culturală, și aceea indirect, prin reacțiunea celorlalte națiuni, în speță Franța. Lutheranismul, romantica, hitlerismul au provocat crize în lume, prin reacțiune. Lipsa unei viziuni universaliste i-a izolat spiritual pe germani, care, pentru a se salva de la particularismul lor organic, s-au refugiat în imperialism. Setea de spațiu, dorința de realizare în întindere, de împlinire prin cuceriri, nu exprimă decât exterior și concret ideea mesianică germană, a cărei învolburare metafizică nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
inuman. Ele se împletesc cu elemente catastrofice, cu viziuni apocaliptice, cu elanuri amețitoare, răsărite dintr-un neînțeles fond lăuntric. Nietzsche spunea că Beethoven reprezintă năvala barbariei în cultură. Aceasta este tot atât de adevărat pentru Nietzsche însuși. Barbaria germanică rezultă din incapacitatea germanilor de a menține un echilibru între viață și spirit. Dezechilibrul nu se exprimă atât prin oscilația între aceste două realități, prin prizonieratul succesiv în ele, cât prin viețuirea simultană într- un contrast, care determină în existența omului prezența unei structuri
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
n-a fost creștină în sensul propriu al cuvântului. Cultul eroului a fost pentru sentimentul ei intim mai mult decât cultul sfințeniei. Orice neamț este interior mai aproape de viziunile eroice ale mitologiei germane, decât de concepția de viață creștină. Încreștinarea germanilor a însemnat de fapt o germanizare a creștinismului. Izolarea de romanitate a fost totdeauna un ideal german. Nemții n-au depășit niciodată idealul de erou. Reacțiunea teologilor național-socialiști împotriva teologiei dialectice (Karl Barth) este motivată pe faptul că acest curent
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în viziunile apocaliptice. De altfel, dialectica, absolutizând procesul și istorizînd cosmosul, refuză - teoretic vorbind - escatologia. Între stil și escatologie, sistemul lui Hegel păstrează un echilibru și se dovedește consecvent proporționalizării antinomiilor - intenția mărturisită a oricărei dialectici. Mult mai mult decât germanilor, rușilor le-a lipsit stilul în cultură. El este o expresie a tendinței vieții de a-și crea temporar o formă, de a se realiza într-o structură determinată și limitată, de a direcționa un dinamism interior și de a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ofensivă fecundă care este marca unei individualități bine definite. Bavarezii, saxonii, prusienii și celelalte fragmente germanice vor fi reprezentat, în existența lor izolată și cvasiautonomă, mai bine imediatul poporului german, elementele lui primordiale și vigoarea inițială. Dar numai ca popor, germanii ar fi fost condamnați la un rol periferic. Națiunea scoate la lumină și valorifică disponibilitățile istorice și înclinările mesianice ale unui popor. Elementarul existenței populare se orientează politicește prin instinct; numai națiunile au ridicat politica la rangul de artă. Un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
n-au cunoscut perioade întregi ale vieții lor dominate cu exclusivism de o religiozitate crescută până la nebunie, suferă de un nivel interior extrem de scăzut. Nici un popor mare nu moștenește o religie și o acceptă ca atare. Ce e drept, latinii, germanii sau rușii au primit din afară creștinismul. Decât, ei l-au transformat într-o așa măsură în ei, încît se poate vorbi de o recreație. Catolicismul roman, protestantismul germanic sau ortodoxia rusească au atâtea aderențe la un fond psihologic individualizat
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
interioară într-o lume de contingențe, o fatalitate într-o totalitate de variabile. Pe când însă culturile moderne au renunțat la ideea metafizică a destinului, înlocuind-o cu una psihologică, noi românii am rămas la sensul metafizic al soartei. Pentru un german sau pentru un francez, destinul nu înseamnă mai mult decât un ireductibil lăuntric ce ne dă o formă în viață. Fatalitatea crește din suflet și rămâne în marginile lui. Dacă totuși depășește sfera psihologică, ea afectează forma unui determinism mecanic
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
aurorale ale culturii. Noi trebuie să avem în față finalitățile esențiale și ultime ale devenirii culturilor. Am fost prea mult popor. Îndumnezeirea acestei realități primordiale a fost tentația permanentă a păturii noastre culte. Astfel de excese le-au cunoscut și germanii, însă le-au corectat totdeauna cu ipostazierea statului. Dacă un Fichte, în timpul renașterii naționale germane, găsea în revenirea la popor, ca sursă de productivitate irațională, o salvare pentru Germania și o eliberare de etatism, Hegel a substituit statul lui Dumnezeu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și, până la un Valéry sau Proust, toate geniile Franței participă la un fond comun, pe care-l revelă în forme diferite, dar în aceeași comunitate esențială. Între Pascal și Barrès este mai multă afinitate decât între ultimul și un contemporan german, fie el chiar Thomas Mann. O cultură trebuie să aibă o continuitate compusă din perioade aparent divergente, dar intime în substanța lor. Numai culturile mici se remarcă prin manifestări și apariții sporadice, cărora le urmează tăceri și goluri, inexplicabile în afara
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
le putem trece cu vederea fără a neglija situația specifică a fiecărui popor. Tendința spre abstracțiune, care se întîlnește atât de des în aprecierea mișcărilor politice analoage a diferitelor țări, asimilează aceluiași conținut naționalismul românesc cu cel francez sau cel german, sau își închipuie că stânga are același sens în Rusia ca și în China sau în Franța. Această problemă, destul de încurcată și de plictisitoare, este clară numai redusă la o singură întrebare: care e sistemul prin care o țară devine
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fată afectată, care nu mai are ce pierde, care nu mai poate iubi și care învață din romane cum să-și facă epistolele de amor. - O!... voi cari pozați ca eroii leșinînzi a romancierilor francezi, voi cari iubiți ca sentimentalii germani, răspunsei eu, voi cari mâncați cu toate astea ca englezii materialiști, voi trăiți mult, și te-ncredințez eu, iubitule, că tu, cu toată afectațiunea ta, cu toată fața ta de-un eroism palid, ai să trăiești mai mult decât mine
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să nu se fi gândit imperialiștii americani să-l folosească măcar o parte din această populație numeroasă din R.P.R.”2. Astfel se adaugă Încă un clișeu populației evreiești, cel de agenți străini, spioni. Nu era unul nou: evreii fuseseră agentura germanilor În primul război mondial, apoi a sovieticilor (iudeo-bolșevicii), iar la Începutul anilor 50 ai Occidentului. Modelul sovietic și est-european este clar. Dej spune În aceeași cuvântare: „Noi vom discuta, vom analiza Învățămintele din xe "Cehoslovacia"Cehoslovacia și cele ce s-
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
pe psihologul francez în următorii termeni: "Arta propagandei constă în aceea că, punîndu-se la dispoziția mediilor în care se exercită imaginația, cele ale maselor dominate de instinct, ea izbutește să afle, printr-o formă psihologic apropiată, căile către inima lor". Germanul propovăduiește "folosirea imaginii în toate formele ei", căci în acest fel "omul nu va mai fi nevoit să facă apel la rațiune, îi e suficient să privească și eventual să citească texte dintre cele mai scurte". Biografii führer-ului spun că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
indivizi din specia lui, are nevoie de un stăpîn... Or, la rîndul lui, și acest stăpîn este tot ca un animal care are și el nevoie de stăpîn". Acest stăpîn al stăpînului este, după cum se știe, o idee pe care germanul a descoperit-o sau i-a fost atribuită lui. Ea constituie temeiul solid al viziunii lui asupra lumii și al propriului său rol în această lume. Viziune de la care nu se poate abate fie și pentru simplul motiv că nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
comit crime, mulțimile refuză să o creadă. Ele aruncă întreaga responsabilitate asupra altora, de pildă asupra anturajului conducătorului. În felul acesta, ele păstrează intactă imaginea pe care o au despre el. Se știe doar că mulți dintre sovietici și dintre germani erau convinși că Stalin și Hitler nu știau nimic despre persecuțiile și execuțiile masive ale dușmanilor de clasă sau ale evreilor. În fine, docilitatea satisfăcută este al treilea indice care îi uimește adesea pe observatori. Ea duce la supunerea față de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]