2,931 matches
-
stare materială bună. N-a școlit nici unul dintre copii. Pe toți i-a făcut gospodari în satul Boarca. MAMA ILEANA A doua soră a tatei a fost „mama Ileana” căsătorită cu Ion Barbu, un flăcău din Gradiștea, frumos, voinic și harnic. A avut mulți copii. Ca temperament se asemăna cu sora ei Zamfira. Nu era însă zgârcită, dar avea limba tare ascuțită și, mai ales, când se inerva, ( și se inerva din temiri ceă cuvintele curgeau cu viteză, ca apa tulbure
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în anul 1997 și mama Ileana, fără vedere, trăiește și se bucură de viața feciorilor ei care vin de departe ca să se bucure cu mama lor. UNCHIUL CRISTEA Un alt frate al tatălui meu este „nenea Cristea”, om isteț și harnic, cu multă ironie în vorbire. A fost și a rămas toată viața un țăran sărac. După ce s-a căsătorit s-a mutat în satul Domnița. După anul 1944, fiul lui „nenea Cristea” a devenit electrician, iar fiica, Mihaica, -botezată de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
iar Rodica asistentă medicală. Și nenea Gheorghe, și soția lui m-au vizitat și la Crucea și la Vama. MĂTUȘA ȘTEFANA Ultima, și cea mai mică soră a lui tata, Ștefana, s-a căsătorit cu Apostol Trișcaș, un bărbat voinic, harnic și bun la suflet. La nuntă, tata le-a donat locul de casă pe care-l părăsise când s-a mutat „La trei vânturi”. Ștefana a născut zece copii. Soțul ei a murit „de tânăr” la 50 de ani. Toți
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
este ca un bun gospodar, ca un cap de familie care muncește și luptă pentru binele familiei sale, fără să atenteze la bunul mers al familiilor fraților săi, care, ca și el luptă pentru binele familiilor lor. Gospodarii buni și harnici muncesc fiecare pentru familia sa, dar se iubesc și se respectă unii pe alții, iar la sărbători petrec împreună. Voievodul Mircea cel Bătrân nu poate fi învinuit de naționalism șovin când îi spune lui Baiazid: Eu îmi apăr sărăcia și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
activitate publicistică a lui N. Steinhardt, începută încă înainte de război, întreruptă de regimul realismului socialist și condensată apoi în volumele apărute în deceniul al nouălea, poate fi calificată în primul rând drept cea a unui colportor intelectual de elită. [...] Condei harnic și alert, el a vehiculat ideile și operele culturii moderne și contemporane, punând cultura lor la îndemâna oricui a fost dispus să o privească. [...] Calificându-se însuși drept „autor-amator”, recunoscând că îi place mai ales să „hoinărească absolut slobod printre idei
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
conturează și din relatările celor care-l cunoscuseră ca pe un om generos, "nu se uita la parale, numai să aibă toate după gustul lui", prietenos și sociabil, era "meșter la vorbă", oier cinstit și mândru, " om vrednic și fudul". Harnic și priceput, Nechifor își rânduise bine stânele, ciobanii îi ascultau întocmai poruncile, fiind un stăpân autoritar, dar corect și prompt în plata simbriilor. în toate locurile pe unde a întrebat de el, oamenii vorbeau cu prietenie despre omul cu căciulă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
După ce-am venit de la Închisoare, recitind cărticica șefului de cuib, mi-am dat seama că toată educația noastră care se făcea acolo se făcea În baza cărțuliei ăsteia a șefului de cuib, În sensul de a dezvolta caractere cinstite, harnice, care să vorbească puțin, să facă mult, să-și iubească țara, să-și iubească credința. Și pe acest filon ne-a purtat pe noi, și asta ne-a pus În sufletele noastre. Și sigur că, mai târziu, am fost considerați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai mult. *„De cîteva zile sînt gubav”, mi-a spus Octavian Voicu. „M-a prins o amorțeală sub genunchi. Văzîndu-mă cum mă mișc, cineva care nu mă cunoaște ar putea crede că sînt leneș. Dar în raport cu firea mea, eu sînt harnic.” „Din păcate, lumea nu s-a învrednicit încă să ne cunoască firile”, i-am răspuns. *„Aștept să se întîmple ceva, să intervină ceva dinafară”. Cine mi-a spus vorba asta „parcă m-a-ntrebat pe mine”! Cînd mă trezesc, aproape de fiecare dată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ionescu figurează În știința În Bucovina, vol. III, Suceava, 1984, pp. 134-136, fiindu-mi colaborator profesorul și publicistul Petru Froicu din Suceava. 15 Pe fațada casei părintești, o placă memorială consemnează prezența aici În epocă - a renumitei doamne. 523 cumsecade, harnici, blânzi, serioși, cu preocupări altruiste; cred În orașul cu cele mai multe personalități „pe m²”, cu o viață demnă, multilaterală. În gândul meu am apreciat locuitorii Fălticenilor ca pe o mare familie, fiecare În cuibul lor mai modest sau mai evoluat, unde
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ciuntu a fost la familie, dar tocmai s-a Îmbolnăvit acolo, (...) Încât n-a putut vizita nimic. M-a rugat să vă Smerdiakov, eroul dostoievskian. La Muzeul din Suceava, unde am fost Încadrat, o atmosferă stranie, un amestec de oameni harnici și mai puțin..., care-și cunoșteau bine interesele personale, țineau la ei Înșiși și nu pregetau să intimideze pe alții. Prin tăcere, muncă acerbă, mă străduiam să dau impresia că nu pricep slalomul practicat de unii, pentru a reuși În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am primit răspunsul așteptat. Cu sănătatea cam șubrezită, la vreme de iarnă, cu Înghesuiala la autobuz - nu mă Încumet să mă deplasez până la Suceava. De aceea primește o caldă Îmbrățișare! M. Niculăiasa 212 Vezi: Eugen Dimitriu: Aurel George Stino - un harnic cercetător al culturii universale, În „Hierasus”, Muzeul Județean Botoșani, Anuar 1981, apărut În 1983, pp. 423 430. 213 Când a trimis fișa biobibliografică MIHAI NICULĂIASA, vol. III din știința În Bucovina era sub tipar. A trebuit să fie inclusă În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În Iași. 374 Dacă din manuscrisele lui Aurel G. Stino era mai greu să valorific, neavând relații la edituri, mi-am făcut datoria să-i păstrăm vie amintirea, publicând unele articole și corespondență. Vezi: Eugen Dimitriu: Aurel George Stino - un harnic cercetător al culturii universale. „HIERASUS”. Muzeul Județean Botoșani, Anuar 1981, apărut 1983, pp. 423-430 (Comunicare prezentată la sesiunea științifică organizată de muzeu). Eugen Dimitriu, Petru Froicu: Din scrisorile adresate lui A.G. Stino de Alf Lombard. „Limbă și literatură”, Societatea de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
rămas ca Anuarul să fie redactat? Nu mai știu nimic În această privință (Nici nu știu cui i-aș trimite contribuția mea). Vă felicit pentru rodnica Dv. activitate și, felicit și orașele Suceava și Folticeni că au găsit așa de pricepuți și harnici cercetători: D-voastră și d. Moscaliuc 469, pe care n-am avut Încă plăcerea să-l cunosc, dar, după cum reiese din scrisul matale, e element demn de colaborarea Dv. și pe care vă rog să-l salutați și În numele meu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-i solicită atâtea medicamente ca România. Ce să-i faci! Germania este doară „farmacia lumii”. D-na Stino ne-a scris de la Iași. Ea desigur că va dona tot ce interesează Muzeul pentru literatură. Îmi pare bine că ai ajutoare harnică și inteligentă (...). De pictorița Florica Morțun mă leagă, prin tatăl ei, unele amintiri, despre care vom vorbi, când ne vom vedea. Cu tatăl ei eram prieten. 556 Profesor de limba română la Liceul Nr. 2, dl. Homescu a fost o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nedreptatea care s-a făcut în cazul lui Mihail Romelia. La percheziție i s-au confiscat din casă, pe lângă toate cărțile, între care aproape 50 de Biblii, și suma de 27.680 de lei. Ea este o fată singură, necăsătorită, harnică și cuminte. Cu ajutorul pe 20 de ani al statului și-a făcut un apartament în rate și se gândea la un cămin, căci are 32 de ani. Securitatea i-a zădărnicit planurile, căci i-a luat nu mai vorbesc de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de recurs, care a modificat natura pedepsei: tot un an, dar muncă corecțională într-o altă organizație socialistă, banii rămânând în continuare confiscați. Iată, domnule director Noël Bernard, cum Securitatea a jefuit pur și simplu o fată tânără, cuminte și harnică de toată munca ei pe vreo zece ani de zile. Și pentru ce? Pentru că în casa ei s-au găsit Biblii și cărți religioase pe care nu ea le difuza de reținut aceasta, și a reținut și tribunalul , ci urma
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de o societate strâmbă, care se pretinde cea mai justă și cea mai umanitară. Ar mai fi multe de spus, și toți cei plecați din țară au aceleași aspirații: să vadă țara liberă, civilizată și îndestulată, după posibilitățile unui popor harnic și ale unei țări bogate. W. Meissner, secretar al Comunității Creștinilor Ecclesia, Köln, [începutul lunii februarie] 1981, difuzată la 7 februarie 1981 Mult stimate domnule președinte [Nicolae Ceaușescu], în intervalul de timp dintre 18 și 28 octombrie 1980 au fost
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
între 18 și 21 de dinari. Domnule președinte, nu vă mai spunem pe toate, ar fi nevoie de încă atâtea coli de hârtie, dar dorim ca cele arătate de noi să nu rămână nerezolvate, iar noi vă mulțumim. Mulțumim respectuos harnicului și neobositului colectiv de redactori și colaboratori ai postului de radio Europa Liberă pentru citirea scrisorii. Un grup de artiști, [primăvara] 1983, difuzată la 17 aprilie 1983 Stimate domnule director, Suntem un grup de artiști de circ din România, angajați
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Ați distrus viața plină de conținut și prosperitate a zecilor de milioane de români, în special a țăranilor agricultori, care acum cerșesc pe la orașe câte o bucată de pâine pentru familia rămasă acasă. Ați alungat din sate pe toți oamenii harnici care aveau gospodării frumoase și asigurau existența orășenilor cu alimente bune și proaspete. Ați distrus sute de mii de case mari sau modeste, dar sănătoase, cu curțile lor frumoase, și ați făcut în schimb așa-zisele cutii de chibrituri în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
numiți, cine sunt, cu ce se ocupă etc. Acesta e alt subiect, mult prea bogat ca să-l constrângem la câteva rânduri. Menționăm doar că unii dintre ei stau acasă, ca „pensionari de boală”, că unii totuși nu stau, activând foarte harnic ca meseriași-bișnițari, cu ateliere ilegale improvizate În boxele blocului. Dar ăsta, cum spuneam, e un alt subiect asupra căruia, poate, vom reveni cu un alt prilej.) Și acum, faptele propriu-zise. Duminică 8 martie, de Ziua femeii, la orele 9,30
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aproape codificat, evreu, dar și catolic și musulman (prin ramura familiei din Istanbul). Cunoscuse toate marile figuri literare și americane, până și pe Joyce, avea despre fiecare inepuizabile amintiri. Bătrânul Roditi, În prag de 80 de ani, era vital și harnic și neobosit, ca mult mai tinerii săi colegi și studenți, dar era și copleșitor de cultivat, galant, cosmopolit, bizar Întârziat al unei lumi care dispare. Ne Întâlneam destul de des la colegiu, uneori și la un prânz de duminică. Îi scrisese
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și Lisa. Timpul s-a adăugat nevredniciei oamenilor și mănăstirea a devenit și a rămas o ruină până în 1926, când vrednicul de toată cinstea mitropolit Niculae Bălan a început restaurarea vechii mănăstiri. Apoi s-au tot petrecut stareți și călugări harnici, care au adus-o la strălucirea de acum. Aici, în această așezare de oameni clădiți din alt aluat, la 11 Noiembrie 1907, vede lumina zilei Nicolae Petrașcu, în satul Sâmbăta de Sus, din părinți țărani. Tatăl, Vasile, mama, Eugenia. Primul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
procesul Căpitanului” le ar fi știut atunci, ar fi fost fericiți să le facă cunoscute întreg neamului românesc. Peste adevăr s-a depus zgura zecilor de ani, ca peste aurul acoperit de pământ în straturi, dar când întâmplarea sau căutătorul harnic îl scoate în soare, el strălucește împrumutând ceva din splendoarea însăși a generatorului luminii. Desigur că cercurile comuniste de la Moscova și apoi din țară au tras hașuri negre și groase pe fișa avută de Maniu și când a fost aruncat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
castelul reginei Maria și cu tradiția școlii de pictură românească născută din peisajul pitoresc și cald al Coastei de Argint. în interiorul acestui teritoriu pitoresc și plin de bogății am pierdut orașul Bazargic, cu puternica viață românească împlântată acolo de firea harnică și mult întreprinzătoare a coloniștilor aromâni. Nu s-a putut salva nici măcar Silistra, orașul de pe Dunăre la depărtare de o sută de kilometri de București. Granița veche a Dobrogei trecea chiar pe la marginea acestui oraș și poate nu cu multă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Junimea literară”, „Lumea”, „Neamul românesc”, „Neamul românesc pentru popor”, „Păstorul Tutovei”, „Poporul românesc”, „Primăvara”, „Ramuri”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Solia Moldovei”, „Suceava”, „Vestitorul satelor”, „Zorile”. Ca și Artur Gorovei, Tudor Pamfile și N. I. Dumitrașcu, F. este unul dintre cei mai harnici culegători de folclor, afirmându-se, alături de S. Fl. Marian, ca un bun cunoscător și colecționar de tradiții populare din nordul Moldovei, preocupat deopotrivă de folclorul literar și muzical, de dans și costumul popular. Arhiva adunată i-a permis să alcătuiască
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]