40,230 matches
-
îngropată în casă. Prea mult m-am temut să n-o supăr pe soacră-mea." Ieși pe poartă, în drum, și-ntorcând spatele orașului și casei, începu să adulmece ca o vietate slobodă, scăpată din țarc, apoi porni înainte spre foșnetele grele ale colinei ce urca sub apăsarea metalică a cerului către pădurea din deal. Mergea liniștită, atentă, cu pas egal, mai domoală-n mișcări ca vântul care-o cuprindea înfășurându-i genunchii, o împingea din spate și-ncerca, în unele momente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
urmă, răspunzând la o chemare neauzită de urechea oamenilor, începură să chirăie și să piuie zvârlind pădurii și câmpiei mii de semnale scurte, agitate, zburătăcind de ici-colo, ca-n preajma unei furtuni. Adunându-se în stoluri, se înălțară cu foșnete grele umplând văzduhul de dangăte ca de clopote. Norul zburător întunecă cerul. Lumina stelelor păli. Trupul ei se umplu de dorul desprinderii de pământ. Ar fi vrut să zboare. Să se înalțe. Cu păsările. Poate de asta, trupul ei, în noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fierbeau în el încă de pe locomotivă, tot drumul și toată viața jefuit de tot, fir-ar să fie! avea să se gândească și să-și dea seama mai târziu, încrâncenat, vânăt de ciudă, cu degetele încleștate pe cana groasă și grea de sticlă crestată ca un fagure. Își făcu vânt și proiectă halba-n tavan. O ploaie de cristale se revărsă peste mese. În aceeași clipă, ultimul lucru pe care-l mai înregistră înainte de a se prăbuși, amintindu-și de asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și aruncat într-o prăpastie neagră, sfărâmicioasă, cu pietre multe, o avalanșă, explodând într-o lumină orbitoare, care se prăvăliră peste el. Undeva, departe, parcă pe alt tărâm, cântau cocoșii de ziuă. CAPITOLUL 5 Bătrâna se trezi gemând, cu oasele grele. Toată oboseala lumii se cuibărise în oasele și-n mușchii ei. Afară mijeau zorile. Se săltă și trase cu urechea: auzi întâi huruitul metalic, greoi și hurducat de pe drum, apoi sforăitul lui Miluță, lângă ușă, cu întreruperi, ca și cum s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
clătinându-se în același ritm, odată cu camionul și cu prelata de camuflaj strânsă deasupra. Unii cântau, dar pe fețele lor palide nu se vedea nimic: erau la fel de goale, și cântecul ieșea scrâșnit și metalic ca un zăngănit de arme. Tunurile grele se hurducau în urmă. Țevile lungi amenințau cerul. Totul era nesigur, încărcat de neliniște. Venit din fundul lumii și ducând în cenușa prăpădului năruit peste lume, drumul se zvârcolea între ziduri, lângă ea, ca o ființă strivită. Bătrâna respira tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Acuma e căpitan, decorat, citat pe armată. Te poți mândri cu el. "Berlin 15, Reuter, transmite: Cele mai apropiate regiuni ale frontului de est vizate de sovietici sunt acum..." Nu te interesează, dar sunt lângă noi. S-au apropiat. În urma grelelor eșecuri întâmpinate, în nordul Bucovinei domnește liniștea." Numai nu stârni atâta colbul, că mă-năbuș! Dau cu bradolină, domnu, trebuie să iau grosu înainte. Dă cu bradolină, cu ce-i ști, numai nu... După evacuare, din interese strategice, orașul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
umbră se ivi în ușă. Umbra se clătină și se lungi pe podele. Cum stătea chircită la pământ, aplecată, cu picioarele sub ea, bătrâna ridică fața. Rămase cu cârpa udă în mână, simțind cum îi alunecă printre degete picurii uleioși, grei, cu miros pătrunzător. Soarele lumina din spate o ființă aeriană, trecând prin rochia ei subțire ca printr-o sită, conturându-i picioarele și tot trupul. Clipind mărunt, orbită de trupul mlădios ca o lumină, o recunoscu. Trânti cârpa în lighean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și domnișoarelor de la Crucea Roșie, care-l primiră cu țipete și triluri vesele. Să v-ajute Dumnezeu, maică! mulțumi bătrâna și se aplecă întunecată și mândră în fața prefectului. Își potrivi părul cărunt sub broboada neagră care-i alunecase, săltă traista grea acum, umflată, pe umăr și se-ntoarse spre noră, cercetând-o întrebător: Mai rămâi?! Cum să rămân! Bătrâna oftă și tăbârci traista, cu capul în pământ, uscată, mărunțică și totuși puternică, răspândind un aer de stabilitate, de rezistență și veșnicie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Se trase înapoi. Dispăru în porumb. Ce-i? întrebă bătrâna. Vine! spuse ea. Apleacă-te și seceră. Cine să vină! gâfâi bătrâna șoptit. Nora se aplecă aprinsă-n obraji, buimacă, prostită de căldură. Continuă să secere. Strânse paiele cu spicele grele în vârf. Harști! făcu secera. Un mănunchi! harști! Alt mănunchi, harști! Fată! Ziceai de-un om. Unde-i? Ce om? Își încordă ochii și-l văzu. Uite-l! Doamne, fată, aista... nu-i el? Bătrâna își dezdoi șalele, răsuflă puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se uită la umbra care se clătina locului. Parcă vedea ceva la care se gândise neîncetat, de mult, și ce vedea era chiar dorința sau gândul ei împlinit. De aici nu mai poți scăpa, scria Alexandru, numai dacă ai boală grea, căreia n-au ei ce să-i facă, sau o boală molipsitoare. Sau, de exemplu, mama sau tata cuiva, dacă este pe moarte, sau chiar mort, cu certificat de la medic sau de la primărie pentru acest caz. Parcă-i el! șopti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se prăbuși peste el. Respirația, care i se oprise păstrând o mică insulă de tăcere în jurul lui, se porni pe neașteptate, gâlgâitoare, și-o voce aspră strigă ceva. Se auzi o lovitură de metal. Doi inși se înălțară. Traseră ușa grea de la vagon. Șocul făcu să-i treacă un scrâșnet prin șira spinării. Locomotiva se puse-n mișcare. Ultimele santinele se prinseră de barele metalice și se săltară pe scări. Fascicolul de lumină descoperea, fantomatece, siluetele celor rămași pe peron cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
timp a destinatarilor, din 1895, toate obiectele de mesagerii neridicate în termen de trei zile, de la primirea avizului, erau supuse la plata unei taxe de magazinaj pentru fiecare zi de întârziere. Datorită manipulării dificile, în timpul transportului, a coletelor mari și grele, prezentate de autoritățile statului, care se bucurau de gratuitatea taxelor, încă din anul 1893, li s-a interzis să expedieze colete în greutate mai mare de 5 kg, cu excepția casetelor cu bani care se admiteau până la 50 kg, iar din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
perioada 1 noiembrie 1858 - 1 mai 1862 pentru a face dovada achitării taxei poștale. Ștampilă FRANCO fără chenar folosită la Poșta din Fălticeni, pentru a face dovada plății anumitor taxe suplimentare sau, în lipsa mărcilor poștale, pentru expediții voluminoase sau mai grele decât scrisorile normale. Ștampilă grătar - tipul grătar simplu - cu care a fost dotată în anul 1865, Poșta din Fălticeni pentru obliterarea mărcilor poștale. Ștampilă folosită la Poșta din Fălticeni după reluarea de către stat a exploatării serviciului poștal - noiembrie 1857; poartă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
active și totodată extatice [...] - au trăit, prima ani întregi, a doua perioade de mai multe săptămâni, repetate constant, fără altă hrană în afara anafurei sfințite pe care o primeau la Sfânta Cuminecătură. Ele au făcut acest lucru nu ca semn de grea obediență față de un legământ pios, ci pentru că n-au putut trăi altfel. În timp ce posteau, ele erau sănătoase și active, capabile să se ocupe de nenumăratele responsabilități care le umpleau viețile. Dar tentativa de a lua chiar și câteva înghițituri [...] le
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de cinci ani de când încerc și mă chinui să înțeleg ce a vrut Maria să-mi spună, în curtea casei de la Frasin, când m-a trimis de acolo să povestesc oamenilor acea tainică întâmplare. De-abia acum, după multe și grele încercări și după ce mi-a trimis pe Florin Gheorghiță, să-i traduc cartea despre Valentina, mi s-a cristalizat hotărârea de a scrie tot ce am trăit în vis și în realitate, deoarece pe această cale vor afla mai mulți
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
mari. Era să-mi pierd soțul, copiii, eu era să mor sau să rămân o nenorocită pe viață.... Dar am avut ajutorul meu de sus, pe Împărăteasa Cerului și a Pământului, pe Maica noastră, care ma ajutat în cele mai grele momente cu tot ce a trebuit ca să mă luminez și să învăț că trebuie să lupt („O luptă-i viața, deci te luptă cu dragoste de ea, cu dor...” G.Coșbuc). și am luptat... cu ajutorul tuturor mijloacelor pe care le-
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
de ani când i-a dat-o: Doamne, eu mă culc în patul meu Ca în sânul lui Dumnezeu ! Îngerul să mă păzească ! Maica Domnului să mă ocrotească ! Înger, îngerașul meu Fii tu păzitorul meu ! și mă apără de boale grele, De oameni răi, știuți și neștiuți! Dă-mi Doamne oameni buni cu pâine și cu sare și cu Darurile Sfinției Tale ! Doamne Ție îți încredințez boala și fricile toate și te rog APĂRĂ-MĂ! Îți mulțumesc DOAMNE Că m ai
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
trei acatiste, în fiecare zi câte unul: acatistul lui Iisus Hristos, al Maicii Domnului și al Sfântului Vasile cel Mare. Zis și făcut. După cele 9 săptămâni, nimic. Sun iarăși și mi se spune că la mine problema este foarte grea și să citesc în continuare, ca să fie de trei ori 9. și așa, încet, citind cu glas tare, zilnic, am început să și înțeleg ceea ce citeam. Am început conștientizarea și am început să-mi amintesc și să fac multe legături
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
au avut grijă de mine ca să nu aflu ce grea a fost lupta. Mă trezeam noaptea și simțeam aproape fizic o prezență în picioare la patul meu, care vroia să mă ia. Dimineața știam că s a dus o luptă grea, dar nu vă pot spune amănuntele de care am fost scutită. Asta a durat câteva zile bune, iar eu mă simțeam din ce în ce mai rău. Într-o noapte îl visez pe prof. George Ionel Marius Georgescu, prietenul familiei noastre de-o viață
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
cadă peste mine, cu noroaie din care eu și soțul abia puteam ieși, dar de fiecare dată am avut ocrotirea de Sus și găseam ceva, o scândură, un teren uscat, ceva pe care ajungeam într-un final, după o luptă grea. De fiecare dată după astfel de încercări mă rugam măcar în gând pentru ocrotire și mulțumesc, pentru că întotdeauna am avut-o. Interesant de reținut este faptul că în ziua când s-a adus Brâul Maicii Domnului la Iași, stăteam în
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
am spus, iarăși, nu cred, fără să gândesc prea mult.Ca să am, după câtva timp, aproape aceleași trăiri, cu ceva mai multă luptă, cred. În sfârșit, nu vreau să vă mai spun decât că au fost mult mai multe lupte grele, asedii pur și simplu, dar toate au eșuat pentru că „aici numai Maica Domnului hotărăște” și sunt fericită și onorată pentru această deosebită distincție care mi se acordă. Am să vă mai dau doar două exemple, dar asta după ce o să vă
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Mihu? Întrebarea a căzut ca un trăsnet. N-am știut pe moment ce să-i răspund. Am închis ochii, m-am aplecat și am sărutat-o pe creștet, așa cum chiar tu m-ai rugat cândva. Maria VII. Cine e Mihu? Grea întrebare. Cel puțin așa mi-a părut mie atunci. Poate nu întrebarea era dificilă, ci răspunsul pe care aș fi putut să-l dau unui copil de 12 ani care, în acel moment, nu știa nimic despre existența ta, descoperind
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
mult. Pentru amândoi. Orice s-ar spune despre puterea tămăduitoare a amintirilor, lipsa fizică a celuilalt rămâne până la sfârșit. Și se numește Durere. Tu mă cunoști altfel, nu-i așa? Uite că mi se întâmplă și mie să am zile grele. Sigur, le avem toți. Suntem fragili, sufletește. Viața însăși e fragilă. Ca un fir de păpădie... Maria XVI. Astăzi este aniversarea ei. Aflasem de ceva vreme, însă ieri după amiază, Maria m-a invitat în oraș. Am intrat în panică
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
murdare, din partea lui. Îi descopeream, treptat, o altă față, pe care nici în cele mai negre gânduri nu aș fi bănuit-o. Am încercat să-l conving că iubirea mea pentru el nu avea nimic de-a face cu problemele grele în care mă zbăteam. Încă nu puteam alege între el și liniștea copilului meu. - N-aș fi crezut că ți-ar fi putut cere o astfel de opțiune dificilă. Chiar tu mi-ai spus că avea, la rândul lui, o
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
dau un sfat: ai grijă de sufletul tău, drămuiește bine cui merită să-l așezi în palmă. Să nu crezi orbește în nimic. Mai ales în dragostea perfectă. Indestructibilă. Viața nu este deloc un film siropos, ea este o lecție grea, destul de complicată. Și nu trebuie să te ia pe nepregătite... XIX. 13 septembrie De ce taci? De ce? Tocmai acum, în aceste zile în care mi-e greu! Aș putea spune, chiar imposibil să respir. Tăcerea ta, vădit îndărătnică și parcă vrând
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]