9,430 matches
-
ale jocului de fotbal îl recomandă ca pe un mijloc eficient al educației fizice școlare, motiv pentru care este prezent atât în lecțiile de educație fizică obligatorii din clasele I - XII, cât și în celelalte activități sportiv - recreative din școlile gimnaziale și din licee. În lecțiile de educație fizică, jocul de fotbal se subordonează cadrului organizatoric al disciplinei educație fizică inclusă în trunchiul comun și orarul săptămânal al școlii. Valențele formative ale fotbalului se manifestă în trei direcții: 1. Direcția recreativ
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
valențele formative ale jocului de fotbal devin în curriculumul acestuia în școală obiective specifice care, în continuare, în practică se diversifică în obiective operaționale. Obiectivul principal al prezenței jocului de fotbal în lecțiile de educație fizică din învățământul primar și gimnazial este practicarea lui autonomă în cadrul unei competiții cu mai multe echipe, cu efectiv redus pe teren redus și cu regulament simplificat, ceea ce permite accesul tuturor elevilor claselor respective la valențele formative ale fotbalului. Acestea sunt active, eficiente, numai atunci când jocul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fizice la elevii de toate vârstele, realizând un echilibru între efortul intelectual și cel fizic în orarul săptămânal al elevilor, fiind astfel inclus în planurile de învățământ începând cu clasa I-a. Predarea jocului de fotbal în învățământul primar și gimnazial are două aspecte: 1. Ca mijloc al educației fizice și ca atare total subordonat scopului, sarcinilor, obiectivelor, structurii și cadrului organizatoric al lecțiilor de educație fizică; 2. Formarea la elevi de cunoștințe, priceperi și deprinderi (abilități) necesare practicării integrale și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a structurilor operaționale specifice lecției de profil cu conținut din fotbal. În acest sens am elaborat câte un model operațional de lecție pentru fiecare clasă din ciclul primar și strategia didactică de abordare. Particularitățile predării jocului de fotbal în învățământul gimnazial (clasele V - VIII) Scopul unității de curs: Prezentarea principalelor particularități ale predării jocului de fotbal în lecția de educație fizică din clasele V-VIII. Obiective operaționale: După ce vor studia această unitate de curs, studenții vor putea să: determine particularități ale
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
din clasele V-VIII. Obiective operaționale: După ce vor studia această unitate de curs, studenții vor putea să: determine particularități ale predării jocului de fotbal în lecția de educație fizică din clasele V-VIII; folosească programele de educație fizică pentru ciclul gimnazial (clasele V-VIII); își organizeze conținutul lecției de educație fizică în funcție de particularitățile biomotrice al elevilor din clasele V-VIII; să elaboreze jocuri de întrecere, ștafete și mijloace de acționare specifice claselor V-VIII pentru a le utiliza în lecția de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
utiliza în lecția de educație fizică cu conținut din fotbal; să elaboreze un proiect operațional și un scenariu didactic al unei lecții de educație fizică cu conținut din fotbal la clasele V-VIII. Particularitățile predării jocului de fotbal în învățământul gimnazial (clasele V - VI) După cum am afirmat și în unitatea de curs precedentă, datorită valențelor sale, fotbalul este apreciat ca un mijloc necesar și eficient al educației fizice școlare, motiv pentru care îl găsim prezent și în curriculumul aprobat de Ministerul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
spațiu care trebuie folosit cu mult discernământ de către profesor pentru a valorifica la maximum valențele formative ale acestui joc sportiv, în direcțiile amintite, respectiv: recreație, refacere și formare a personalității. Programa școlară sau Curriculum ul de educație fizică pentru învățământul gimnazial, pe lângă obiectivele specifice și operaționale, fixează cerințele oficiale obligatorii, conținuturile care trebuie realizate de elevi la orele de educație fizică, conținuturi și cerințe materializate prin cunoștințe, priceperi și deprinderi specifice, proprii jocului de fotbal la clasele respective. În spațiul din
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
care trebuie realizate de elevi la orele de educație fizică, conținuturi și cerințe materializate prin cunoștințe, priceperi și deprinderi specifice, proprii jocului de fotbal la clasele respective. În spațiul din lecția de educație fizică acordat jocului de fotbal în învățământul gimnazial, considerăm noi că ar trebui să se țină seama și de următoarele: îmbinarea activităților de conducere și organizare a profesorului cu activitatea de dezvoltare a capacităților de autoorganizare și autoarbitrare a elevilor; folosirea unor exerciții și structuri fundamentale care să
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
se manifestă disponibilități pentru însușirea unor procedee și elemente tehnice cu și fără minge. Predarea jocului de fotbal în lecția de educație fizică la clasele a V-a și a VI-a Curriculum-ul școlar de educație fizică pentru învățământul gimnazial reflectă concepția care stă la baza reformei sistemului românesc de învățământ, urmărind realizarea finalităților prevăzute de Legea Învățământului, referitoare la dezvoltarea complexă a personalității autonome și creative a elevilor. Prin obiectivele specifice disciplinei educație fizică sunt urmărite cu precădere: 1
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
un aspect important pentru viitorul profesor de educație fizică dobândirea capacității de proiectare a structurilor operaționale specifice lecției de profil cu conținut din fotbal. În acest sens am elaborat câte un model operațional de lecție pentru fiecare clasă din ciclul gimnazial și strategia didactică de abordare.
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
spectaculoase, ci de parcurgerea unui traseu de la A (evaluare, psihodiagnostic) la B (reevaluare sau evaluare finală). Acest punct B este pentru cadru didactic absolvirea de către subiect al unui ciclu de Învățământ. Pentru elevul integrat ce a absolvit ciclul primar sau gimnazial, firește aceasta nu este stația terminus. Cadrul didactic va prelua mereu emoția, bucuria reînceputului, o nouă generație. Nu Își va putea ascunde, dar nici de cele mai multe ori da un răspuns la Întrebarea: Ce se va Întâmpla mai departe cu elevul
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
DIACONU, Mircea A. (2.X.1963, Boroaia, j. Suceava), critic și istoric literar. Este fiul Ilenei și al lui Aurel Diaconu, țărani. A învățat la școala gimnazială din Drăgănești, județul Neamț (1974-1978), la Liceul „Calistrat Hogaș” din Piatra-Neamț (1978-1982) și la Facultatea de Filologie din Suceava (1982-1986). Funcționează ca profesor în Odorheiu Secuiesc (1986-1990) și în Suceava (1990-1993), devenind apoi cadru didactic la Universitatea „Ștefan cel Mare
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
, Mihai (5.XI.1942, Făgăraș), prozator. Este fiul Elenei Sin (n. Streza), educatoare, și al lui Dănilă Sin, muncitor. Urmează cursurile primare și gimnaziale în orașul natal, tot aici Liceul „Radu Negru”, absolvit în 1960, și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, terminată în 1965. Este profesor de limba română la Nazna, județul Mureș, la Liceul „Bolyai” din Târgu Mureș, iar din
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
ar fi decât traducerea în limba turcă a poreclei Anghel Stângaciu, pe care o primise străbunicul său, Dimitrie Hagi, un bogat negustor și zaraf. Cursurile primare le-a făcut la Școala „Golescu” din cartierul bucureștean Antim (1904-1907), iar pe acelea gimnaziale la Liceul „Gh. Lazăr”, de unde se transferă la secția clasică a Liceului „Sf. Sava”, absolvit în 1914. În ultimele clase este coleg cu Dragoș Protopopescu și cu Ion Vinea, de care, ca și de Ion Barbu sau de Tudor Vianu
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
SAVU, George (29.X.1923, Pianu de Jos, j. Alba), poet. Este fiul Anei și al lui George Savu, țărani. Face școala primară în comuna natală, patru clase gimnaziale la Sebeș-Alba și pe celelalte la Liceul „Mihai Viteazul” din Alba Iulia. În 1942-1943, elev în penultima clasă, întrerupe școala pentru un an, fiind grav bolnav. Debutează la „Universul literar”, în noiembrie 1942, cu poezia Tristia, pe care i-o
SAVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
, Pius (pseudonim al lui Șerban Coculescu; 5.III.1902, București - 28.I.1959, Paris), poet și estetician. Este fiul lui Nicolae Coculescu, profesor de astronomie, director al Observatorului Astronomic din București. A urmat școală primară și clasele gimnaziale la Liceul „Gh. Lazăr” din București, continuându-le la Liceul „Saint-Louis” din Paris (1917-1920). În capitala Franței va urma Facultatea de Litere, studii ce se vor încheia cu un doctorat la Sorbona (1930), susținut cu tezele Lyrisme et structures sonores
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
ȘIȘMANIAN, Ecaterina (16.IV.1927, Chișinău - 11.XI.1996, București), traducătoare. Este fiica lui Antaram și a lui Măgârdici Erițpohanov (nume rusificat forțat), proprietar de frizerie. Urmează prima parte a ciclului gimnazial la Chișinău, iar după moartea timpurie a mamei pleacă la București. Licențiata a Facultății de Psihologie-Pedagogie și a Facultății de Filologie, secția limba și literatura rusă, de la Universitatea din București, din 1954 devine redactor, apoi șefa a secției de traduceri
SISMANIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289708_a_291037]
-
, Ludwig Adolf (25.V.1832, Suceava - 19.V.1897, Cernăuți), etnograf și traducător. După studii gimnaziale la Cernăuți, urmează filosofia și literele la universitățile din Cernăuți și Viena. Înflăcărat de ideile revoluției de la 1848, debutează în liceu cu o poezie patriotică în limba germană. Un timp (1852-1856) practică la Viena gazetăria, semnând și cu pseudonimele Adolf
SIMIGINOWICZ-STAUFE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
se acordă în cadrul sistemului de pregătire a viitorilor oameni, decurge dintr-o serie lungă de motive obiective socio educaționale, care obligă la o continuă perfecționare a metodologiei de predare învățare la toate nivelurile de învățământ (liceu tehnologic, școală profesională, școală gimnazială, școală primară). S-a acumulat o experiență bogată în baza căreia profesorii pot îndeplini cu bune rezultate sarcinile educaționale ce le revin. Această experiență trebuie însă permanent decantată și pusă în acord cu cerințele instruirii moderne, restructurată în funcție de exigențele cercetării
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
experiență bogată în baza căreia profesorii pot îndeplini cu bune rezultate sarcinile educaționale ce le revin. Această experiență trebuie însă permanent decantată și pusă în acord cu cerințele instruirii moderne, restructurată în funcție de exigențele cercetării psiho pedagogice revalorificată în raport cu finalitățile învățământului gimnazial. Prin tehnologie educațională se înțelege un mod riguros de concepere, realizare și evaluare a activității didactice. Conceperea sau proiectarea activității didactice constituie “punctul de plecare ” și totodată “punctul de sprijin ” al realizării activității didactice. Etapele proiectului didactic 1. Precizarea clară
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
muzicala. Fenomenele legate de acustica muzicala au fost prezentate mai mult din punct de vedere calitativ, nepunându-se accent pe latura matematica. Acest fapt se datorează in special faptului ca aplicabilitatea lucrării se vrea a fi destinata elevilor din învățământul gimnazial. Deci, prezentarea s-a făcut la nivel elementar, acolo unde a fost posibil. S-a accentuat pe analogia ce se poate stabili intre fenomenele ce apar in sistemele mecanice si cele electrice. In unele situații complexitatea fenomenelor a necesitat utilizarea
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
fost posibil. S-a accentuat pe analogia ce se poate stabili intre fenomenele ce apar in sistemele mecanice si cele electrice. In unele situații complexitatea fenomenelor a necesitat utilizarea unor noțiuni de matematica si fizica ce depășesc nivelul liceului (respectiv gimnazial). In aceste cazuri trebuie sa se analizeze de la caz la caz modul in care se poate face o prezentare simplificata pentru elevi. Multe din dificultățile de înțelegere a elevilor provin tocmai din faptul ca aceștia nu pot sesiza tocmai aceste
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
de fizica pentru aprofundarea studiului de către elevi. Lucrarea nu a avut scopul de a expune la fel de detaliat toate aspectele legate de subiect, care este extrem de vast. Încă o data, subliniez ca rolul lucrării este de a face accesibila elevilor din învățământul gimnazial prezentarea unor aspecte tot mai complexe din acustica si aplicabilitatea lor practica. Mulțumiri Doresc sa aduc mulțumiri d-lui profesor doctor docent Mircea Sanduloviciu, coordonatorul științific al lucrării pentru sprijinul acordat pe parcursul elaborării acesteia. Capitolul I OSCILAłII MECANICE I.1
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
matematica în fapte și realizări impresionante. Dar aceste fapte nu sunt rezervate exclusiv celor ce au atins culmile abstacției, generaralității și formalizării raționamentului logic deductiv. Se pot realiza rezultate matematice de o autentică valoare cu folosirea mijloacelor de nivelul învățământului gimnazial, ba chiar și a celui primar. Fiindcă sunt probleme matematice care nu cer o cultură specială, putând fi abordabile cu mijloace ale gândirii imediate, dar care prezină totuși dificultăți ce se trec cu eforturi de gândire susținute, cu imaginație și
SURSE DE INSPIRAŢIE ÎN MATEMATICA ELEMENTARĂ. PRINCIPIUL CUTIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozlac Magda () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_899]
-
educațional) își îndeplinește funcțiile pe care le are, adică dacă obiectivele (competențele) sistemului sunt realizate”\footnote{Elisabeta Pascu, Adriana Ungureanu, Elena Apetroaie, Oana Ilarie, Ana Apetroaie-Iliescu, Rodica Brânzei, coord. Gheorghe Brânzei, Limba și literatura română, Repere metodice pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, Editura Alfa, 2005, p. 91}. Privită din această perspectivă sau ca moment al unei lecții, evaluarea este foarte importantă atît pentru profesor cît și pentru elev, deoarece oferă un feed-back: profesorului, pentru eficiența metodelor aplicate și gradul lor
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Biatris Cristina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_912]