2,967 matches
-
vicar general al Vicariatului greco-catolic ucrainean, aflat în jurisdicția Eparhiei greco-catolice de Maramureș. În anul 1948, prin Decretul 458, a fost desființată Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de către regimul comunist, patrimoniul acesteia trecând la Biserica Ortodoxă Română. Deoarece Vicariatul greco-catolic ucrainean aparținea de Episcopia de Maramureș, a fost și el desființat. La acea dată, pr. Toniuc avea în grijă 31 de parohii cu 41 de biserici și 40.000 de credincioși ucraineni greco-catolici. Vicarul general , împreună cu mulți credincioși ai săi
Isidor Toniuc () [Corola-website/Science/317457_a_318786]
-
trecând la Biserica Ortodoxă Română. Deoarece Vicariatul greco-catolic ucrainean aparținea de Episcopia de Maramureș, a fost și el desființat. La acea dată, pr. Toniuc avea în grijă 31 de parohii cu 41 de biserici și 40.000 de credincioși ucraineni greco-catolici. Vicarul general , împreună cu mulți credincioși ai săi, a refuzat să treacă la Biserica Ortodoxă Română, motiv pentru care ei au fost anchetați o jumătate de an. Nu i s-a permis să-și ia un avocat care să-l apere
Isidor Toniuc () [Corola-website/Science/317457_a_318786]
-
din facultate. Familia sa a fost evacuată din locuință, deși avea și trei copii între 5 și 12 ani și i-a fost stabilit domiciliu forțat. Timp de doi ani, familia sa nu a știut nimic despre soarta părintelui . Preoții greco-catolici ruteni din Bucovina au cerut protecția Episcopiei romano-catolice de Iași, dar, prin adresa nr. 4502 din 21 februarie 1955, aceasta a comunicat Guvernului României că "„preoții Maniu Nicolae, Rogojinschi Emil, Toniuc Isidor și Vorobchievici Vladimir nu aparțin bisericii noastre catolice
Isidor Toniuc () [Corola-website/Science/317457_a_318786]
-
Liviu - Victor Pandrea (n. 2 august 1915, Aruncuta - d. 25 martie 1999, Cluj - Napoca) a fost preot greco-catolic, profesor în sociologie și doctor în teologie. S-a născut în Aruncuta la data de 2 august 1915 într-o familie formată din 6 copii, 4 băieți și două fețe (Viorica-Elena, n. 1913, urmată de Liviu-Victor, n. 1915, Virgil, n.
Liviu Victor Pandrea () [Corola-website/Science/321983_a_323312]
-
copii, 4 băieți și două fețe (Viorica-Elena, n. 1913, urmată de Liviu-Victor, n. 1915, Virgil, n. 1918, Sabin, n. 1920, Eugen-Vincențiu, n. 1923 și mezina Lucia-Ana, născută în 1926), tatăl său, Vincențiu Pandrea (n. 1888 - d. 1970), a fost preot greco-catolic în Aruncuta, protopiatul Cojocna-Cluj, din anul 1911 și până în 15 septembrie 1923. Acesta, urmare a manifestărilor naționaliste, a fost arestat de autoritățile austro-ungare între 8 septembrie 1916 și 10 iunie 1917 și internat în Lagărul de la Șopron. Mama sa a
Liviu Victor Pandrea () [Corola-website/Science/321983_a_323312]
-
și până în 15 septembrie 1923. Acesta, urmare a manifestărilor naționaliste, a fost arestat de autoritățile austro-ungare între 8 septembrie 1916 și 10 iunie 1917 și internat în Lagărul de la Șopron. Mama sa a fost Ana-Maria Pandrea, născută Răduțiu, fiica preotului greco-catolic din Cerghizel, Mureș. Primele 3 clase primare le-a făcut în Aruncuta, după care și-a continuat studiile la Liceul George Barițiu din Cluj, pe care l-a terminat în anul 1932. A urmat între anii l932-1939 studiile de filosofie
Liviu Victor Pandrea () [Corola-website/Science/321983_a_323312]
-
aparține, până în anii trecuți fiind componentă a localității Gănești. În cimitirul situat pe dealul ce mărginește localitatea se află două biserici de lemn, mărturii ale trecutului istoric și spiritual a comunității românești de odinioară: biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae” și biserica greco-catolică „Arhanghelul Mihail”. Biserica de lemn ce poartă hramul „Sf.Nicolae” face parte din grupul de monumente ce se regăsesc, într-un număr mai mic, în zona de câmpie a Transilvaniei. Potrivit tradiției, biserica a fost realizată în anul 1751, la
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
Biserica de lemn greco-catolică din Cuștelnic, oraș Târnăveni, județul Mureș a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul ”Arhanghelul Mihail”. Este un edificiu de un tip rar întâlnit în Transilvania. Nava de formă dreptunghiulară, care circumscrie pronaosului și naosului, absida estică semicirculară
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
dreptunghiulară, care circumscrie pronaosului și naosului, absida estică semicirculară și decroșată. Printr-o fericită împrejurare, satul Cuștelnic este păstrătorul a două monumente, din vremuri diferite, excepționale exemplare de artă populară, și anume: biserica ortodoxă de sub hramul „Sfântul Nicolae” și biserica greco-catolică ce poartă hramul „Arhanghelul Mihail”. La 1461 Cuștelnicul, împreună cu alte 220 sate românești impuse cu darea oilor visteriei regale (quinquagesima ovium), este amintit într-o listă ca „census quinquagesimalis Chidethelke”, iar conscripțiile din secolele XVIII și XIX îl prezintă pe
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
Arhanghelul Mihail”. La 1461 Cuștelnicul, împreună cu alte 220 sate românești impuse cu darea oilor visteriei regale (quinquagesima ovium), este amintit într-o listă ca „census quinquagesimalis Chidethelke”, iar conscripțiile din secolele XVIII și XIX îl prezintă pe confesiunile ortodoxă și greco-catolică a românilor, cu toate fluctuațiile datorate mișcărilor religioase din această perioadă. Conscripția lui Inocențiu Micu-Klein din anul 1733 îl menționează pe preotului greco-catolic Dumitru. După moartea acestuia se pare că o parte a locuitorilor a abandonat unirea cu Biserica Romei
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
ca „census quinquagesimalis Chidethelke”, iar conscripțiile din secolele XVIII și XIX îl prezintă pe confesiunile ortodoxă și greco-catolică a românilor, cu toate fluctuațiile datorate mișcărilor religioase din această perioadă. Conscripția lui Inocențiu Micu-Klein din anul 1733 îl menționează pe preotului greco-catolic Dumitru. După moartea acestuia se pare că o parte a locuitorilor a abandonat unirea cu Biserica Romei. Potrivit Șematismului din 1900 localitatea a redevenit integral unită în anul 1823. Asemenea legendelor întemeierii altor lăcașuri de lemn din Transilvania, biserica din
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
acestei eparhii, Adormirea Maicii Domnului, nu este încă retrocedata de cultul ortodox, care o folosește în prezent. Hramurile bisericii sunt Sfântă Maria și Înălțarea Sfintei Cruci, care se sărbătorește la 14 septembrie, în fiecare an. Piatră de temelie a "Bisericii greco-catolice Sfântă Cruce" a fost așezată în anul 1992. Proiectul de construcție a bisericii a fost realizat de către preotul arhitect "Emil Costin", care a mai realizat și proiectul bisericii greco-catolice din Ieud, județul Maramureș. Biserică este în construcție. Arhitectul bisericii, "pr.
Catedrala Sfânta Maria din Baia Mare () [Corola-website/Science/322403_a_323732]
-
la 14 septembrie, în fiecare an. Piatră de temelie a "Bisericii greco-catolice Sfântă Cruce" a fost așezată în anul 1992. Proiectul de construcție a bisericii a fost realizat de către preotul arhitect "Emil Costin", care a mai realizat și proiectul bisericii greco-catolice din Ieud, județul Maramureș. Biserică este în construcție. Arhitectul bisericii, "pr. Emil Costin", a dorit o construcție îndrăzneață, mai putin tradiționalista. Pictură murala interioară este realizată de "Valentin Muște".
Catedrala Sfânta Maria din Baia Mare () [Corola-website/Science/322403_a_323732]
-
din satul Lunca Moților a fost construită spre sfârșitul sec. al XVII-lea, pe dealul numit „Gorgon” de credincioșii ortodocși din satul Țebea și a fost sfințită de Mitropolitul Athanasie Anghel în anul 1700, primul ierarh al Bisericii Române Unite, Greco-Catolice. În anul 1820 a fost vândută credincioșilor din Lunca Moților. Materialul de construcție folosit este exclusiv lemn de stejar și brad. A fost pictată în anul 1829 de pictorul Lupșa din Roșia Montană. De-a lungul timpului s-au făcut
Biserica de lemn din Lunca, Hunedoara () [Corola-website/Science/316851_a_318180]
-
papa Francisc, la 13 martie 2013. Aflat în România, în dimineața zilei de 6 iunie 2013, cardinalul Angelo Scola a prezidat o mesă la Biserica Sfântul Mihail din Cluj Napoca, avându-i alături pe arhiepiscopul romano-catolic al locului, György Jakubinyi, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu și alți înalți membri ai clerului catolic, de ambele rituri, din România, în fața a 500 de credincioși romano-catolici, greco-catolici și ortodocși. În aceeși zi, la propunerea facultăților de teologie greco-catolică și de teologie romano-catolică, Universitatea Babeș-Bolyai
Angelo Scola () [Corola-website/Science/329007_a_330336]
-
la Biserica Sfântul Mihail din Cluj Napoca, avându-i alături pe arhiepiscopul romano-catolic al locului, György Jakubinyi, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu și alți înalți membri ai clerului catolic, de ambele rituri, din România, în fața a 500 de credincioși romano-catolici, greco-catolici și ortodocși. În aceeși zi, la propunerea facultăților de teologie greco-catolică și de teologie romano-catolică, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al acestei instituții de învățământ superior.
Angelo Scola () [Corola-website/Science/329007_a_330336]
-
romano-catolic al locului, György Jakubinyi, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu și alți înalți membri ai clerului catolic, de ambele rituri, din România, în fața a 500 de credincioși romano-catolici, greco-catolici și ortodocși. În aceeși zi, la propunerea facultăților de teologie greco-catolică și de teologie romano-catolică, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al acestei instituții de învățământ superior.
Angelo Scola () [Corola-website/Science/329007_a_330336]
-
lemn. Este tencuită atât în interior, cât și exterior. Noua biserică a fost binecuvântată la 21 noiembrie 1927 de dr. Iuliu Florian, Canonic Mitropolitan și a fost sfințită în ziua de 6 iunie 1936, sâmbăta, de către dr. Iuliu Hossu, episcopul greco-catolic al Clujului și Gherlei. La slujba sfințirii au luat parte 20 de preoți, printre care amintim pe preotul Aron Ignat din Ocnița, preotul Ioan Morariu din Pintic, preotul Emil Stanislav din Șopteriu, preotul Gavril Covăsan din Sfântu, preotul Teofil Hossu
Biserica de lemn din Orosfaia () [Corola-website/Science/326952_a_328281]
-
Biserica "Sfântul Ilie" din Vatra Dornei este o biserică construită în anul 1908 de către comunitatea greco-catolică ruteană din municipiul Vatra Dornei. După desființarea cultului greco-catolic rutean din România (1952), biserica a fost preluată de statul român care a trecut-o în folosința comunității ortodoxe. Ea a fost reparată și modernizată în a doua jumătate a secolului
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. În secolul al XIX-lea s-au stabilit aici în căutare de lucru și coloniști ruteni de religie greco-catolică, proveniți din Galiția sau din unele sate din nordul Bucovinei. Credincioșii greco-catolici ruteni și-au construit la Vatra Dornei, în anul 1908, o biserică de lemn cu hramul "Schimbarea la Față". Aceasta a avut statutul de biserică filială a Parohiei "Sf. Dumitru
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. În secolul al XIX-lea s-au stabilit aici în căutare de lucru și coloniști ruteni de religie greco-catolică, proveniți din Galiția sau din unele sate din nordul Bucovinei. Credincioșii greco-catolici ruteni și-au construit la Vatra Dornei, în anul 1908, o biserică de lemn cu hramul "Schimbarea la Față". Aceasta a avut statutul de biserică filială a Parohiei "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc, după cum se specifică în capitolul "Vicariatul General Special al
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
în anul 1908, o biserică de lemn cu hramul "Schimbarea la Față". Aceasta a avut statutul de biserică filială a Parohiei "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc, după cum se specifică în capitolul "Vicariatul General Special al Rutenilor" din ""Șematismul veneratului cler al Eparhiei greco-catolice române a Maramureșului"" pe anul 1936. Conform recensământului din 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 9.826 persoane, dintre care 6.162 români (62,71%), 1.747 evrei (17,77%), 1.548 germani (15,75%), 153 polonezi (1,55%), 98
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. În Șematismul greco-catolic din anul 1936 se specifica că în Vatra Dornei locuiau aproximativ 300 de credincioși greco-catolici. Cultul greco-catolic român (unit cu Roma) a fost desființat prin Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, iar cultul greco-catolic rutean a fost desființat și
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. În Șematismul greco-catolic din anul 1936 se specifica că în Vatra Dornei locuiau aproximativ 300 de credincioși greco-catolici. Cultul greco-catolic român (unit cu Roma) a fost desființat prin Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, iar cultul greco-catolic rutean a fost desființat și el prin Decretul nr. 7738 din 26 mai 1952. Începând din anul 1952, Biserica Greco-Catolică
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. În Șematismul greco-catolic din anul 1936 se specifica că în Vatra Dornei locuiau aproximativ 300 de credincioși greco-catolici. Cultul greco-catolic român (unit cu Roma) a fost desființat prin Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, iar cultul greco-catolic rutean a fost desființat și el prin Decretul nr. 7738 din 26 mai 1952. Începând din anul 1952, Biserica Greco-Catolică Ruteană din
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]