19,153 matches
-
totală. Variabilitate: Caracterele cele mai variabile sunt lățimea capului, mărimea gurii și coloritul; aceste caractere variază individual, primele două depinzând și de talia animalului (Bănărescu, 1964). 6 Perioade critice Se reproduce primăvara, în martie - aprilie (Bănărescu, 1964). 7 Cerințe de habitat Trăiește exclusiv în apele dulci, reci de munte, în general în râuri și pâraie, rar în lacuri de munte. Stă sub pietre, în locurile cu apă mai puțin adâncă și relativ mai înceată, adesea spre mal sau în brațele laterale
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
trebuie să fie de minim 40% (Tomlinson și Perrow, 2003). Literatura de specialitate (Fischer și Kummer, 2000; Uzunova și colaboratorii, 2017) arată că secțiunile de unde se extrage apa/cu oscilații însemnate/au niveluri extrem de scăzute de apă și sunt bariere (habitatul este fragmentat) sunt doar habitate moderat adecvate pentru zglăvocii adulți, dar sunt habitate total neadecvate pentru stadiilejuvenile mult mai puțin mobile. Structura și dinamica populației de zglăvoacă: Fischer și Kummer (2000) într-un studiu detaliează investigarea structurii populației și dinamicii
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul microhidrocentrale" recomandă ca "debitul ecologic trebuie să țină cont de dinamica sezonieră a debitelor de apă precum și de efectele cuantificabile ale schimbărilor climatice. Debitul ecologic trebuie să asigure condițiile de habitat ale speciilor protejate și în situații de ape mici (perioadele de vară și iarnă). Debitul ecologic trebuie să aibă minim 2 valori (în caz ideal 4): una mai ridicată pentru perioadele cu ape mari (în general primăvara și început de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
și fără luciu metalic (Bănărescu 1969). Se deosebește de Eudontomyzon vladykovi și Eudontomyzon mariae prin compoziția ventuzei bucale. 6 Perioade critice Reproducere: se reproduce în lunile mai-iunie, în această perioadă adulții urcă în susul pâraielor (Bănărescu 1969). 7 Cerințe de habitat Habitat: Specia trăiește în râuri de munte, în zona păstrăvului și cea a lipanului și a moioagei, mai rar în partea superioară a zonei scobarului. Frecvența sa, în diferite râuri și chiar în diversele porțiuni ale aceluiași râu, este inegală
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
constă din biodermă și mici nevertebrate reofile. (Bănărescu, 1964) 6 Perioade critice Se reproduce în perioada dintre lunile între mai și septembrie (de obicei în mai-iunie), în funcție de condiții climatice din cursul anului respectiv. (Bănărescu, 1964) 7 Cerințe de habitat Trăiește în râuri de munte și deal, localizându-se la vaduri și în repezișuri, unde apa are o viteză de 70-115 cm/s, iar fundul e bolovănos. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Puietul stă în apă cu
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
de reproducere (Bănărescu 1964). Poate fi confundat cu Cobitis elongatoides, însă aceasta din urmă are o pată neagră mică, verticală la baza caudalei. 6 Perioade critice Reproducerea are loc primăvara, deseori până la mijlocul verii. (Bănărescu, 1964). 7 Cerințe de habitat Trăiește în râuri începând de la munte până la șes; preferă fundul de prundiș, amestecat cu nisip, dar se întâlnește frecvent și în porțiunile exclusiv nisipoase ale râurilor. în râurile nisipoase cea mai mare parte a timpului se îngroapă în
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
de prundiș, amestecat cu nisip, dar se întâlnește frecvent și în porțiunile exclusiv nisipoase ale râurilor. în râurile nisipoase cea mai mare parte a timpului se îngroapă în nisip. Lipsește în râuri nămoloase (Bănărescu 1964). Alte cerințe importante referitoare la habitat: - Prezența secțiunilor cu fund de pietriș, prundiș și nisip. - Fără exploatarea agregatelor minerale (nisip, pietriș, balastru, etc.) din albiile minore - Fără surse majore de poluare - Fără lucrări hidrotehnice (reprofilare/recalibrare ale albiei) - Fără obstrucții artificiale, și fără captări de apă majore
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
atât traiului din apă cât și pe uscat. 6 Perioade critice împerecherea are loc din ianuarie până în martie, în apă, iar gestația durează 105-107 zile. Astfel, putem considera că perioada critică pentru specie este ianuarie - august. 7 Cerințe de habitat Castorul (sau brebul) utilizează cu succes o varietate de sisteme acvatice de apă dulce: cursuri de apă permanente, ramificate, lacuri, brațe moarte, bălți cu alimentare permanentă, canale, cu fluctuații de nivel reduse, cu maluri propice pentru săparea sau construirea vizuinelor
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
comun. 13 Ocoalele silvice: Feldru, Plaiurile Heniului, Someș Țibleș Entități private responsabile cu gestionarea fondului forestier O gestionare eficientă a fondului forestier va conduce la păstrarea / îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor, în cazul sitului vizat o importanță deosebită având habitatele ripariene 14 Agenția Națională de Resurse Minerale - Compartimentul pentru Inspecție Teritorială Bistrița - Năsăud Organ de specialitate al administrației publice centrale abilitată să aplice legea în domeniul mineritului Orice intervenție în cadrul abiotic al ecosistemelor reofile poate conduce la dezechilibre la
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
proteja te -- Atitudini negative față de ariile protejate -- Deși teoretic, factorul ar putea avea practici pozitive prin utilizarea durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale, în fapt, aceste direcții adoptă de multe ori politici de agricultură intensivă care periclitează habitatul protejat. 12 Administrația Bazinală Someș Tisa, Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistrița Năsăud Are în administrare cursul de apă, fiind responsabilă și cu reglementarea activităților care au legătură cu cursul de apă, inclusiv exploatările de resurse minerale. Este responsabil cu
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
te -- Atitutidi negative față de ariile naturale protejate: exploatarea resurselor minerale -- Deși teoretic, factorul ar putea avea practici pozitive prin exploatarea durabilă a resurselor naturale, în fapt, instituția are interesul de a exploata resursele minerale, fapt ce conduce la afectarea habitatului protejat. 15 Instituții academice (Universitatea Babeș Bolyai - Extensia Universitară Bistrița, dar și facultățile de geografie, biologie sau știința mediului din Cluj Napoca, stațiunea de cercetare Arcalia etc.) Activitatea de cercetare practică în domeniul conservării biodiversității se desfășoară în mare măsură
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Ocoalele silvice Feldru, Plaiurile Heniului, Someș Țibleș Sunt responsabile cu administrarea fondului forestier în proprietate privată O gestionare eficientă a fondului forestier va conduce la păstrarea / îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor, în cazul sitului vizat o importanță deosebită având habitatele ripariene Poate să exercite presiuni și amenințări la adresa habitatelor protejate din interiorul ariei naturale printr- un management defectuos al fondului forestier. Importanță majoră în conservarea habitatelor forestiere protejate datorită rolului său de administrator al fondului forestier din interiorul ariiei
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
din aria protejată, include: eroziune și transport de material de pe terenurile agricole, creșterea turbidității apei, introducerea în corpurile de apă a unor substanțe provenite din îngrășăminte agricole sau pesticide, scurgeri de hidrocarburi și uleiuri tehnice. Impactul local presupune distrugerea habitatului natural, pierderea de zone inundabile (prin lucrări agricole mecanice se realizează nivelarea și eliminarea zonelor de scurgere și băltire a apei), introducerea și crearea de zone de stabilire a unor specii invazive. Sunt afectate toate speciile de interes comunitar, dar
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
utilizate pentru pășunatul animalelor deținute de localnici, neorganizat sub aspectul rotației terenurilor în utilizare, controlului încărcării cu animale sau restricționării unor zone. Unele dintre zonele utilizate pentru pășunat sunt foste terenuri arabile. Impactul pășunatului în aria protejată duce la afectarea habitatului (fie prin eliminarea vegetației arbustive pentru creșterea suprafeței utilizabile pentru pășunat, fie prin consumul selectiv al unor plante de către animalele domestice), tasarea solului, poluarea corpurilor de apă prin dejecții animaliere. Impactul este resimțit mai puternic în cazul pășunatului desfășurat
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
lemnos, fie în vederea extinderii perimetrului construit sau a terenurilor agricole. A.1 Presiune actuală C01.01 extragere de nisip și pietriș A.2 Detalii Fostele zone de extracție aflate în zona protejată prezintă un impact distructiv important, concretizat prin degradarea totală a habitatului, eroziune puternică, turdibitate ridicată, lipsa vegetației de mal, colonizarea de specii invazive. Unele dintre fostele zone de extracție au aspectul unor bazine cu apă acumulată natural sau pompată, cu utilizări piscicole, pentru irigații sau pentru activități industriale (de spălare a
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
populație, relativ restrânsă. Au fost identificate 2 specii de pești invazive/alohtone în interiorul acestui sit: Oncorhynchus mykiss și Pseudorasbora parva. Impactul speciilor invazive alogene este unul major și diversificat, în funcție de caracteristicile fiecărei specii. Speciile de plante invazive modifică habitatele naturale și, astfel, condițiile de viață necesare speciilor protejate. Speciile invazive au mare capacitate de regenerare, afectand habitatele autohtone prin alterarea rapidă a compoziției specifice, mergând până la înlocuirea tipului de habitat. Speciile de animale invazive, precum peștii, concurează pentru
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Pseudorasbora parva. Impactul speciilor invazive alogene este unul major și diversificat, în funcție de caracteristicile fiecărei specii. Speciile de plante invazive modifică habitatele naturale și, astfel, condițiile de viață necesare speciilor protejate. Speciile invazive au mare capacitate de regenerare, afectand habitatele autohtone prin alterarea rapidă a compoziției specifice, mergând până la înlocuirea tipului de habitat. Speciile de animale invazive, precum peștii, concurează pentru hrană cu speciile protejate și le prădează. A.1 Presiunea actuală J01.01 incendii A.2 Detalii Incendierea vegetației arbustive este
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
caracteristicile fiecărei specii. Speciile de plante invazive modifică habitatele naturale și, astfel, condițiile de viață necesare speciilor protejate. Speciile invazive au mare capacitate de regenerare, afectand habitatele autohtone prin alterarea rapidă a compoziției specifice, mergând până la înlocuirea tipului de habitat. Speciile de animale invazive, precum peștii, concurează pentru hrană cu speciile protejate și le prădează. A.1 Presiunea actuală J01.01 incendii A.2 Detalii Incendierea vegetației arbustive este considerată de către localnici și proprietarii de terenuri ca fiind o procedură eficientă de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
protecție a perimetrelor construite din localități, a infrastructurilor de circulație, uneori și a terenurilor agricole. Impactul lor se manifestă prin fragmentarea habitatelor, atât în sens longitudinal (de-a lungul malurilor, împiedicând spre exemplu deplasarea speciilor de amfibieni, care necesită atât habitat acvatic, cât și terestru), dar și în sens transversal (segmentând cursul de apă prin lucrări hidrotehnice perpendiculare pe maluri), prin distrugerea locală a habitatelor, iar în faza de construcție inclusiv prin poluarea corpurilor de apă, propagată mult în aval față
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
cu propagarea mai amplă a poluării fonice și luminoase. Sunt afectate toate speciile de interes comunitar, mai ales cele exclusiv acvatice. Au fost identificate diguri în toate localitățile cu suprafețe în aria protejată. A.1 Presiune actuală J03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice A.2 Detalii Prin realizarea unor infrastructuri în albia râului, în scopul controlării regimului de scurgere al apei, se reduce conevctivitatea habitatului, una dintre consecințele importante fiind fragmentarea populațiilor speciilor de interes comunitar în grupuri cu diversitate genetică
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
diguri în toate localitățile cu suprafețe în aria protejată. A.1 Presiune actuală J03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice A.2 Detalii Prin realizarea unor infrastructuri în albia râului, în scopul controlării regimului de scurgere al apei, se reduce conevctivitatea habitatului, una dintre consecințele importante fiind fragmentarea populațiilor speciilor de interes comunitar în grupuri cu diversitate genetică mai redusă și blocarea deplasării acestora în scop de hrănire și reproductiv. Au fost identificate diguri de piatră/beton și diguri de pământ pe sectoare
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
actvități umane. îndepărtarea crângurilor și tufișurilor crează totodată oportunități de pătrundere și deranjare a habitatelor și speciilor prin activități de agrement (turistice, pescuit, fotografiat etc.), depozitare ilegală a deșeurilor, exploatarea unor resurse (lemn, nisip, pietriș, apă etc.). îndepărtarea crângurilor vulnerabilizează habitatele locale și facilitează pătrunderea speciilor alogene invazive. Sunt afectate toate speciile de interes comunitar, mai ales cele exclusiv acvatice. Presiunea este localizată punctual, de-a lungul malurilor, în Ilva Mică, Fedru, Nepos, Rebrișoara, Năsăud. B.1 Amenințare viitoare C0l.0l extragere de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
F0l acvacultura marină și de apă dulce B.2 Detalii Se poate manifestă prin crearea unor lacuri de pescuit sau pentru piscicultură sau transformarea habitatelor naturale (de ex. brațe moarte) în lacuri de pescuit sau piscicultură, fiind afectate toate speciile și habitatele de interes comunitar. B.1 Amenințare viitoare H0l.09 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate B.2 Detalii Poluarea apei Someșului Mare și a afluenților provine, în principal din următoarele surse: deversarea de canalizări de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
din aria protejată, include: eroziune și transport de material de pe terenurile agricole, creșterea turbidității apei, introducerea în corpurile de apă a unor substanțe provenite din îngrășăminte agricole sau pesticide, scurgeri de hidrocarburi și uleiuri tehnice. Impactul local presupune distrugerea habitatului natural, pierderea de zone inundabile (prin lucrări agricole mecanice se realizează nivelarea și eliminarea zonelor de scurgere și băltire a apei), introducerea și crearea de zone de stabilire a unor specii invazive. Sunt afectate toate speciile de interes comunitar, dar
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
pentru pășunatul animalelor deținute de localnici, neorganizat sub aspectul rotației terenurilor în utilizare, controlului încărcării cu animale sau restricționării unor zone. Unele dintre zonele utilizate pentru pășunat sunt foste terenuri arabile. Impactul pășunatului în aria protejată poate duce la afectarea habitatului (fie prin eliminarea vegetației arbustive pentru creșterea suprafeței utilizabile pentru pășunat, fie prin consumul selectiv al unor plante de către animalele domestice), tasarea solului, poluarea corpurilor de apă prin dejecții animaliere. Impactul este resimțit mai puternic în cazul pășunatului desfășurat
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]