5,715 matches
-
1965), Félix Gouin (1946), Georges Bidault (1946), Léon Blum (1946-1947, a doua guvernare), Paul Ramadier (1947), Robert Schuman (1947), A. Marie (1948), Robert Schuman (1948, a doua guvernare), Henri Queuille (1949), Georges Bidault (1949, a doua guvernare), René Pleven (1950-1951), Henri Queuille (1951, a doua guvernare), René Pleven (1951-1952, a doua guvernare), Edgar Faure (1952), Antoine Pinay (1952), Cabinetul Mayer (1953), Mendès France (1954), Edgar Faure (1955, a doua guvernare). De aici se poate constata volatilitatea premierilor și instabilitatea guvernelor în
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
99 George I, regele Elenilor 37, 94, 116, 136, 159 George III, regele Elenilor 187 George V, regele Marii Britanii 139, 146 George V, regele Hanovrei 96 George William, duce de Cambridge 96, 139, 358 Gerlache, Adriaen de ~ , explorator 208 Giraud, Henri, general 172 Gladstone, William Ewart, premier 345-348, 371, 372 Goebbels, Joseph 178, 411 Gordon, Charles George, general 25, 36, 279, 339, 345, 347, 351 Göring, Hermann, mareșal al Reichului 174, 178, 287, 289, 299, 306, 411 Gough, Hugh, general 263
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
mistice. Dar, într-adevăr, această susținere a fost disputată câțiva ani mai târziu de Walther Völker, în lucrarea sa Gregor von Nyssa als Mystiker, o dispută care a devenit faimoasă ulterior datorită binecunoscutului articol al confratelui iezuit al lui Daniélou, Henri Crouzel, care a considerat credem noi, fără argumente solide că geniul spiritual al lui Origen a fost subminat: Sfântul Grigorie nu poate fi fondatorul Teologiei mistice, pentru că „esența doctrinei se regăsea deja la Origen”<footnote Wiesbaden: Steiner, 1955. În prefață
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
lui Völker în: Recherches de science religieuse 44 (1956), unde Daniélou recunoaște că a exagerat deosebirile dintre Origen și Grigorie, dar, concomitent, insistă că Völker minimalizează aceste deosebiri și consideră că, în ultimă instanță, Grigorie este „un mistic mai mare”. Henri Crouzel, „Grégoire de Nysse est-il le fondateur de la théologie mystique?”, în: Revue d’ascétique et de mystique 33 (1957): 189-202. Una dintre principalele obiecții ale lui Crouzel se referă la pretenția lui Daniélou că Origen însuși, împreună cu ceilalți alexandrieni, nu
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
cu mistica întunericului opozabil celui al luminii, scrisă pentru publicul larg, a se vedea antologia pregătită de L. Dupré și J. Wiseman (editori), Light from Light: An anthology of Christian Mysticism (Mahwah, N.J.; Paulist Press, 1988), p. 46. Într-adevăr, Henri Crouzel („Grégoire de Nysse est-il le fondateur de la théologie mystique?”, Revue d’ascétique et de mystique 33 (1957), p. 194) a făcut tot posibilul să ne aducă la cunoștință faptul că una dintre nemulțumirile lui Völker din Recherches de science
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
Istoria filosofiei moderne. I Renașterea, Titus Raveica • Învățarea autodirijată și consilierea pentru învățare, Horst Siebert Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus • Mass media, astăzi, Dorin Popa • Medicina internă, Rodica Petrovanu et al. • Metodele în sociologie, Henri Peretz • Monetarismul în teoria și politica economică, Tiberiu Brăilean • Noțiunea de cultură în științele sociale • Patologie medicală. Pneumologie, G. Bouvenot et al. • Patologie medicală. Nutriție. Nefrologie. Cancerologie, G. Bouvenot et al. • Patologie medicală. Imunopatologie. Alergologie. Boli infecțioase, G. Bouvenot • Patologie
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 102 pag., 55.000 lei. • Mass media, astăzi, Dorin Popa, 360 pag., 150.000 lei • Medicina internă, Rodica Petrovanu et al., 256 pag., 115.000 lei • Metodele în sociologie, Henri Peretz, 152 pag., 110.000 lei • Monetarismul în teoria și politica economică, Tiberiu Brăilean, 304 pag., 31.000 lei • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denis Cuche, 184 pag., 157.000 lei • Patologie medicală. Pneumologie, G. Bouvenot et al., 340
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Germania 4 Italia 1 România 1 Rusia 3 SUA 1 Compania este dintre cele mai selecte, din comitet făcând parte figuri celebre ale științei: Charles Richet, Theodule Ribot, Francis Galton, Cesare Lombroso, William James, Hugo Münsterberg, Hyppolite Bernheim, Henry Sidwick, Henri Beaunis. În articolul Histoire succinte des Congrès internationaux de Psychologie, Henri Piéron descrie primele congrese mondiale de psihologie și participanții importanți de la acestea. Primul congres mondial de psihologie a fost o inițiativă franceză (Piéron, 1954, p. 397). S-a ținut
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
este dintre cele mai selecte, din comitet făcând parte figuri celebre ale științei: Charles Richet, Theodule Ribot, Francis Galton, Cesare Lombroso, William James, Hugo Münsterberg, Hyppolite Bernheim, Henry Sidwick, Henri Beaunis. În articolul Histoire succinte des Congrès internationaux de Psychologie, Henri Piéron descrie primele congrese mondiale de psihologie și participanții importanți de la acestea. Primul congres mondial de psihologie a fost o inițiativă franceză (Piéron, 1954, p. 397). S-a ținut între 6 și 10 august 1889, cu ocazia uneia din cele
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
națiuni. Plenul a fost găzduit de amfiteatrul Școlii de Medicină din Paris. Dintre numele celebre ale fiziologiei, Piéron amintește pe Hermann von Helmholtz, Karl Ewald Konstantin Hering, Sigmund Exner, Robert Tigerstedt, Angelo Mosso, Vladimir Mihailovici Bechterev, François Franck, Eugène Gley, Henri Beaunis. Din rîndul psihologilor americani se evidențiază Alexandre Bain, William James și Joseph Jastrow. Din Germania sunt amintite numele lui Wilhelm Wundt și Hermann Ebbinghaus. Din Elveția, numele lui Théodore Flournoy și Auguste Forel, din Belgia cel al lui Joseph
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
universității Harvard, înființat în anul 1875 avea dimensiuni reduse și era destinat doar unor demonstrații didactice. Informații relevante despre primul laborator de psihologie experimentală sunt oferite de scrierile lui Wilhelm Wundt, Edwin Boring, James McKeen Cattell, Serge Nicolas și Victor Henri. Într-un articol de referință al lui Cattell din anul 1928, intitulat Early Psychologica Laboratorie (1) acesta spune că a cincizecea aniversare s-a celebrat la Leipzig în 1926, deși într-un articol anterior dăduse ca dată de înființare a
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
pentru că i-am dat posibilitatea lui Wundt să scrie un număr dublu de cărți decât ar fi fost posibil să scrie în alte condiții. În articolul său din decembrie 1893, intitulat Les laboratoires de de psychologie expérimentale en Alemagne, Victor Henri are în vedere aspecte mult mai tehnice din viața laboratorului de la Leipzig (Henri, 1893). Chiar de la începutul articolului, Henri precizează că anul de înființare este 1878, nu 1879. Mai precizează că, la data scrierii articolului, în Europa existau laboratoare în
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
cărți decât ar fi fost posibil să scrie în alte condiții. În articolul său din decembrie 1893, intitulat Les laboratoires de de psychologie expérimentale en Alemagne, Victor Henri are în vedere aspecte mult mai tehnice din viața laboratorului de la Leipzig (Henri, 1893). Chiar de la începutul articolului, Henri precizează că anul de înființare este 1878, nu 1879. Mai precizează că, la data scrierii articolului, în Europa existau laboratoare în Germania 4), Anglia (2), Franța (1) Italia (1), Elveția (1) Belgia (1) Olanda
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
să scrie în alte condiții. În articolul său din decembrie 1893, intitulat Les laboratoires de de psychologie expérimentale en Alemagne, Victor Henri are în vedere aspecte mult mai tehnice din viața laboratorului de la Leipzig (Henri, 1893). Chiar de la începutul articolului, Henri precizează că anul de înființare este 1878, nu 1879. Mai precizează că, la data scrierii articolului, în Europa existau laboratoare în Germania 4), Anglia (2), Franța (1) Italia (1), Elveția (1) Belgia (1) Olanda (1), Danemarca (1), Suedia (1) și
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Dotarea era compusă din discuri turnante de mărimi variabile, care foloseau la studiul senzațiilor vizuale, și care prin învârtire producea amestecul culorilor, dintr-un spectroscop, un heliostat, o serie de prisme și lentile și un aparat pentru studiul iluziilor geometrice (Henri, 1993, p. 609). Pentru studiul senzațiilor auditive, laboratorul era dotat cu serii de diapazoane posedând cutii de rezonanță, permițând obținerea unor sunete de puritate mărită cu oscilații variind pe secundă între 32 nm și 1032 nm. De asemenea, existau două
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
care trebuia să ia parte la diferite lucrări; pentru fiecare lucrare sunt prezenți între 3 și 10 subiecți de experiență. Un stagiar trebuia mai întâi să rămână cel puțin 6 luni ca subiect de experiență, înainte de a obține o lucrare; Henri consideră condiția foarte utilă și aproape necesară. Stagiarii care sosesc în laborator sunt în general studenți care nu aveau decât o idee vagă despre psihologia experimentală. În timpul primelor 6 luni, adesea într-un an, ei se familiarizau cu aparatele de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
această ultimă direcție de cercetare sunt mai reduse ca număr. Progresul științific în această privință însemna tragerea de concluzii asupra naturii acestor acte și asupra ordinii lor de complexitate, posibile prin elaborarea unor ipoteze care să fie admise sau respinse (Henri, 1893, p. 612). În domeniul senzorial, un număr considerabil de lucrări a fost efectuat asupra senzațiilor vizuale (contrastele și efectelor lor, cecitatea culorilor, perceptibilitatea indirectă a culorilor) și auditive (memoria, înălțimea sunetelor, percepția intervalelor sunetelor). Un număr de patru lucrări
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
duratei actelor psihice, măsurarea excitației exterioare care produce o anumită senzație sau diferențierea între senzații. Sunt teme firești pentru începuturile psihologiei experimentale, care au drept scop descrierea științifică a celor mai simple stări de conștiință, deducerea anumitor particularități. Cum spune Henri, ansamblul acestor cercetări "este o introducere în psihologia experimentală, o trecere între fiziologie și psihologie (Henri, 1993, p. 613). Unul din autorii care constituie sursa de documentare pentru acest subiect, Victor Henri, spune că toate aceste lucrări au fost făcute
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
teme firești pentru începuturile psihologiei experimentale, care au drept scop descrierea științifică a celor mai simple stări de conștiință, deducerea anumitor particularități. Cum spune Henri, ansamblul acestor cercetări "este o introducere în psihologia experimentală, o trecere între fiziologie și psihologie (Henri, 1993, p. 613). Unul din autorii care constituie sursa de documentare pentru acest subiect, Victor Henri, spune că toate aceste lucrări au fost făcute în vechiul laborator, în noul spațiu elaborîndu-se următoarele douăsprezece lucrări: * studiul percepției diferențiale pentru culorile spectrale
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
stări de conștiință, deducerea anumitor particularități. Cum spune Henri, ansamblul acestor cercetări "este o introducere în psihologia experimentală, o trecere între fiziologie și psihologie (Henri, 1993, p. 613). Unul din autorii care constituie sursa de documentare pentru acest subiect, Victor Henri, spune că toate aceste lucrări au fost făcute în vechiul laborator, în noul spațiu elaborîndu-se următoarele douăsprezece lucrări: * studiul percepției diferențiale pentru culorile spectrale; * raporturile cantitative în contrastul culorilor; * claritatea specifică a culorilor; * asupra iluziilor geometrice; * studiu asupra aprecierii distanțelor
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
asupra simțului gustului; * psihologia simțului timpului; * influența ritmului asupra pulsului și a respirației; * studiu asupra asociațiilor; * producerea vibrațiilor de la o ureche la alta; * studiu asupra sentimentul esthetic legat de raportul lungimilor în figurile geometrice; * sentimentul estetic legat de combinațiile culorilor. (Henri, 1993, p. 613) Henri consideră interesante lucrările a cincea și lucrarea a șasea (lucrarea lui Federico Kiesow referitoare la simțul gustului). Totuși, cea mai interesantă este apreciată ca fiind lucrarea lui Ernst Meumann asupra simțului timpului, care a fost începută
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
simțului timpului; * influența ritmului asupra pulsului și a respirației; * studiu asupra asociațiilor; * producerea vibrațiilor de la o ureche la alta; * studiu asupra sentimentul esthetic legat de raportul lungimilor în figurile geometrice; * sentimentul estetic legat de combinațiile culorilor. (Henri, 1993, p. 613) Henri consideră interesante lucrările a cincea și lucrarea a șasea (lucrarea lui Federico Kiesow referitoare la simțul gustului). Totuși, cea mai interesantă este apreciată ca fiind lucrarea lui Ernst Meumann asupra simțului timpului, care a fost începută în semestrul de iarnă
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Pentru acele timpuri, problema simțului timpului era una dintre cele dificile tratate în psihologia experimentală, deoarece aprecierea timpului depinde atât de mult de dispoziția subiectului, fapt care face dificilă eliminarea erorilor. Aspecte notabile din laboratorul lui Wundt sunt considerate de Henri studierea pentru prima dată în laborator a simțului timpului, într-un mod mai complet și mai precis decât abordările anterioare, și crearea unei noi branșe în psihologia experimentală, aceea a sentimentelor. Totuși, lucrarea lui Victor Henri nu este atât de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Wundt sunt considerate de Henri studierea pentru prima dată în laborator a simțului timpului, într-un mod mai complet și mai precis decât abordările anterioare, și crearea unei noi branșe în psihologia experimentală, aceea a sentimentelor. Totuși, lucrarea lui Victor Henri nu este atât de precisă pe cât se pretinde, deoarece s-a bazat eclusiv pe informațiile primite de la foști elevi ai lui Wilhem Wundt. De exemplu, laboratorul creat de Hugo Münsterberg la Albert-Ludwigs-Universität Freiburg în anul 1887, nu este înregistrat în
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Freiburg în anul 1887, nu este înregistrat în această lucrare. Să nu uităm că cel care a întemeiat laboratorul a fost asistentul de cercetare al lui Wundt și a obținut un doctorat supervizat de acesta în anul 1885. De asemenea, Henri nu ține seama de faptul că o serie de laboratoare americane nu au fost înființate de foști elevi ai maestrului german de la Universitatea din Leipzig. Modalități mai eficiente de a înregista laboratoarele de psihilogie din ultima parte a secolului XIX
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]